● Doar pînă pe 8 iunie mai puteţi vedea, la Biblioteca Metropolitană Bucureşti, expoziţia „Identităţi“, prima apariţie publică a bursierilor „Tinere Talente“. Programul „Tinere Talente“ promovat de Fundaţia „Principesa Margareta“ susţine tineri artişti din familii cu venituri mici, care nu îşi pot dezvolta potenţialul din cauza lipsurilor materiale. Bursierii sînt tineri cu vîrste cuprinse între 14 şi 24 de ani care studiază la liceele şi universităţile de arte plastice din toată ţara. Fundaţia „Principesa Margareta a României“ a selectat 28 de tineri artişti care vor primi burse de pînă la 2000 de euro pentru dezvoltarea propriului talent. Bursele acoperă participarea la concursuri naţionale şi internaţionale, masterclass-uri şi workshop-uri în România şi în străinătate, achiziţionarea de instrumente şi materiale de lucru etc. (Matei Martin)

● Vineri, 7 iunie, de la ora 19, lăsaţi tot şi veniţi la Librăria Bastilia din Bucureşti, unde va fi lansat ultimul volum din seria „Prima dată“ de la Editura Art, coordonat de Laura Albulescu şi Andra Matzal. Printre povestitorii adunaţi în carte se numără şi cîţiva dintre membrii redacţiei Dilema veche: Ana Maria Sandu, Marius Chivu, Luiza Vasiliu, Matei Martin, Ion Barbu şi Matei Pleşu. Numai motive de bucurie. (Patricia Mihail)

● Sîmbătă, pe 8 iunie, de la ora 20, la ArCuB, spectacolul Însemnările unui nebun, de Nikolai Vasilievici Gogol, cu Marius Manole, alături de violonistul şi compozitorul Alexander Bălănescu. Regia este semnată de Felix Alexa. (Stela Giurgeanu)

● „Noaptea Lungă a Filmelor Scurte“ – sîmbătă, 8 iunie, la Turbohalle: 26 de filme scurte din 15 ţări, o noapte-maraton cu şase ore de producţii recente care au făcut ocolul lumii trecînd prin cele mai prestigioase festivaluri de film (Oscar, Cannes, Berlin, BAFTA, Toronto); plus un DJ set cu Electric Brother, board games şi expoziţia colectivă „Bucureşti Optimixed“, o intervenţie artistică spontană care prezintă capitala din perpectiva a 12 tineri ilustratori. Mai multe detalii pe www.shortsup.ro. (Marius Chivu)

● Eseurile alese ale lui T.S. Eliot (Editura Humanitas, 2013) e o carte care vorbeşte despre literatură din interior şi care a marcat istoria gîndirii critice a secolului XX. Autorul lor – deopotrivă poet, critic şi dramaturg – a primit Premiul Nobel în 1948. Citindu-l, nu poţi să zici decît că a avut o minte sclipitoare. (Ana Maria Sandu)

● Frivol-dramaticul roman al lui N. Steinhardt, Călătoria unui fiu risipitor, (Polirom & Mănăstirea Rohia, 2013) cartea unui narator sătul de literatura realistă şi care voia, mai mult ca orice „o literatură feerică, o feerie modernă, hoteluri şi aventuri, localităţi balneare şi fericire... cărţi dintre acelea pe care le citeşti vara, dar să nu-ţi fie ruşine de ele iarna...“. Romanul de dinaintea Jurnalului fericirii... (Simona Sora)

● Petre Sirin, Castele în Spania, Cronică de familie (1949–1959) – File de jurnal, însemnări răzleţe, pagini de corespondenţă – secvenţe memorialistice legate prin comentariul naratorului. Petre Sirin s-a născut la 29 mai 1926 la Chişinău, fiu al unui polonez din Odessa, Anatolie Petrovici Hrşanovschi, şi al unei ucrainence din Kiev, Xenia Zaharovna (n. Oppocov). Studiază la Liceul „Matei Basarab“, apoi este admis la Institutul Francez din Bucureşti. Îl are ca mentor spiritual pe Roland Barthes, de care îl va lega o mare amiciţie. În 1952, intră la secţia Regie de film a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti. Este repartizat la Studioul „Al. Sahia“, unde regizează unul-două filme de scurtmetraj pe an şi îşi dedică restul timpului lucrărilor literare de sertar. În 1979 se retrage la Bran, alături de tovarăşul său de-o viaţă, Alexandru Lupescu, care este şi autorul prefeţei. Pînă la pensionare (1986), va conduce Catedra de artă teatrală şi cinematografică a Şcolii Populare de Artă din Braşov. Moare pe 2 aprilie 2003, la Bran. (Iaromira Popovici)