Există compatibilitate între islam și democrație?

Publicat în Dilema Veche nr. 366 din 17 - 23 februarie 2011
Raportul jpeg

- o viziune (mai degrabă) optimistă -

Evenimentele recente din Egipt şi din Tunisia provoacă deopotrivă entuziasm şi îngrijorare în Occident. Pe de o parte – solidaritatea în bucurie cu cei care au scăpat, prin revolte, de nişte regimuri închise, autoritare şi nelegitime; pe de altă parte – scepticismul în ceea ce priveşte viitorul acestor ţări atît de apropiate, geografic, de Europa, dar atît de diferite din punct de vedere cultural. Putem folosi termenul de „revoluţie“ pentru evenimentele care au dus la prăbuşirea regimurilor din Tunisia şi din Egipt? Sînt capabile aceste state de o reformă? Există compatibilitate între islam şi democraţie? Temerile că „revoluţiile“ ar putea fi confiscate, că dictaturile ar putea fi înlocuite cu alte dictaturi (religioase), că islamul nu este capabil să genereze un stat democratic nu sînt tocmai neîntemeiate: istoria (mai mult sau mai puţin recentă a Iranului) a arătat cît de abruptă poate fi prăpastia între islam şi democraţie, între o revoluţie populară şi revoluţia islamică. În ultimele săptămîni am citit, înghesuite lîngă articole de fond entuziaste şi reportaje înfierbîntate de la faţa locului, numeroase opinii despre pericolul pe care îl constituie revigorarea mişcărilor islamice, odată cu prăbuşirea dictaturilor care le-au izolat. 

Optimiştii – cei care cred că schimbarea regimului nu va însemna instalarea la putere a islamiştilor radicali – nu sînt prea numeroşi. Printre ei, Olivier Roy, director al programului mediteranean din cadrul Institutului Universitar European de la Florenţa şi autor, printre altele, al volumului L’Echéc de l’islam politique („Eşecul islamismului politic“, Seuil, 1992). Într-un articol recent din Le Monde, Roy afirmă că Occidentul se raportează la evenimentele de acum din Egipt şi Tunisia din perspectiva unei grile vechi de treizeci de ani: revoluţia islamică din Iran. Fără să meargă chiar pînă la a crede într-o revoluţie autentică, Roy e de părere că mulţi dintre sceptici judecă greşit evoluţiile de acum. 

Pentru cei care au lansat aceste revolte, „revoluţia islamică e preistorie“, o poveste de pe vremea părinţilor sau chiar a bunicilor (anii ’70-’80), crede el. Revoluţionarii de acum au revendicări concrete, nu sînt mînaţi de ideologii. Strigă „jos!“ fără să apeleze la islam, aşa cum au făcut-o predecesorii lor în Algeria anilor ’80. Resping dictatura şi pe oamenii corupţi ai regimului şi cer democraţie. Nu sînt neapărat laici, dar nici nu văd în islam o ideologie politică salvatoare, capabilă să genereze o nouă ordine, mai bună. Generaţia de acum ar fi mai pluralistă pentru că e individualistă – spune Roy. Unii dintre cei care au ieşit în stradă poate sînt credincioşi practicanţi – însă ei separă opţiunile religioase de revendicările politice. Mişcarea ar fi, deci, seculară. 

Imaginile cu miile de protestatari care se opresc, în stradă, pentru rugăciune au fost poate şocante în Occident. Dar ar fi o iluzie să legăm reislamizarea masivă pe care au trăit-o societăţile din lumea arabă în ultimii treizeci de ani de radicalizarea regimurilor politice – spune Roy. De fapt, avem de-a face cu un paradox: islamizarea a depolitizat islamul. Reintroducerea vălului, numărul tot mai mare de moschei, apariţia canalelor TV religioase etc. au deschis „piaţa religioasă“ – acum nimeni nu mai are monopol. Dinspre Europa se vede că islamiştii (şi prin asta se înţeleg de regulă islamiştii radicali) sînt peste tot. De fapt, „democratizarea“ islamului, adică popularizarea, i-a împins pe radicali la marginea spaţiului public. Pe de altă parte, reislamizarea a presupus şi o banalizare a credinţei şi, prin aceasta, o vulnerabilizare a islamului. „Cînd totul e religios, nimic nu mai e religios“ – spune Roy. Cei care au acum cuvîntul sînt predicatorii care vorbesc despre realizarea de sine, deci individualism. Ei nu au program politic, nu mai cred în utopia statului islamic.  

Ar fi o eroare să credem că dictaturile apără secularismul de fanatismul religios. Regimurile autoritare nu au secularizat societăţile, ci s-au instalat pe fondul unei reislamizări de tip neofundamentalist. Tot pe sharia se bazează şi aceste regimuri – însă din discursul dictatorilor lipsesc explicaţiile despre natura statului şi autoritatea conducătorului. E vorba doar de o subordonare a instituţiilor religioase de către stat, de o „domesticizare“ care le-a împins către conservatorism teologic şi dogmatism: clericii au fost constrînşi să se îndepărteze de politică şi de mizele sociale majore.  

În fine, nici Frăţia Musulmană nu mai e ce-a fost: astăzi, ei nu mai pot propune un program alternativ, nu au vreun model economic sau social. Au devenit conservatori în ceea ce priveşte moravurile, dar liberali în ceea ce priveşte economia. Şi asta ar fi schimbarea cea mai importantă – crede Roy. Dacă în 1980 islamiştii şiiţi pretindeau că apără interesele celor oprimaţi şi cereau etatizarea economiei şi o redistribuire a bogăţiei, Frăţia Musulmană egipteană a aprobat o contrareformă, iniţiată de Mubarak, care le permitea fermierilor să mărească arenda şi să-i concedieze pe agricultori. Astăzi se observă o revenire a „stîngii“, a militanţilor-sindicalişti. Miza e, din nou, asocierea pentru protejarea unor interese individuale pe care Frăţia nu a ştiut să le apere. „Îmburghezirea islamiştilor“ ar fi şi un atu pentru democraţie. Cum nu mai pot juca pe cartea revoluţiei islamice, sînt nevoiţi să mizeze pe conciliere, pe compromis, pe alianţe politice. Astăzi întrebarea nu mai e dacă dictaturile sînt sau nu o barieră în calea islamismului: islamiştii au devenit actori în jocul democratic – crede Olivier Roy.  

Totul e să şi respecte regulile acestui joc, nu doar să profite de eventuala instaurare a democraţiei. Dar pînă la crearea instituţiilor democratice mai e cale lungă...

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Șoferii de mașini electrice plătesc sume astronomice pentru înlocuirea anvelopelor. „Nu mi-a venit să cred când mi s-a spus că trebuie să le înlocuiesc“
Cumpărătorii de mașini electrice ar trebui să fie conștienți de costurile „astronomice” necesare pentru înlocuirea regulată a anvelopelor cu durată scurtă de viață, au avertizat proprietarii.
image
Ce pensionari nu vor avea pensii majorate din septembrie. Casa de Pensii: sunt un milion de persoane
Șeful Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu, a făcut o serie de precizări privind recalcularea pensiilor, precizând că 1 milion de pensionari nu vor beneficia de majorare.
image

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.