Douăzeci de ani de NEC

Publicat în Dilema Veche nr. 540 din 19-25 iunie 2014
Diplomaţia pentru toţi jpeg

Una dintre cele mai durabile şi de succes iniţiative în domeniul educaţiei este o instituţie independentă. Colegiul „Noua Europă“ (NEC) împlineşte douăzeci de ani. Fondată în 1994 de Andrei Pleşu, a rămas singurul centru independent de studii avansate în domeniul ştiinţelor socio-umane. Gîndit ca o şcoală postdoctorală care privilegiază abordările inter- şi transdisciplinare, NEC a fost înfiinţat odată cu acordarea New Europe Prize For Higher Education and Research lui Andrei Pleşu de către şase institute de cercetări, între care Center for Advanced Study in the Behavioral Sciences – Stanford, The Institute for Advanced Study – Princeton, The Swedish Collegium for Advanced Study in the Social Sciences – Uppsala şi Wissenschaftskolleg zu Berlin. Acesta din urmă este şi modelul care a inspirat arhitectura instituţiei. NEC şi-a propus să ofere bursierilor săi condiţii excepţionale pentru studiile lor. Nu doar din perspectiva îndrumării şi a ofertei intelectuale, ci şi din punct de vedere financiar. Bursele NEC sînt deci motivante inclusiv financiar. Cel mai important centru de cercetări avansate din România e finanţat în cea mai mare parte de instituţii şi organizaţii din afara României. Nu e neapărat o surpriză, dar e, oricum, şocant să afli că în Elveţia sau în Germania, de pildă, există fundaţii şi oameni dispuşi să finanţeze înalte centre de educaţie din altă ţară. (Şi invers: că în România nu se găsesc fonduri pentru a susţine formarea elitelor.)

Discursul dominant în şi despre Europa e în continuare marcat de clişee şi clivaje – şi tocmai pe acestea încearcă să le demonteze cercetările interdisciplinare ale bursierilor NEC. E mai degrabă un proiect cultural, decît o construcţie pur pedagogică: regîndirea Europei începe cu acest circuit al cunoaşterii, eliberat de orice formă de constrîngere ideologică.  

În mediul academic, influenţa foştilor bursieri ai NEC e de necontestat. Ei conduc acum catedre în domenii umaniste, predau, coordonează doctorate etc. Au împrospătat, prin contribuţia lor ştiinţifică, universităţile din România. Ei colportează o gîndire critică, liberală, occidentală şi generează – poate – absolvenţi mai destupaţi. Cel puţin trei dintre foştii bursieri ai centrului de studii avansate au reuşit să se impună, pentru perioade de timp relativ scurte, în politica de top. Teodor Baconschi (diplomat, ministru de externe), Mihai Răzvan Ungureanu (prim-ministru), Cristian Preda (parlamentar european). E suficient pentru a arăta că se poate, că oameni foarte bine instruiţi îşi găsesc locul în politică, dar, totuşi, e prea puţin pentru a genera o schimbare durabilă în politica românească. Acest semisucces (sau, dacă vreţi, semieşec) e poate şi punctul nevralgic al unui eventual bilanţ intermediar al instituţiei. Nu e însă o fatalitate, după cum a explicat, la întîlnirea aniversară de la Ateneul Român, Wolf Lepenies de la Wissenschaftskolleg zu Berlin. Păstrînd proporţiile, nici măcar în Germania elitele politice nu sînt compuse doar din oameni cu studii avansate. Iar fenomenul numit brain-drain e la fel de îngrijorător şi în Germania, şi în România. NEC a reuşit măcar, prin condiţiile de acordare a burselor, să oprească exodul de inteligenţă şi să-şi ţină bursierii în ţară. „Ce ne facem cu specialiştii români de vîrf, formaţi în străinătate, care, odată întorşi, nu reuşesc să-şi găsească poziţii de influenţă pe măsura pregătirii lor?“ se întreba Andrei Pleşu în cadrul aceleiaşi întîlniri. Sau: ce sfat să-i dai unui om foarte educat, care ezită dacă să stea sau să plece? Sînt întrebări care nu şi-au găsit încă un răspuns definitiv. Spre deosebire de Germania, România are încă dificultăţi pînă şi în a depista valorile. Dar concluziile sînt, pînă la urmă, optimiste. Dacă sînt produşi şi apoi promovaţi, oamenii învăţaţi vor ajunge, pînă la urmă, elite.  

Poster Orizontal   29 Martie 2023   Cimarosa si Salieri jpg
Baritonul italian RICCARDO NOVARO, aplaudat la Théître des Champs-Elysées – Paris, invitat la Sala Radio
Miercuri, 29 martie 2023 (19:00), îl veți asculta alături de ORCHESTRA DE CAMERĂ RADIO, sub bagheta dirijorului de origine libaneză TOUFIC MAATOUK.
989 16 coperta jpg
Imprevizibila ușurătate a vieții și a morții
Definitiv. O trilogie chiar marchează un punct notabil în proza românească de azi.
p 17 1 jpg
Burta balenei
Luat mai cu seamă în contextul particular al cinema-ului românesc, Spre Nord constituie o mare ocazie ratată.
989 17 Breazu jpg
Despre mizeria din dulceață
Să fie cam opt ani de cînd Laura Les și Dylan Brady și-au numit duo-ul după o întîmplare involuntar amuzantă.
989 23 Iamandi jpg
Un exercițiu de imaginație
Prima știre dintre cele douăzeci incluse în acest top este greva generală din 1926.
copertă Murmur jpg
988 16 coperta2 jpg
Retractilități incisive
Atît Cristina Alexandrescu, cît și Mihnea Bâlici sînt două voci deja recognoscibile în poezia românească extrem contemporană.
988 17 Vrabia foto Tudor Neacsu1 jpg
Să cazi la pace cu trecutul
Perioada postcomunistă în România, în special pînă la aderarea țării la Uniunea Europeană, a fost tumultuoasă din multe punctele de vedere.
Matrix fisa cartii jpg
Lauren Groff, Matrix, traducere din engleză de Brîndușa Cotea, Curtea Veche Publishing, 2023 - fragment -
Cu o privire arzătoare, se apleacă peste masa pe care Asta, entuziasmată, a început deja să schițeze planuri.
Giuliano da Empoli Magul de la Kremlin cop1 APROBATA (1) jpg
Magul de la Kremlin de Giuliano da Empoli - fragment-
Acest roman este inspirat din fapte și personaje reale, cărora autorul le-a împrumutat viață particular și replici imaginare.
Afis Sala Radio 17 martie 2023 (2) jpg
Dirijoarea Orchestrei Simfonice din Canberra - JESSICA COTTIS - invitată la Sala Radio
JESSICA COTTIS – o prezență specială pe scena muzicală internațională, unul dintre cei mai remarcabili dirijori britanico-australieni, dirijor-șef și director artistic al Orchestrei Simfonice din Canberra, este invitată pe scenă Sălii Radio!
RRM Iasi 1920x1080 jpg
Din 22 martie, ora 19.00: Radio România Muzical la Iași, pe frecvența 95.4 FM
Radio România Muzical poate fi ascultat la București pe frecvența 104.8 FM, regional pe frecvența Coștila 97.6 FM, iar din 22 martie 2023, pe frecvența locală 95.4 FM la Iași.
p 16 YouTube jpg
Extemporal la erotică
Noul diagnostic îl răstoarnă sau îl echilibrează pe cel vechi: multă gingăşie şi un dram de forţă.
p 17 jpg
Fami(g)lia
A Chiara rulează în cadrul Festivalului „Visuali Italiane – Noua Cinematografie Italiană în România”.
987 17 coperta1 jpg
Focus JazzX
Timișoara și Clujul s-au sincronizat, inclusiv în interes politic, în ambiția de a consacra două festivaluri jazz de centru de capitală regională – JazzX și Jazz in the Park
987 15 foto BogdanDincă jpg
987 21 coperta Iamandi jpeg
Economie și psihologie
Una dintre explicațiile referitoare la căderea comunismului acordă factorului economic un rol preponderent.
(1) Beethoven Skizze Eugène Louis Lami FotoJean Marc Anglès Collection Cité de la musique jpg
Ce face muzica clasică cu mintea noastră? Ipoteze și demonstrații – conferință NEC
Colegiul Noua Europă are deosebita plăcere de a vă invita la conferința „Ce face muzica clasică cu mintea noastră? Ipoteze și demonstrații”, pe care compozitorul Dan Dediu o va susține joi, 9 martie 2023, la ora 17.00.
José Gallegos y Arnosa, El zapatero jpg
IIC BUC VISUALI ITALIANE AFFICHE 230222 jpg
Festivalul „Visuali Italiane - Noua Cinematografie Italiană în România”
Cinematografia italiană are o istorie lungă și prestigioasă, cu capodopere care au cucerit publicul din întreaga lume.
986 16sus coperta jpg
Călătoria fluturelui monarh
Într-un restaurant li se strigă „Go back to Russia!”, iar viața le e punctată de atacurile de panică legate de identitatea lor fluctuantă.
986 16jos coperta jpg
Avataruri ale iubirii
Amestec de Pascal Bruckner, Julian Barnes și David Lodge, pasional, ironic și simultan intelectual, noul roman al lui François-Henri Désérable e o bijuterie literară care merită admirată.
p 17 2 jpg
Cu ușile închise
E vorba, în definitiv, despre caractere. Adică despre lucruri care nu se confundă niciodată cu viața, care e mult mai flexibilă și mai nuanțată.
986 17 coperta audio jpeg
„Lumea asta nătîngă / E tot ce avem”
Acum vreo trei ani, într-un interviu pentru publicația engleză Uncut, Georgia Hubley, una dintre treimile artistice din interiorul Yo La Tengo

Adevarul.ro

image
Mituri despre nutriție, dărâmate de un specialist. Carnea nu face rău, pâinea nu îngrașă. Singurele alimente hipercalorice
Carnea nu ne face rău, la fel cum pâinea nu ne îngrașă. Măsura este însă totul, iar alimentele, oricât de sănătoase, nu pot face, singure, minuni în viața noastră, spune medicul nutriționist Laura Ene.
image
Crimă teribilă într-un sat din Buzău. Suspecți, trei copii care au vrut să-i fure bicicleta unui consătean de 81 de ani
Este o amplă anchetă în desfășurare, în localitatea Pogoanele, după ce un bătrân de 81 de ani a fost ucis cu brutalitate de trei copii. Aceștia l-au prins pe octogenar într-o vie, departe de sat, și l-au bătut pentru a-i fura bicicleta.
image
Cum a scăpat Macron de ceasul de lux într-un interviu. Gestul i-a înfuriat pe protestatari VIDEO
Emmanuel Macron a stârnit indignare, după ce la jumătatea unui interviu despre schimbările puternic contestate ale sistemului de pensii și-a scos de la mână ceasul de lux.

HIstoria.ro

image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.
image
Cauza morții lui Ludwig van Beethoven, dezvăluită de un studiu ADN / VIDEO
Examinarea unor mostre de ADN, extrase din câteva șuvițe de păr ale lui Ludwig van Beethoven, a dezvăluit cauza morții legendarului compozitor german.
image
Aventurile lui Landolfo Rufolo, un bancher medieval imaginat de Boccaccio
Deşi Landolfo este un personaj fictiv, numele familiei este cât se poate de real, Rufolo fiind, pe la 1280, una dintre cele mai bogate familii din sudul Italiei.