Festivalul Dilema veche

Publicat în Dilema Veche nr. 397 din 22-28 septembrie 2011
Festivalul Dilema veche jpeg

De ce un Festival? 

De 18 ani, revista noastră se străduieşte să creeze o comunitate de oameni care reflectează asupra lumii din jurul lor, care au opinii şi ştiu să le argumenteze, dar ştiu – în egala masură – să asculte şi să respecte opiniile altora. La majorat, ne-am gîndit că s-ar cuveni să comunicăm şi altfel cu publicul nostru, să le dăm cititorilor şi alte posibilităţi de a-şi manifesta apartenenţa la această comunitate de oameni care încearcă să parcurgă „tranziţia“ păstrîndu-şi normalitatea, umorul, zîmbetul. Aşa că am organizat un festival. În lume e ceva obişnuit, în România e o noutate: un festival organizat de o revistă, care adună în jurul unei teme scriitori, muzicieni, artişti, lideri de opinie. 

De ce la Alba Iulia? 

Aveam de mai mult timp ideea de a face un Festival Dilema veche şi anul acesta am reuşit s-o punem în practică pentru că am găsit un spaţiu admirabil şi nişte parteneri de excepţie la Alba Iulia. Cetatea din „cealaltă capitală“ a fost renovată şi este un loc numai bun (şi „vechi“, ca şi revista!) pentru a aduna oamenii în jurul temei „Plăcerile vieţii“. Primăria Alba Iulia şi Consiliul Judeţean Alba – care au planuri serioase pentru a „repune oraşul pe hartă“ la adevărata sa valoare – au adoptat cu generozitate ideea noastră. Aşa încît, între 30 septembrie şi 2 octombrie, îi invităm pe cititorii dilematici să guste alături de noi din „plăcerile vieţii“ – muzică, filme, gastronomie, dans, conferinţe, expoziţii. Tocmai pentru că e criză şi tocmai pentru că oamenii sînt mai degrabă demoralizaţi! Dilema veche, împreuna cu autorităţile locale, doreşte să instituie la Alba Iulia o tradiţie: un festival anual care să le aducă oamenilor plăcerea de a se întîlni cu ideile, creativitatea, bucuriile spiritului.

Informaţii despre program şi invitaţi găsiţi pe pagina oficială a primei ediţii a Festivalului Dilema veche.


Deliciile lecturii

Într-un articol publicat recent, Stephen L. Carter, autorul romanului The Emperor of Ocean Park, spunea răspicat un lucru mai puţin evident pentru unii: „Cărţile sînt esenţiale pentru democraţie. Democraţia, în forma ei modernă, vine din ideea de (în)scris. Cînd aceste înscrisuri nu vor mai semnala ideea de permanenţă şi eternitate, vom vedea cu ochii noştri declinul conceptului de democraţie şi înlocuirea lui cu altceva. Va fi acest altceva mai bun sau mai rău? Iată o bună idee pentru o carte“.

„Cetitul cărţilor“ este, cum ştim, esenţial nu doar pentru democraţia pe care încercăm s-o stabilizăm, de 20 de ani încoace, nu doar pentru conversaţia întîmplătoare sau ţintită, nu doar pentru cariere mai mult sau mai puţin literare. Cititul de plăcere, dependenţa de starea provocată de plonjonul într-o carte reprezintă, poate, principalul motiv pentru care trăim în continuare înconjuraţi de cărţi, reviste, albume. Despre toate acestea, vom discuta, la începutul lunii octombrie, la Alba Iulia cu oameni de carte, fiinţe care şi-au făcut o profesie din această unică plăcere: Florin Iaru, Radu Pavel Gheo, Ana Maria Sandu, Robert Şerban.

Li se va adăuga eseistul, criticul şi istoricul literar Dan C. Mihăilescu, deţinător al unei rubrici în această revistă, autor a peste 10 cărţi şi (din anul 2000) realizator al emisiunii Omul care aduce cartea, la Pro TV (Premiul Consiliului Naţional al Audiovizualului în 2003). Sperăm ca taifasul nostru literar să vă facă plăcere şi să vă dea noi motive şi sugestii de lectură.

Diversitatea muzicii

Pentru că aşa sînt şi plăcerile vieţii, muzicienii şi trupele invitate să cînte la Festivalul Dilema veche respectă principiul „something old, something new, something borrowed, something blue(s)“. Ad Hoc este un proiect tînăr care promovează muzica medievală, nu doar prin prelucrări, ci şi prin compoziţii originale (asta ar fi old, dar şi borrowed). Trioul Toulouse Lautrec este pe val, pe valul eclectic de indie românesc, şi se defineşte ca un grup poliglot şi multicultural, căruia îi place să cultive sonor diversitatea stilistică; limita dintre genuri fiind şi specialitatea celor de la The Mono Jacks, care îţi conectează lejer boxele la un indie post-rock alternativ pe care dai şi din cap, dar şi din picioare (asta ar fi new). Speak Floyd este prima trupă-tribut Pink Floyd din România, situaţie care nu are nici o parte întunecată, tot ce-ţi doreşti este să fii acolo cînd cîntă „Hey, teacher, leave us kids alone“ (asta ar fi borrowed). Adi Bărar Band este proiectul alternativ al chitaristului trupei Cargo căruia îi place să cînte blues, aşa cum Alexandru Andrieş, deşi a debutat la un festival de jazz & rock, este cel mai blues chitarist de folk de la noi (asta ar fi blues). Înfiinţată în 1981, Celelalte Cuvinte este una dintre cele mai longevive, mai originale şi mai iubite trupe rock româneşti, cu doar cîţiva ani mai tînără fiind şi trupa Cargo, spre deosebire de Sarmalele Reci, care, înfiinţată în 1993, este de aceeaşi vîrstă cu revista noastră – longevitate şi experienţă care au topit multe influenţe într-un stil unic, propriu fiecărei trupe (asta ar fi o sumă de old, new, borrowed şi blue).

Arcuşul pe corzile viorii, ca untul pe pîine

Alexandru Tomescu vine la Festivalul Dilema veche, aducînd cu el vioara Stradivarius şi multă bucurie. Cei care au fost la concertele sale vor înţelege imediat de ce nu putea lipsi de la un eveniment cu tema „plăcerile vieţii“. Celor care nu l-au ascultat încă, le dăm cîteva motive: pentru că are un simţ muzical desăvîrşit şi o tehnică impecabilă, dar nu te striveşte cu talentul său. Pentru că poartă cu sine un obiect din tezaurul ţării (a cărui valoare materială e de cîteva milioane de euro, la care se adaugă o valoare intrinsecă inestimabilă) – vioara Stradivarius Elder-Voicu –, pe care îl mînuieşte cu naturaleţea şi uşurinţa cu care întinzi untul pe o felie de pîine. Pentru că a bătut ţara-n lung şi-n lat, cîntînd nu doar la Ateneu, la Sala Radio sau la Sala Palatului, ci şi în cele mai neobişnuite locuri: staţia de metrou Piaţa Victoriei, Piaţa Presei Libere, străduţa Pictor Arthur Verona, Catedrala Armenească din Dumbrăveni sau Biblioteca Municipală din Oneşti. Pentru că vorbeşte cu convingere despre libertate şi iubire, despre menirea sa de artist, despre puterea muzicii. Şi, poate cel mai important, deoarece cîntă Paganini ca şi cînd ziua de mîine n-ar mai exista, de-ţi sperie toţi demonii, şi-atunci rămîi doar tu cu tine, ţintuit în timp şi spaţiu. Şi starea asta perfectă, ireală durează mult după ce s-a terminat muzica, s-au stins luminile, ai pornit spre casă, ai lăsat să treacă noaptea, te-ai trezit de dimineaţă, te-ai dus în bucătărie, ai întins untul pe pîine... 

Stufatul şi alte bunătăţi perene

Mircea Dinescu a debutat cu poezie în 1967, în revista Luceafărul, şi editorial cu Invocaţie nimănui (1971), volum distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Debut. A fost redactor la Luceafărul (1976-1982) şi România literară (1982-1989). În urma interviului acordat în februarie 1989 cotidianului Libération în care ataca explicit regimul Ceauşescu, a fost arestat la domiciliu şi i s-a luat dreptul de semnătură. Românii îl asociază cu primul mesaj televizat în direct, după fuga lui Nicolae Ceauşescu. După 1989 este preşedintele Uniunii Scriitorilor (1990-1993), înfiinţează revistele de satiră politică Academia Caţavencu (1991), Plai cu boi (2001) şi Aspirina săracului (2003), este membru al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. A fondat portul dunărean cultural Cetate, instituţia care acordă rezidenţe pentru artişti, găzduieşte spectacole de teatru, concerte şi expoziţii şi organizează anual un festival balcanic de film şi artă culinară. În anul 2003, în numărul dedicat „eroilor“, revista Time Europe îl nominalizează pe Mircea Dinescu la categoria „Hate Busters“.

„Nous sommes ici aux portes de l’Orient, où tout est pris à la légère…“ Celebra frază prin care Raymond Poincaré a definit spiritul balcanic la începutul secolului trecut pare să-l fi inspirat şi pe Mircea Dinescu. Pentru el, micile sau marile tragedii ale epocii de azi au un singur remediu: băşcălia. În spatele acestei măşti se ascunde însă (deja de prea multă vreme) un poet sensibil. Pamfletarul pare să-i fi luat faţa poetului. Din fericire, piesa încă nu s-a isprăvit şi-au mai rămas o grămadă de replici nerostite. Îl aşteptăm deci cu nerăbdare pe poetul-pamfletar Mircea Dinescu la Festivalul Dilema veche de la Alba Iulia, în dublă ipostază: să citească din poeziile sale şi să gătească un stufat. Nici că s-ar fi putut găsi un personaj mai potrivit decît Mircea Dinescu pentru a ilustra care sînt, de fapt, bucuriile uitate ale vieţii.

Filmele noastre apreciate de alţii

De cîţiva ani încoace ne-am obişnuit ca filmele româneşti să fie selecţionate şi premiate la cele mai mari festivaluri din lume. Despre reprezentanţii noului val din cinema-ul nostru se scrie elogios în toată lumea. În paginile Dilemei vechi o să găsiţi întotdeauna interviuri cu aceşti regizori şi cronici despre filmele lor „la cald“.

E nedrept să fie mai cunoscuţi în alte părţi decît acasă. De aceea, vă propunem o întîlnire cu Cristi Puiu, cel care a debutat în 2001, cu Marfa şi banii, şi a marcat un nou început în cinema-ul de la noi. Inteligent, nonconformist, incomod, regizorul vorbeşte cu pasiune despre demersul său artistic şi despre dragostea pentru cinema. Filmele sale sînt, oricînd, o experienţă-limită pentru spectator.

„Cred că munca pe care trebuie s-o facă un regizor pentru un film e una de cercetare. Aşa cum face un psiholog sau un chimist“, spunea acesta în legătură cu cel mai recent titlu al său, Aurora.

Nimic nu e complet fără caricaturi

Ion Barbu (născut în 1953, la Petroşani) a participat în calitate de caricaturist la peste 150 de expoziţii în România şi la 250 de expoziţii internaţionale, cîştigînd în total aproape 50 de premii. Între anii 1976 şi 1987 a iniţiat şi organizat Festivalul Internaţional de Caricatură de la Petroşani şi, după 1989, primul festival de caricatură pe asfalt. A publicat caricaturi în cotidianele România liberă şi Ziua şi în săptămînalele Academia Caţavencu, Dilema veche şi Suplimentul de cultură. Este organizatorul festivalului de poezie, muzică şi teatru „Om rău“ din Petrila şi preşedinte al Fundaţiei Culturale Condiţia română din Petroşani. A publicat mai multe cărţi şi albume printre care Tratat de înjurături, Cartea Albă a caricaturii de presă, Nutzi, spaima Constituţii. La Alba Iulia ne va dezvălui cîte ceva din arta lui.

Cealaltă capitală

În dialog cu autorităţile locale din Alba Iulia, antropologul Vintilă Mihăilescu va supune dezbaterii posibilităţile şi problemele legate de încercarea de revalorificare a localului în condiţiile presiunii globalului, de revalorificare a prestabilitei margini în raport cu mai consacratul centru. Vintilă Mihăilescu e de părere că: „Simbol al Unirii, cealaltă capitală ar putea deveni şi simbol al celeilalte unităţi, a spiritului românesc – dar şi uman, în genere – în diversitatea sa de manifestări. E ţara plină de ţări! – constata cîndva, de pildă, antropogeograful Ion Conea. Parafrazînd, se poate spune acum că şi Europa e plină de regiuni (Alba Iulia a găzduit deja un congres al regiunilor şi oraşelor inteligente!).

Cealaltă capitală s-ar putea deschide astfel spre această dublă diversitate ecumenică, ilustrînd-o nu doar în timp («respiră aerul istoriei»), ci şi în spaţiu (eventual chiar sub deviza «e ţara plină de ţări»). O manifestare de acest gen ar putea fi şi un festival anual care ar pune în scenă o astfel de ţară, cu pămîntul, istoria şi practicile sale specifice. O astfel de perspectivă s-ar înscrie şi în eforturile crescînde de revalorificare a localului în faţa presiunii uniformizatoare a globalizării, Alba Iulia putînd deveni în acest fel o «capitală» naţională a acestei viziuni.“

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.
image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.