Ecrit en roumain

Publicat în Dilema Veche nr. 444 din 16-22 august 2012
Ecrit en roumain jpeg

● Brèves – anthologie permanente de la nouvelle, Nouvelles de Roumanie, numéro coordonée et traduit par Fanny Chartres, Association Pour La Nouvelle (PLN), numéro 99, 2012. 

Apărută în martie 1981, Brèves este prima revistă dedicată exclusiv, cel puţin în Franţa, artei povestirii. De peste trei decenii, Brèves publică trimestrial, în format de carte şi în tiraje care momentan se află în jurul a 2500 de exemplare, povestiri şi nuvele aparţinînd deopotrivă scriitorilor consacraţi şi necunoscuţi, texte inedite sau redescoperite, laolaltă cu eseuri, studii şi dosare critice, interviuri, recenzii sau note de lectură. În general, Brèves apare sub forma unor numere tematice dedicate fie unui gen anume (science fiction, fantasy, noir), fie unui scriitor, francez sau străin, premiat cu Nobel sau debutant, oricum autor (şi) de proză scurtă, fie unei întregi literaturi, europene sau de oriunde din lume. O simplă privire aruncată pe catalogul de autori, publicaţi cu o mie de povestiri şi nuvele în cele aproape o sută de apariţii ale revistei conduse de Daniel Delort (puteţi afla mai multe aici: www.atelierdugue.com), e suficientă pentru a înţelege deschiderea literară a acestei minunate reviste şi, mai ales, a pasiunii cu care se dedică de atîta vreme unui gen considerat, în Franţa ca şi aiurea, minor, fără priză la public, un gen intermediar, de trecere spre roman.

Iniţiat, coordonat şi tradus integral de Fanny Chartres, numărul 99 al revistei, ilustrat cu fotografii din Bucureşti realizate de Ileana Partenie (număr apărut, apropo, cu sprijinul ICR, pe vremea cînd acest Institut nu fusese confiscat şi reformat în cheie naţionalistă de un plagiator cu studii trucate în CV) este dedicat României. Fanny Chartres a ales pentru această antologie a prozei scurte zece scriitori români, conform principiului revistei Brèves, foarte diferiţi între ei, şi ca generaţie, şi ca stil, şi ca notorietate, scriitori pe care m-a provocat, în calitatea mea de comentator al literaturii române contemporane, să-i descriu, într-un mic interviu de introducere a acestei antologii, printr-un singur cuvînt – treabă care, recunosc, m-a amuzat în aceeaşi măsură în care m-a şi pus în reală dificultate (sper să nu-mi fi atras antipatii). Dar iată-i pe scriitorii antologaţi şi calificativele mele: Gabriela Adameşteanu – politic; Lucian Dan Teodorovici – ingenuu; Radu Cosaşu – esenţial; Laurenţiu Brătan – straniu; T.O. Bobe – ironic; Ana Maria Sandu – fantezistă; Răzvan Petrescu – cult; Filip Florian – meticulos; Florin Lăzărescu – curios şi Mircea Nedelciu – sofisticat. Ca şi autorii, prozele alese – şi traduse impecabil – de Fanny Chartres sînt foarte variate: mai vechi sau mai noi, mai mult sau mai puţin cunoscute ori reprezentative pentru opera fiecărui scriitor în parte, perfect autonome sau parte din construcţii mai ample. Cert e că, împreună, aceste povestiri, care evoluează într-o gamă narativă cvasicompletă (parabole, fantezii, farse, relatări comice, introspecţii, decupaje realiste sau textualiste), alcătuiesc o hartă perfect funcţională, chiar dacă la scară mică, a literaturii române contemporane. Literatură pe care inimoasa şi pasionata Fanny Chartres (o prezenţă tonică şi inspiratoare în peisajul cultural bucureştean, trebuie s-o spun) o cunoaşte surprinzător de bine. De altfel, Radu Cosaşu s-a arătat, chiar în Dilema veche de acum două numere, încîntat de felul pătrunzător în care Fanny Chartres descrie, în doar cîteva fraze, România, a cărei capitală, mărturiseşte ea, o iubeşte, zic eu, din cele mai potrivite motive: „En ce qui me concerne, j’aime Bucarest la mal aimée, j’aime son peuple généreux et courageux, j’aime son architecture, j’aime sa vie culturelle éclectique, j’aime sa folie… Et j’aime sa litérature.“

În interviul pe care Fanny Chartres mi l-a luat pentru a-l introduce cît de cît pe cititorul francez în literatura română contemporană, am fost întrebat despre felul în care s-a schimbat literatura noastră în ultimii 15 ani, dar şi despre succesele pe plan internaţional. Am vorbit despre Premiul Nobel acordat Hertei Müller, scriitoare germană dar a cărei literatură este exclusiv inspirată de subiecte româneşti; despre traducerea integrală, deja în trei limbi (y compris şi franceza) şi în curs de apariţie în alte două, a trilogiei Orbitor a lui Mircea Cărtărescu (apropo, prima trilogie românească tradusă vreodată integral); despre premiile internaţionale şi notorietatea crescîndă a unor alţi scriitori de origine română, precum Andrei Codrescu sau Cătălin Dorian Florescu, şi români, precum Norman Manea, Gabriela Adameşteanu, Dan Lungu sau Filip Florian, pentru a mă opri doar la cîteva nume. La întrebarea despre temele predilecte ale literaturii române am vorbit despre posibila impresie (falsă) a cititorilor străini de a crede, prin prisma traducerilor şi a filmelor, că românii scriu mult despre comunism. Legat de aşteptările, dezamăgirile şi speranţele mele cu privire la literatura română contemporană, am spus că aştept să se completeze sau să aibă succese mai vizibile şi căsuţele tematice sau de (sub)gen, rămase parţial neacoperite sau neonorate cu reuşite semnificative: pe de o parte, literatura aşa-zisă de consum (thrillere politice sau corporatiste, crimes & mystery, romance, SF & fantasy), pe de altă parte realismul social şi de mediu (de la sat, cu minorităţi sau cu emigranţi), romanele istorice sau anchetă în genul noului jurnalism, biografiile romanţate/ficţiunile biografice. Însă am mai spus şi că literatura română are şansa multor lucruri pe care le poate face pentru prima dată sau, după o foarte lungă perioadă de timp, din nou. Într-o întrebare, care n-a mai fost publicată din lipsă de spaţiu, Fanny Chartres mă provoca să aleg trei scriitori contemporani semnificativi pentru literatura română. Am răspuns aşa: „Aş alege – mai mult de dragul jocului de-a lista, căci altfel n-aş face-o cu atîta uşurinţă – cîte un nume pentru fiecare gen: prozatorul Mircea Cărtărescu, pentru originalitatea, profunzimea şi anvergura literaturii sale; poeta Angela Marinescu, pentru importanţa şi influenţa foarte mare a poeziei sale (invers proporţionale cu notoritatea publică), mai ales în rîndul tinerei generaţii a ultimului deceniu; şi eseistul Lucian Boia, pentru acurateţea cercetărilor şi inteligenţa abordărilor sale de interes internaţional“. În fine, o întrebare frumoasă, păstrată în interviu, se referea la genul în care excelează literatura noastră. Am formulat bănuiala, exprimată şi cu alte ocazii, că, probabil, nici o altă ţară europeană nu are atîţia poeţi contemporani valoroşi: „Dacă poezia ar fi mai uşor de tradus şi dacă ar avea, ca gen literar, şi o cotă mai ridicată pe piaţa produselor culturale, România ar deţine, probabil, monopolul în Europa, ar fi o superputere. Cred că există, în acest moment, cîteva zeci de poeţi buni şi foarte buni, din vreo trei-patru generaţii, la care se adaugă în fiecare an cîte două-trei nume. Există multă pasiune, ambiţie şi orgoliu în poezia românească, iar tradiţia şi talentul personal fac un mix irezistibil“.

Laolaltă cu celelalte antologii şi numere speciale de reviste dedicate în ultimii ani literaturii române, în special în limba engleză (despre care am scris în mod regulat, pentru că mi se pare normal şi chiar necesar să le urmărim noi înşine şi să le semnalăm cînd se întîmplă), această ediţie a revistei Brèves este o piesă importantă în dosarul literaturii române în străinătate. Poate părea puţin acum, dar beneficiile pe termen lung sînt, la propriu şi la figurat, inestimabile. Fanny Chartres a făcut o treabă minunată şi ar fi o mare prostie ca ea şi alţi traducători dispuşi să iniţieze şi să coordoneze astfel de proiecte să nu mai beneficieze în viitor de sprijinul programelor ICR-ului. Ar însemna să părăsim din nou un zid care începuse, în sfîrşit, să prindă şi formă, şi rezistenţă.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Tentativă de omor în trafic. Pietoni loviți intenționat cu mașina pe trotuar. Una dintre victime a fost ulterior înjunghiată
Doi bărbați au fost arestați preventiv sub acuzația de tentativă la omor după ce unul dintre ei a lovit în plin cu mașina doi pietoni care mergeau pe trotuar, iar cel de-al doilea s-a dat jos din autovehicul și a înjunghiat-o apoi pe una dintre victime
image
Prețurile de pe litoralul românesc au luat-o razna. Cât au ajuns să coste produsele obișnuite din supermarket
Luna mai este aproape de final iar comercianții de pe litoralul românesc pun la punct ultimele detalii pentru noul sezon de vacanțe. Chiar dacă turiștii nu se înghesuie deocamdată în stațiuni, multe afaceri deja și-au deschis porțile
image
Istoria romanțată a Hotelului Intercontinental, unde s-a filmat pelicula „Nea Mărin Miliardar" VIDEO
Simbol al Capitalei, Hotelul Intercontinental a fost inaugurat în luna mai a anului 1975. De-a lungul timpului, aici au înnoptat personalități ale lumii și tot aici s-a filmat pelicula „Nea Mărin Miliardar".

HIstoria.ro

image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.
image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.