Dispariţia

Publicat în Dilema Veche nr. 623 din 28 ianuarie - 3 februarie 2016
Dispariţia jpeg

Mla┼čtina / La isla m├şnima / Marsh┬şland (Spania, 2014), de Alberto Rodr├şguez.

Mla┼čtina lui Alberto Rodr├şguez porne┼čte de la o intrig─â detectiv─â noir clasic─â ┼či se concentreaz─â mai mult asupra procesului investig─ârii trecutului (prin rezolvarea unui puzzle) dec├«t asupra elementelor de thriller, care servesc la crearea ┼či sus┼úinerea pas cu pas a suspansului. Investiga┼úia fic┼úional─â a unor crime, condus─â de doi detectivi ├«ntr-un sat din Spania, e dublat─â de investiga┼úia pe care spectatorul e invitat s─â o fac─â, simultan, asupra unei perioade reale din istoria recent─â a acestei ┼ú─âri (anii ÔÇÖ80 ┼či trecerea de la dictatura lui Franco la democra┼úie) ┼či a similitudinilor acelei perioade cu una ┼či mai recent─â, ┼či cu implica┼úii mai extinse ÔÇô criza economic─â ┼či evenimentele petrecute ├«n Spania ├«n jurul anului 2012.

Reu┼čita suprapunerii multiplelor referin┼úe istorice, literare ┼či cinematografice (de la filmele lui David Fincher sau John Sturges la romanul 2666 al lui Roberto Bola├▒o) e ├«n parte asigurat─â de caracterul clasic al intrigii ÔÇô filmul e complet satisf─âc─âtor ca investiga┼úie detectiv─â. ├Än toamna anului 1980, ├«n mla┼čtinile aparent nesf├«r┼čite, f─âr─â orizont, din Guadalquivir, poposesc doi detectivi pentru a rezolva misterul dispari┼úiei a dou─â fete, de 15, respectiv 16 ani. Dispari┼úia se dovede┼čte destul de repede ÔÇô odat─â cu g─âsirea ├«n mla┼čtin─â  a corpurilor, purt├«nd urme ale agresiunilor ÔÇô lucrarea unui criminal ├«n serie. Cei doi detectivi angaja┼úi pentru a rezolva cazul au temperamente, metode ┼či mai ales ideologii diferite ÔÇô Juan (Javier Guti├ęrrez) apar┼úine vechii g─ârzi a lui Franco, iar investiga┼úia sa, trecut─â printr-o con┼čtiin┼ú─â ├«nc─ârcat─â, poart─â intensitatea ┼či nelini┼čtea propriei ├«ncerc─âri de salvare. Pedro (Ra├║l Ar├ęvalo) face parte dintre sus┼úin─âtorii noii democra┼úii, iar trimiterea lui acolo constituie pedeapsa (de care sper─â s─â scape rezolv├«nd cazul) pentru critica adus─â unui general ├«n paginile unui ziar, ├«n aceast─â ┼úar─â declarat democratic─â.

Investiga┼úia e bazat─â aproape ├«n totalitate pe interogarea martorilor, suspec┼úilor ┼či a celorlal┼úi participan┼úi la investiga┼úie (poli┼úia local─â, un fotograf). C─âutarea indiciilor dintr-o cas─â ├«n alta devine ├«ns─â favorabil─â pentru observarea detaliilor investiga┼úiei secundare, pe care s├«ntem invita┼úi s─â o facem, asupra vie┼úii s─âtenilor ├«n anii de tranzi┼úie: crucea pe care o g─âsesc cei doi detectivi ├«n camer─â e un semn al apartenen┼úei multor dintre s─âteni la vechile tradi┼úii franchiste, complicitatea dintre poli┼úie ┼či trafican┼úii de droguri iese la iveal─â din m─ârturia unui p─ârinte ┼či a unor pescari, s─âr─âcia ┼či ┼čomajul ├«i amenin┼ú─â pe s─âteni ÔÇô ┼čtirile despre grev─â se aud din c├«nd ├«n c├«nd la radio. Situa┼úia femeii ├«n societatea spaniol─â din acea perioad─â (├«n care divor┼úul, de pild─â, nu fusese ├«nc─â legalizat) e ilustrat─â at├«t prin felul ├«n care s├«nt caracterizate victimele de c─âtre poli┼úi┼čtii locali, care vorbesc despre ÔÇ×moravurile u┼čoareÔÇť ale celor dou─â copile, c├«t ┼či prin supunerea mamei fetelor disp─ârute ├«n rela┼úia (care e sugerat─â ┼či ea ca fiind abuziv─â) cu so┼úul s─âu. Casele goale ale p─ârin┼úilor victimelor nu s├«nt cu mult diferite de cele ale p─ârin┼úilor ai c─âror copii au plecat s─â lucreze ├«n alte ┼ú─âri. Rodr├şguez pune accent pe datele naturale ale locului ├«n sine pentru a-┼či introduce spectatorul ├«n atmosfer─â, oferindu-i nu doar indicii, ci ┼či experien┼úe senzoriale. Mla┼čtina e un personaj ├«n sine, care interac┼úioneaz─â cu celelalte personaje.

Ideea acestei investiga┼úii secundare e datorat─â, conform declara┼úiilor lui Rodr├şguez, documentarului ├«n dou─â p─âr┼úi Despu├ęs de, semnat de Cecilia M. Bartolom├ę ┼či Jos├ę Juan Bartolom├ę, realizat ├«ntre 1979 ┼či 1981, ┼či bazat pe m─ârturiile oamenilor din strad─â asupra evenimentelor tr─âite, comentate de o voce din off. Prin acest documentar autorii ├«ncercau s─â ofere o contrapondere la informa┼úiile oficiale vehiculate de pres─â ┼či acela┼či lucru ┼či-l propune ┼či Rodr├şguez, din perspectiva mai ├«ndep─ârtat─â a anilor care au trecut, ├«ns─â nu de dragul document─ârii istorice ┼či at├«t, ci pentru a provoca anumite discu┼úii despre evenimentele mai recente din Spania pe care le reflect─â: criza economic─â, m─âsurile de austeritate, ┼čomajul ┼či controversele privind legea ├«mpotriva avortului.

De┼či are ca punct de pornire fotografiile expozi┼úiei apar┼úin├«nd lui At├şn Aya (dup─â care au fost create anumite personaje sau scene) ┼či cele ale lui Hector Garrido, cu peisaje filmate din dron─â, ├«n scopul ini┼úial al studierii ┼čtiin┼úifice a structurilor fractale (care au fost ulterior prelucrate digital ┼či animate), filmul nu ├«mp─ârt─â┼če┼čte aspira┼úia realist─â de respectare strict─â a unui continuum temporal ┼či spa┼úial. Structura pe care ├«┼či propune s─â o reproduc─â prin reflectarea ├«ntr-o poveste (o copie miniatural─â a ├«ntregului) a uneia sau a mai multor perioade istorice pe care s├«ntem chema┼úi s─â le cunoa┼čtem e fragmentat─â ┼či corespunde cu cea a fractalilor cu care se deschide ┼či se ├«nchide filmul.

Ancu╚Ťa Proca este critic de film.

TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul coresponden╚Ťei
O cu totul alt─â carte fa╚Ť─â de aceea, ╚Ötiut─â tuturor, din 1978, este actuala edi╚Ťie, definitiv─â, a ÔÇ×Romanului epistolarÔÇŁ dintre I. Negoi╚Ťescu ╚Öi Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te sup─âra, frate
ÔÇ×Fr├Ęre et s┼ôurÔÇŁ r─âm├«ne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu tr─âiri rezonabile ÔÇô ├«ns─â╚Öi lipsa de m─âsur─â a pasiunilor sf├«r╚Öe╚Öte prin a fi ÔÇ×rezonabil─âÔÇŁ, necesar─â ÔÇô ╚Öi moral─â burghez─â.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album ├«n limba matern─â ce le ofer─â mai mult spa╚Ťiu de manevr─â pentru poezie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.