Fernanda Garcia Lao şi demonul curiozităţii

Publicat în Dilema Veche nr. 548 din 14-20 august 2014
Fernanda Garcia Lao şi demonul curiozităţii jpeg

Unele lucruri se întîmplă pentru că nu au urmare şi nici sens, şi probabil că cel mai înţelept gest este să nici nu le acorzi o prea mare importanţă. Altele însă sînt adevărate declanşatoare de noi orizonturi, de noi viziuni, de idei, de senzaţii, şi ar fi păcat să nu le acordăm atenţia necesară sau să trecem nepăsători pe lîngă ele. Cîndva credeam, cînd eram mai tînără, că totul este întîmplător şi că singura optică posibilă este să facem ce putem, căci nimic nu este mai stabil decît „lucrul de mînă“. Acum ştiu că nimic nu este întîmplător şi că lucrurile care ne cad în braţe, asemeni unor sirene fugărite, sau care ne lovesc, asemeni unui tren accelerat, nu le putem nici controla, nici determina, nici nu putem profita de ele. Doar accepta. Şi a trăi cu ele aşa cum vin. Fernanda Garcia Lao crede la fel. Cărţile sale respiră acest lucru. Dar nu aveam să-mi descopăr acest alter ego din lumea literară argentiniană decît datorită unei prietene necunoscute.

„Cumpără-mi, te rog, toate cărţile ei, de la Salonul de carte de la Paris! În orice limbă – franceză, spaniolă, nu contează.“ I-am cerut de vreo două ori numele, pînă l-am reţinut. Nu îl auzisem niciodată! Salonul de carte de la Paris a fost dedicat, anul acesta, Argentinei, iar Fernanda Garcia Lao avea o masă întreagă de cărţi şi cîteva dezbateri, la care, din păcate, nu am putut să asist (dragă prietenă, mărturisesc public că voiam să-ţi fac această surpriză!). Am cumpărat, în schimb, toate cărţile ei, iar pe drum spre casă am cedat demonului curiozităţii: am început să citesc La parfaite autre chose (editura La Dernièrre Goutte, 2012). Un roman polifonic, tratat cu eleganţa unei piese de teatru, cu o listă de personaje, într-un stil direct, dar nu abrupt, sec ca realitatea vieţii, crud ca durerea ei, dar viu şi alert. Senzaţia de a fi in este imediată, pentru că poveştile Fernandei nu sînt doar ale ei, ci şi ale noastre. Şapte personaje în tot atîtea capitole livrează, individual şi încercînd să se justifice, viziunea lor asupra unei aceleiaşi poveşti (de dragoste, ce altceva?). Fiecare are dreptatea sa, argumentele sale, nebunia sa şi dreptul de a se răzbuna. Pînă la urmă, „la parfaite autre chose“ pare să fie doar acel ceva din noi care ne lipseşte pentru a fi împliniţi şi pe care îl căutăm ca nişte disperaţi. Pînă la a recunoaşte că sîntem învinşi: „Eram învins. Sînt învins. (...) Sînt Rănit de cea mai cruntă dintre morţi. Rănit de propriile mele îngrijiri, incapabil de a fi perfect. Sînt un muritor care nu ştie cum să facă să moară, dar care este din ce în ce mai zdruncinat, în fiecare clipă. Fiecare gînd este o moarte, o moarte deranjantă şi tăcută.“

Cartea a trebuit să o trimit, pînă la urmă, în România, ţara în care, din cauză că Fernanda Garcia Lao nu este încă tradusă, cititorii ei fac orice ca să-i aibă cărţile în alte limbi, însă destinul a aranjat bine lucrurile: mi-am dat seama că achiziţionasem şi cartea pe care prietena o avea deja – La peau dure (La Dernière Goutte, 2013). Şi m-am bucurat! Eram „condamnată“ să mai citesc o Fernanda Garcia Lao. Stilul – identic, fără prea multe metafore, ci doar cu simboluri şi alăturări de cuvinte imposibile, incredibile, şi o imaginaţie teribilă. Scriitura, la fel de vie şi de directă, asemeni unui puseu de violenţă acordat chipului vieţii. Violeta îşi pierde un braţ din neglijenţă şi saturaţie. Înlocuit cu un altul, are impresia că persoana căreia-i aparţinuse anterior braţul îi cere să-i facă dreptate. Dincolo de răzbunare şi de căutare, care nu este doar căutarea donatoarei, ci şi a propriului personaj, aflat într-un moment delicat al vieţii sale, o încrengătură de poveşti care toate au acelaşi punct nevraglic: ce este iubirea? Unde este? Cum o găsim şi de ce ar mai merita să o găsim, dacă, de fapt, nu sîntem decît palidele copii ale unor alte destine. Între un început ca o confesiune universală – „Mă tem de viaţă“ –, şi un final deschis – „Am devenit violentă pentru a mă trezi, dar mă tem că am adormit. Natura tragicului este repetarea. Văzut de aproape, orice criminal este copil. Sau o pisică. Sau un actor. Tragedia altora ne umple cu o bucurie de nevindecat. Nu mă întrebaţi de ce“ –, aceeaşi listă de personaje. Ca un semn că viaţa (şi literatura) este/sînt teatru? Poate că nu. Pentru Fernanda Garcia Lao, există întotdeauna loc de mai rău: „ – Tu şi cu mine, sîntem la fel, i-am spus în acel moment. Două fiinţe fragmentate, fără a putea iubi. – Nu crede aşa ceva, m-a corectat şchiopul, cu ochii sclipind. Sînt mai rău decît tine.“

Iulia Badea-Guéritée este jurnalistă la Courrier International, Paris.

Foto: V. Sandoval

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.
image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.