Jazz in Church, Festivalul Shakespeare, Superinteligenţa. Căi, pericole, strategii
● Cea de-a XI-a ediție a Festivalului Internațional „Shakespeare“ are loc în perioada 23 aprilie – 6 mai la Craiova. Spectacolul de deschidere este Poveștile africane ale lui Shakespeare, regizat de Krzysztof Warlikowski. Dar sînt și altele, minunate, în program. (Matei Martin)
● Ion Bărbulescu (B’ARG) – Coadă (1918), Nicolae Tonitza – Coadă la pîine (1919, creion), Coada la pîine (1919, ulei), doar trei lucrări dintr-o amplă și bogat documentată expoziție inaugurată la MNAR în august 2017, pentru ca acum ea să fie prezentă, din nou, în catalogul recent apărut sub titlul Atelier de front. Artiști români în Marele Război 1916-1918. Depășind limitele strict documentare ale unui catalog de expoziție, avem în față un valoros album de artă care pune la dispoziția publicului larg, la Centenar, o bogată și mai puțin cunoscută latură din creația artiștilor plastici români pentru care Marele Război a însemnat nu doar sursă de inspirație, ci asumarea unui imperativ patriotic. În perspectiva Unirii de acum un secol, „gestul“ de har și credință al acestor artiști-eroi se cuvine reevaluat. Este ceea ce fac, ca suprem omagiu, semnatarii studiilor incluse în volum: Liviu Constantinescu, Alina Petrescu, Adrian-Silvan Ionescu, Elena Olariu, Mariana Vida. (Ruxandra Mihăilă)
● Impresionantul documentar Despre taţi şi fii, în cadrul festivalului Cinepolitica, joi, 19 aprilie, la Cinema „Elvira Popescu“. Regizorul Talal Derki pătrunde în Califatul Islamic şi urmăreşte felul în care sînt educaţi băieţii dintr-o familie cu tată fundamentalist, învăţaţi de mici să tragă cu arma, în numele lui Allah, pentru a deveni soldaţi în războiul sfînt. Nici restul programului de festival nu-i de neglijat: www.cinepolitica.ro. (Cristina Ştefan)
● Mai aveţi timp să vă luaţi bilete la Jazz in Church, măcar la una dintre cele patru seri faine care se anunţă între 19-22 aprilie. Vor concerta, la Biserica Luterană din Bucureşti, printre alţii, Seckou Keita, Renaud Garcia-Fons, Mathias Eick, Hakon Aase & Andreas Ulvo şi The Bad Plus. Programul complet pe Jazz.ro. (Cristina Ştefan)
● Seria de concerte marca „One Day“ din clubul Control din Bucureşti: Caspian (3 mai) şi Toy (9 mai), două trupe de post-rock, printre cele mai bune ale momentului, şi Warhaus (11 mai), una dintre revelaţiile muzicale europene de anul trecut. Sau, dacă preferaţi jazz-ul rock-ului, puteţi trece în agendă concertele „Jazz Nouveau“, tot din clubul Control: Jojo Mayer (30 aprilie), Kuhnu Fu (7 mai) şi, neapărat, Bugge Wesseltoft & Christian Prommer (21 mai). Să nu ziceţi că n-aţi ştiut din timp. (Marius Chivu)
● Dacă recentul Dosar dilematic despre Inteligenţa Artificială v-a pus pe gînduri, iată două cărţi care v-ar putea ajuta să aprofundaţi acestă esenţială „problemă“ a viitorului umanităţii: Nick Bostrom, Superinteligenţa. Căi, pericole, strategii (Editura Litera), carte de căpătîi pentru vizionarul Elon Musk, care aspiră să colonizăm Marte; şi Cathy O’Neal, Arme matematice de distrugere (Editura Nemira), despre cum Big Data creşte inegalităţile sociale şi ameninţă democraţia, carte nominalizată pentru National Book Award la non-ficţiune. (Marius Chivu)
● Vineri, 20 aprilie, de la ora 19, lansare Dan Perjovschi – The Book of Notebooks / Cartea carnetelor, la Fabrik. Un proiect editorial inedit ce urmărește consemnarea narațiunilor grafice ale lui Dan Perjovschi pornind de la cercetarea arhivei sale ce constă într-un număr de aproximativ 250 de carnete. Începînd cu sfîrșitul anilor ’80, carnetele devin un spațiu de lucru, deopotrivă public și privat, unde artistul notează fapte istorice și evenimente cotidiene, situații și momente expoziționale care i-au definit traseul artistic și care, într-un sens mai larg, (re)compun peisajul complex al societății românești și internaționale din ultimii 25 de ani. (Adina Popescu)
● La Humanitas apare traducerea românească a cărții Ereticii de G.K. Chesterton. Nicicînd mai potrivită decît în România de azi, cartea vorbește despre intelectuali îndrăgostiți de propria minte, despre intoleranță culturală și, mai ales, despre efectul devastator al superbiei intelectualilor: imposibilitatea de a distinge între bine și rău. Singurul mod în care te poți opune acestei maladii a sinelui bine cultivat este inteligența. Iar Chesterton știe bine despre ce vorbește, căci el însuși a fost poate cel mai inteligent autor englez de la cumpăna secolelor XIX și XX. (Sever Voinescu)
