Fete cuminţi la MNAC

Publicat în Dilema Veche nr. 499 din 5-11 septembrie 2013
Fete cuminţi la MNAC jpeg

La Muzeul Naţional de Artă Contemporană, în expoziţia „Good Girls“, deschisă între 20 iunie şi 29 septembrie, expun peste 60 de artiste – din România, Franţa, Germania, Estonia, Turcia, Rusia, Ungaria, Israel etc. Din generaţii diferite, încît pot fi regăsite atît nume ca acela al influentei pictoriţe interbelice Cecilia Cuţescu-Storck (n. 1879), cît şi acela al Irinei Broboană (n. 1986). Atît de multe lucrări pe cele două etaje, încît pauzele de reflecţie ale privitorului nu pot fi lungi; iar, la un moment dat, cele trei mari teme – memorie, dorinţă şi putere – se intersectează fără voie, în mintea vizitatorului. Atît de diferite valoric lucrările expuse, încît ai impresia unui slalom printre obstacolele unui joc aflat simultan la niveluri diferite. Multă pictură – de la tablourile unui pop-art postcomunist bucureştean, la cele realist fotografice, un figurativ bine învăţat, dar nedistilat, care nu sare încă de pe băncile şcolii. Multă artă video, fotografie, instalaţie, obiect. Printre lucrările de vîrf ale expoziţiei se află video-ul Lovely Andrea (2007) al artistei germane Hito Steyerl, care merge la Tokyo pe urmele unei fotografii de-acum douăzeci de ani, în care ea însăşi e protagonista unui act bondage. De asemenea, lucrările neobosite ale Anettei Mona Chişa şi Lucia Tkácova. Iar întîlnirea cu artista Ana Lupaş, figură importantă a artei conceptuale româneşti, a anilor ’70, şi un personaj-cheie care a format la Cluj multe generaţii de artişti, este în sine un eveniment: lucrările Anei Lupaş sînt rareori scoase la vedere.

Curatoarea „Good Girls“, Bojana Peji´c, născută la Belgrad în 1948, este o cunoscută personalitate a scenei de artă internaţionale care, după 1990, şi-a consolidat reputaţia realizînd expoziţii itinerante de mari dimensiuni, precum „After the Wall – Art and Culture in Post-Communist Europe“ în 1999 (printre artişti români, Dan Perjovschi şi Grupul SubREAL) ori show-ul-mamut „Gender Check. Feminity and Masculinity in the Art of Eastern Europe“, în 2008, la MUMOK, în Viena. Din România expuneau atunci Corneliu Baba (surpriză!), Geta Brătescu, Alexandra Croitoru, Ion Grigorescu, Paul Neagu, Lia Perjovschi şi Marilena Preda Sânc. Expoziţiile Bojanei Peji´c vin în deja tradiţia post-’89, a proiectelor curatoriale de cercetare „în teritoriu“, care recuperează ceea ce s-a aflat „dincolo de Zid“ şi care scriu astfel noua istorie a artei postcomuniste, avînd grijă să lase în urmă consistente instrumente de lucru, cum este cazul, de exemplu, al impresionantului „Gender Check. Art and Theory in Eastern Europe“. Nu este de mirare că expoziţia de la MNAC, al cărei sîmbure pare că a apărut odată cu explorarea „femininului“ pentru „Gender Check“, va beneficia atît de o publicaţie cît şi de un eveniment conex, un simpozion internaţional, pe 27 şi 28 septembrie. Expoziţii enciclopedice, fără restricţii, proiectele curatoriale ale Bojanei Peji´c se construiesc mai degrabă prin acumulare, generos, fără autoritate. Sau, mai bine spus, cu autoritatea disimulată a celei care aşază alături, deloc disciplinat, lucrări care trebuie să facă faţă unor vecinătăţi în aparenţă puţin probabile.

Titlul expoziţiei face ironic referire la „fetele bune“ ale artei, docile, fetele care trebuie „să facă frumos“ sau, din contră, să fie furioase la comandă. Fetele care se pricep mai bine la anumite teme, medii, texturi şi ar trebui să lase pentru bad boys subiectele „tari“. Fetele care sînt strecurate uneori într-un show doar pentru că trebuie reprezentate, nu şi pentru că ele ar cîntări foarte mult. Şi, iată, „Good Girls“ este expoziţia exclusiv a artistelor şi a curatoarelor (co-curatoarea expoziţiei este Olivia Niţiş), care te lasă pe alocuri nedumerit şi cu o întrebare pe buze: este nevoie de o expoziţie-„rezervaţie“ de artiste, pentru a le înţelege mai bine practica, forţa? Este, cu siguranţă, o expoziţie în care se formează noile ierarhii, între generaţii, dar de acelaşi sex.

Subiectul infinit „Good Girls“ nu poate fi închis, fără a aminti trei dintre artistele regăsite acolo, puternice şi discret actuale. Aşezată la geam, cu vedere către Catedrala Mîntuirii Neamului, în plină înălţare, lucrarea Cristinei David te proiectează – poetic, înţelept – în prezent: „Ne căutăm pe orizontală“, scrie pe fereastră, un pic mai sus de linia orizontului, pe cerul încă liber, neatins încă de nici o verticală. Alături, artista ne permite să intrăm în spaţiul său intim şi să-i citim corespondenţa: o vedere de la, către vărul său proaspăt călugărit care constată că ea, Cristina, „încă“ se caută pe orizontală, aparţine încă lumii.

Cea de-a doua artistă este Alexandra Croitoru. Lucrarea pe care a produs-o special pentru această expoziţie este în conjuncţie cu interesul ei faţă de Brâncuşi şi cultul (de multe ori abuziv) al acestuia în România şi intersectează de asemenea „zona evenimentelor şi serbărilor populare cu tentă naţionalistă, organizate, printre alţii, de Laurian Stănchescu“ – aşa cum declară artista. Alexandra Croitoru a realizat o adaptare muzicală după o cugetare despre viaţă a lui Constantin Brâncuşi. Cîntecul se aude difuz în mai multe zone ale expoziţiei, iar, la un moment dat, poate deveni sîcîitor; e muzica imnului României, pe îndemnul înălţător-ironic al lui Brâncuşi: „Deşteaptă-te om / Pe drumul bun porneşte / Învinge trîndăvia şi lenea ce te opreşte / Tu ca vulturul te-avîntă spre sferele senine / Darul lumei cîntă / Uită-te pe tine!“ Brâncuşi, cel care devine la tot pasul subiect de ştiri, cel a cărui donaţie, Statul român (prin vocile unui Sadoveanu şi Călinescu) a refuzat-o în 1951, cel despre ale cărui oseminte Laurian Stănchescu spune că vor fi repatriate curînd.

Într-un loc întunecat, pe o măsuţă, într-un biblioraft, se află un interviu preluat din revista Idea artă+societate. Este un dialog mai vechi cu artista Ioana Nemeş, pe care scena artei româneşti a pierdut-o mult prea devreme, în 2011, la doar 32 de ani. Ea este a treia artistă despre care vorbim, prezentă la MNAC doar cu acest interviu. La o zi după deschiderea „Good Girls“, pe 21 iunie, a fost inaugurată în spaţiul-anexă al muzeului, Salonul de Proiecte, o expoziţie dedicată Ioanei Nemeş, „Sometimes We Should’t Pretend Everything is OK“. Concepută de Alexandra Croitoru şi Magda Radu, expoziţia s-a concentrat asupra unuia dintre cele mai îndelungate proiecte ale artistei, seriile de „Evaluări lunare“ (2003-2011), o lucrare tranşantă care porneşte de la viaţa cotidiană, observată printr-un sistem personal de reguli şi parametri. Cînd parcurgi modurile atît de diferite în care Nemeş îşi conceptualizează propriul timp, eşti conştient că te afli în mijlocul unei drame din care tu însuţi faci parte. Sînt monumentele zilelor care trec, de culori diferite, mai vii sau mai terne, uneori transparente şi lăsate fără nici o notaţie, zile în care te reflecţi chiar tu.

Coincidenţă sau nu, un proiect curatorial care privilegiază una dintre artistele expoziţiei colective „Good Girls“ nu este deloc întîmplător. Ioana Nemeş, cu rădăcini adînci în opera unei artiste conceptuale ca Geta Brătescu, dar şi în „egografiile“ contemporane, a cristalizat timpul prin sondarea propriei subiectivităţi. „Fetele cuminţi“, cum sînt tentaţi să le numească unii critici de artă, good girls te plasează în mijlocul intersecţiei a numeroase drumuri artistice care au ajuns deja sau poate vor ajunge într-un punct al consacrării.

Daria Ghiu este critic de artă

Foto: Ş. Sava

5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.
969 15 Banu1 jpg
„Eu, eu, eu… ce plictis” (Cioran)
Eul e pernicios cînd se constituie în focar prioritar al artei, dar el nu intervine monoton, căci manifestările îi sînt multiple și ele reclamă evaluări diverse.
969 16 sus coperta Romila jpg
Bacovia, prima „viață”
Cîteva lucruri evită să facă autorul cu subiectul său și cred că ele sînt esențiale pentru o reușită a genului.
969 16 jos coperta Marius jpg
Riscul de a citi
Citind Lolita în Teheran rămîne prima carte care dezvăluia riscurile de a citi literatură occidentală într-o țară fundamental islamică.
p 17 jpg
Dubla doi
Regizorul Michel Hazanavicius și-a făcut o reputație (pompată, trebuie spus) din voluptatea cu care pastișează mituri ale cinema-ului.
969 17 Breazu jpg
Forme și fonduri
Foarte probabil că acesta este motivul pentru care Stumpwork poate fi tot ceea ce a fost anul trecut New Long Leg, dar este încărcat, pe fond, cu mai multă autonomie, cu mai mult spațiu, cu mai multă atmosferă.

Adevarul.ro

rachete patriot
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Medvedev amenință NATO că va deveni o țintă dacă livrează sistemul Patriot Ucrainei
Este a 280-a zi de la începutul războiului în Ucraina. Volodimir Zelenski vorbește din nou despre crearea unui tribunal special pentru judecarea faptelor săvârșite de ruși încă de la anexarea Crimeei din 2014.
Muncitor jpg
Mondialul prin ochii unui muncitor din Sri Lanka: Discuție emoționantă în umbra zgârie-norilor REPORTAJ
Un Mondial de 230 de miliarde de dolari, cât a costat organizarea, a devenit posibil datorită unor „oameni invizibili“.
Iancu Nedelcu
Șef de păcănele din Brăila, șantajat de interlopi. Ce interdicție au primit după executarea pedepselor
Doi interlopi din Brăila au fost condamnați pentru că au distrus mai multe aparate de jocuri ca să îl forțeze pe cel care le administra să le cedeze folosința acestora.

HIstoria.ro

image
Trezirea naționalismului în Balcani
Vreme de secole, populațiile din Balcani au trăit în cadrul unor state multietnice, dinastice. Acest lucru nu a determinat însă o omogenizare, fiecare populație fiind conștientă, însă, de faptul că vecinii ei vorbeau o limbă diferită, practicau altă religie și aveau un stil de viață diferit.
image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ
image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.