Gala HOP, Timişoara Art Encounters, turul închisorilor comuniste

● Luni, 7 septembrie, de la ora 19,

în regia lui Iulian Manuel Ghervas şi a Adinei Popescu, film care completează seria de documentare româneşti ce pot fi urmărite, bilunar, la Cinema Muzeul Ţăranului, în cadrul Proiecţiilor Docuart. Filmul surprinde faţa necunoscută a unei comunităţi din Bucureşti cu dificultăţi de adaptare, o largă comunitate de imigranţi chinezi care încearcă să trăiască într-o ţară radical diferită de cea din care provin. Regizorii vor fi prezenţi în sală pentru o sesiune de întrebări şi răspunsuri cu spectatorii. (Stela Giurgeanu) 

● Gala Tînărului Actor-HOP începe pe 8 septembrie, la Costineşti. E o bună ocazie să-i vedeţi pe absolvenţii facultăţilor de teatru din ultimii ani. Şi să pariaţi acum, la debut, pe marii actori de mîine. Programul competiţiei şi prezentarea actorilor se găsesc pe site-ul

. (Matei Martin) 

● Timişoara în octombrie: Timişoara Art Encounters (3-31 octombrie,

), prima ediţie a unui eveniment major dedicat artei contemporane, şi Festivalul Internaţional de Literatură (21-25 octombrie), alintat şi FILTM, unul dintre cele mai importante festivaluri literare din România. E frumoasă Timişoara în octombrie, să mergeţi. (Luiza Vasiliu) 

● Pe site-ul Eurozine, un excelent eseu al inteligentei şi expresivei autoare croate Slavenka Drakulic:

. Titlul e o parafrază la titlul cărţii sale din 1992

Slavenka Drakulic crede că femeile din ţările postcomuniste n-au motive să rîdă, căci „noul sistem, democraţia, n-a funcţionat la fel pentru ambele sexe“. Textul a stîrnit deja controverse: tot pe eurozine.com puteţi găsi replica pe care i-au dat-o Slavenkăi Drakulici două activiste feministe care nu numai că nu rîd, dar nici n-au umor. (Mircea Vasilescu) 

● Între 5 şi 9 septembrie, un proiect interesant care se adresează adolescenţilor, organizat de Asociaţia pentru Promovarea Culturii şi Responsabilizare Civică (APCRC): turul închisorilor comuniste. Elevii de liceu vor vizita închisorile de la Piteşti, Aiud, Gherla, Sighet, Rîmnicu Sărat şi Jilava şi, pentru a participa, au trimis deja eseuri la tema: „Pentru ce aş merge la închisoare? La ce ideal nu aş renunţa chiar dacă mi-aş pierde libertatea?“. L-am semnalat aici, poate le dau idei şi adulţilor pentru un astfel de tur, organizat pe cont propriu. (Adina Popescu) 

● Festivalul de blues în Deltă (a Dunării, nu a Mississippi-ului) „Dichis’n’Blues“ de la Tulcea, 5-6 septembrie, unde vor cînta Nightlosers, Vali „Sir Blues“ Răcilă & Raul Kusak, The Storytellers, Blues Preachers, DeltaBLUES Band ş.a. Mai multe despre festival la

. (Marius Chivu) 

● A început US Open, ultimul turneu de Mare Şlem al anului. Nu mai e nevoie, cred, de vreo prezentare. Serena Williams e favorită pe partea feminină, avînd-o drept principală contracandidată, spun unii specialişti, pe Simona Halep. Desigur, mai sînt şi Maria Sharapova sau Petra Kvitova, capabile oricînd de orice, mai ales la turneele importante. Dar cea mai mare adversară a Serenei, se spune mereu, este ea însăşi. La nivelul ei, pare că depinde aproape exclusiv de ea dacă va reuşi din nou să cîştige sau nu. La bărbaţi lucrurile sînt mai complicate. E limpede că Roger Federer nu mai are aceleaşi şanse ca la Cincinnati, unde a cîştigat recent în finala cu Djokovici. În cărţi mai sînt şi Murray şi chiar Wawrinka. Să nu-l uităm nici pe Nadal, cu care, deşi continuă să fie într-o oarecare derivă, nu se ştie niciodată. (Andrei Manolescu) 

● „La 23 August 1944, printr-o abilă şi extrem de curajoasă politică dusă de cei patru fruntaşi ai partidelor politice din România (Iuliu Maniu, naţional-ţărănist, Constantin (Dinu) I.C. Brătianu, naţional-liberal, Titel (Constantin) Petrescu, social-democrat şi Lucreţiu Pătrăşcanu, comunist), politică care s-a bucurat tot timpul de sprijinul efectiv al Regelui Mihai I, regimul dictatorial al lui Ion Antonescu s-a prăbuşit, antrenînd după el şi forţele naziste din România.“ – Milton G. Lehrer,

Coperta ediţiei princeps, din 1944, rezuma în subtitlu tema: „Problema Ardealului văzută de un american“. Reluat într-o ediţie critică îngrijită de Ion Pătroiu şi apărut la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică în 1989, reportajul ziaristului american îşi păstrează valoarea documentară de real interes. (Ruxandra Mihăilă)