Fete cuminţi la MNAC

Publicat în Dilema Veche nr. 499 din 5-11 septembrie 2013
Fete cuminţi la MNAC jpeg

La Muzeul Naţional de Artă Contemporană, în expoziţia „Good Girls“, deschisă între 20 iunie şi 29 septembrie, expun peste 60 de artiste – din România, Franţa, Germania, Estonia, Turcia, Rusia, Ungaria, Israel etc. Din generaţii diferite, încît pot fi regăsite atît nume ca acela al influentei pictoriţe interbelice Cecilia Cuţescu-Storck (n. 1879), cît şi acela al Irinei Broboană (n. 1986). Atît de multe lucrări pe cele două etaje, încît pauzele de reflecţie ale privitorului nu pot fi lungi; iar, la un moment dat, cele trei mari teme – memorie, dorinţă şi putere – se intersectează fără voie, în mintea vizitatorului. Atît de diferite valoric lucrările expuse, încît ai impresia unui slalom printre obstacolele unui joc aflat simultan la niveluri diferite. Multă pictură – de la tablourile unui pop-art postcomunist bucureştean, la cele realist fotografice, un figurativ bine învăţat, dar nedistilat, care nu sare încă de pe băncile şcolii. Multă artă video, fotografie, instalaţie, obiect. Printre lucrările de vîrf ale expoziţiei se află video-ul Lovely Andrea (2007) al artistei germane Hito Steyerl, care merge la Tokyo pe urmele unei fotografii de-acum douăzeci de ani, în care ea însăşi e protagonista unui act bondage. De asemenea, lucrările neobosite ale Anettei Mona Chişa şi Lucia Tkácova. Iar întîlnirea cu artista Ana Lupaş, figură importantă a artei conceptuale româneşti, a anilor ’70, şi un personaj-cheie care a format la Cluj multe generaţii de artişti, este în sine un eveniment: lucrările Anei Lupaş sînt rareori scoase la vedere.

Curatoarea „Good Girls“, Bojana Peji´c, născută la Belgrad în 1948, este o cunoscută personalitate a scenei de artă internaţionale care, după 1990, şi-a consolidat reputaţia realizînd expoziţii itinerante de mari dimensiuni, precum „After the Wall – Art and Culture in Post-Communist Europe“ în 1999 (printre artişti români, Dan Perjovschi şi Grupul SubREAL) ori show-ul-mamut „Gender Check. Feminity and Masculinity in the Art of Eastern Europe“, în 2008, la MUMOK, în Viena. Din România expuneau atunci Corneliu Baba (surpriză!), Geta Brătescu, Alexandra Croitoru, Ion Grigorescu, Paul Neagu, Lia Perjovschi şi Marilena Preda Sânc. Expoziţiile Bojanei Peji´c vin în deja tradiţia post-’89, a proiectelor curatoriale de cercetare „în teritoriu“, care recuperează ceea ce s-a aflat „dincolo de Zid“ şi care scriu astfel noua istorie a artei postcomuniste, avînd grijă să lase în urmă consistente instrumente de lucru, cum este cazul, de exemplu, al impresionantului „Gender Check. Art and Theory in Eastern Europe“. Nu este de mirare că expoziţia de la MNAC, al cărei sîmbure pare că a apărut odată cu explorarea „femininului“ pentru „Gender Check“, va beneficia atît de o publicaţie cît şi de un eveniment conex, un simpozion internaţional, pe 27 şi 28 septembrie. Expoziţii enciclopedice, fără restricţii, proiectele curatoriale ale Bojanei Peji´c se construiesc mai degrabă prin acumulare, generos, fără autoritate. Sau, mai bine spus, cu autoritatea disimulată a celei care aşază alături, deloc disciplinat, lucrări care trebuie să facă faţă unor vecinătăţi în aparenţă puţin probabile.

Titlul expoziţiei face ironic referire la „fetele bune“ ale artei, docile, fetele care trebuie „să facă frumos“ sau, din contră, să fie furioase la comandă. Fetele care se pricep mai bine la anumite teme, medii, texturi şi ar trebui să lase pentru bad boys subiectele „tari“. Fetele care sînt strecurate uneori într-un show doar pentru că trebuie reprezentate, nu şi pentru că ele ar cîntări foarte mult. Şi, iată, „Good Girls“ este expoziţia exclusiv a artistelor şi a curatoarelor (co-curatoarea expoziţiei este Olivia Niţiş), care te lasă pe alocuri nedumerit şi cu o întrebare pe buze: este nevoie de o expoziţie-„rezervaţie“ de artiste, pentru a le înţelege mai bine practica, forţa? Este, cu siguranţă, o expoziţie în care se formează noile ierarhii, între generaţii, dar de acelaşi sex.

Subiectul infinit „Good Girls“ nu poate fi închis, fără a aminti trei dintre artistele regăsite acolo, puternice şi discret actuale. Aşezată la geam, cu vedere către Catedrala Mîntuirii Neamului, în plină înălţare, lucrarea Cristinei David te proiectează – poetic, înţelept – în prezent: „Ne căutăm pe orizontală“, scrie pe fereastră, un pic mai sus de linia orizontului, pe cerul încă liber, neatins încă de nici o verticală. Alături, artista ne permite să intrăm în spaţiul său intim şi să-i citim corespondenţa: o vedere de la, către vărul său proaspăt călugărit care constată că ea, Cristina, „încă“ se caută pe orizontală, aparţine încă lumii.

Cea de-a doua artistă este Alexandra Croitoru. Lucrarea pe care a produs-o special pentru această expoziţie este în conjuncţie cu interesul ei faţă de Brâncuşi şi cultul (de multe ori abuziv) al acestuia în România şi intersectează de asemenea „zona evenimentelor şi serbărilor populare cu tentă naţionalistă, organizate, printre alţii, de Laurian Stănchescu“ – aşa cum declară artista. Alexandra Croitoru a realizat o adaptare muzicală după o cugetare despre viaţă a lui Constantin Brâncuşi. Cîntecul se aude difuz în mai multe zone ale expoziţiei, iar, la un moment dat, poate deveni sîcîitor; e muzica imnului României, pe îndemnul înălţător-ironic al lui Brâncuşi: „Deşteaptă-te om / Pe drumul bun porneşte / Învinge trîndăvia şi lenea ce te opreşte / Tu ca vulturul te-avîntă spre sferele senine / Darul lumei cîntă / Uită-te pe tine!“ Brâncuşi, cel care devine la tot pasul subiect de ştiri, cel a cărui donaţie, Statul român (prin vocile unui Sadoveanu şi Călinescu) a refuzat-o în 1951, cel despre ale cărui oseminte Laurian Stănchescu spune că vor fi repatriate curînd.

Într-un loc întunecat, pe o măsuţă, într-un biblioraft, se află un interviu preluat din revista Idea artă+societate. Este un dialog mai vechi cu artista Ioana Nemeş, pe care scena artei româneşti a pierdut-o mult prea devreme, în 2011, la doar 32 de ani. Ea este a treia artistă despre care vorbim, prezentă la MNAC doar cu acest interviu. La o zi după deschiderea „Good Girls“, pe 21 iunie, a fost inaugurată în spaţiul-anexă al muzeului, Salonul de Proiecte, o expoziţie dedicată Ioanei Nemeş, „Sometimes We Should’t Pretend Everything is OK“. Concepută de Alexandra Croitoru şi Magda Radu, expoziţia s-a concentrat asupra unuia dintre cele mai îndelungate proiecte ale artistei, seriile de „Evaluări lunare“ (2003-2011), o lucrare tranşantă care porneşte de la viaţa cotidiană, observată printr-un sistem personal de reguli şi parametri. Cînd parcurgi modurile atît de diferite în care Nemeş îşi conceptualizează propriul timp, eşti conştient că te afli în mijlocul unei drame din care tu însuţi faci parte. Sînt monumentele zilelor care trec, de culori diferite, mai vii sau mai terne, uneori transparente şi lăsate fără nici o notaţie, zile în care te reflecţi chiar tu.

Coincidenţă sau nu, un proiect curatorial care privilegiază una dintre artistele expoziţiei colective „Good Girls“ nu este deloc întîmplător. Ioana Nemeş, cu rădăcini adînci în opera unei artiste conceptuale ca Geta Brătescu, dar şi în „egografiile“ contemporane, a cristalizat timpul prin sondarea propriei subiectivităţi. „Fetele cuminţi“, cum sînt tentaţi să le numească unii critici de artă, good girls te plasează în mijlocul intersecţiei a numeroase drumuri artistice care au ajuns deja sau poate vor ajunge într-un punct al consacrării.

Daria Ghiu este critic de artă

Foto: Ş. Sava

dilemaveche ro   Literatura clasica pentru copii   De ce merita redescoperita jpg
Literatura clasică pentru copii: De ce merită redescoperită
"A fost odată, ca niciodată..." Cine nu-și amintește aceste cuvinte magice care deschideau porțile unei lumi fantastice?
dilemaveche ro   Dragostea pentru lectura O mostenire pentru generatiile viitoare jpg
Dragostea pentru lectură: O moștenire pentru generațiile viitoare
Îți amintești de clipele petrecute în copilărie când stăteai cufundat în paginile unei cărți captivante?
comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.

Parteneri

Edgar Allan Poe, maestrul macabrului jpeg
Un poet s-a însurat cu verișoara lui. Când au pășit în fața altarului, el avea 27 de ani, iar ea numai 13
În lumea literaturii americane, numele Edgar Allan Poe evocă imagini ale unui spirit întunecat, marcat de tragedii și creații pline de geniu.
Sfinții Apostoli Petru și Pavel Foto Basilica dms jpg
De ce nu e bine să mănânci mere până la Sânpetru: Tradiții, superstiții și secrete din Postul Sfinților Petru și Pavel
De ce nu se mănâncă mere până la Sânpetru? Tradiții, superstiții și semnificații spirituale din postul Sfinților Petru și Pavel.
Impozite si taxe Foto Primaria Pitesti jpg
Discursul fiscal al politicienilor, demontat de un profesor la ASE: „Solidaritatea nu se face din Mercedes”
Profesorul Cristian Păun, de la ASE București, explică în 5 puncte, limpede și pe înțelesul oricui, cum ar putea România să scape de deficitul fără să crească taxele și impozitele.
Transporta țigări în valoare de 100 000 de euro Foto Poliția de Frontieră jpg
Descoperire de peste 500.000 de lei făcută de polițiștii de frontieră în microbuzul unui șofer care transporta dulciuri din Bulgaria
Un cetăţean bulgar care transporta dulciuri din Bulgaria pentru Olanda şi Belgia este cercetat penal după ce a încercat să introducă în România aproape 340.000 de ţigarete, ascunse în microbuzul pe care îl conducea.
tren cfr jpeg
Revolta pasagerilor CFR: Trenurile arată ca în filme horror. E imaginea noastră, ca națiune
Condițiile din trenurile românești sunt un subiect care nu se epuizează niciodată. Deși condițiile s-au îmbunătățit în anumite zone, oamenii sunt revoltați de starea toaletelor din trenurile patriei. În paralel, CFR Călători se plânge că nu mai are bani nici de motorină.
cultura ultima fotografie cu Mihai Eminescu FOTO news.ro
17 iunie: Ziua în care a fost înmormântat Mihai Eminescu, cel mai cunoscut poet român
Ziua de 17 iunie marchează momente importante în istoria românească și universală: de la înmormântarea poetului național Mihai Eminescu din 1889, până la moartea actorul Alexandru Lulescu din 2022.
par vopsit vopsea istock jpg
Cum ar trebui să te vopsești după 50 de ani, pentru a părea mai tânără cu câțiva ani, potrivit Inteligenței Artificiale
După vârsta de 50 de ani, părul începe să-și schimbe textura, volumul și culoarea naturală. Tot mai multe femei se întreabă cum ar trebui să se vopsească pentru a arăta mai tinere, fără să cadă în capcana unor alegeri care accentuează ridurile sau obosesc trăsăturile.
Incendiu în Galați Foto Captură Video Facebook jpg
Incendiu la un complex de depozite, în municipiul Galaţi. Pompierii au emis mesaj RO-Alert
Un incendiu puternic a izbucnit, luni seară, la un complex de depozite din municipiul Galaţi. Autorităţile au emis mesaj RO-Alert. Incendiul a fost localizat.
Tiroliana jpg
Locul ideal din România unde să mergi cu familia: „Este foarte fain să te deplasezi prin aer"
La marginea Brașovului, într-un peisaj fermecător de pădure și apă, Lacul Noua s-a transformat, din nou, într-un loc de atracție irezistibil pentru turiști și localnici. Parcul Aventura din cartierul Noua se află la doar 5 minute cu mașina sau autobuzul de centrul orașului