Ane Brun, Times New Roman, Armenopolis, suflet armenesc

● Sei Shonagon,

Polirom, 2015 – ediţie îngrijită şi introducere de Meredith McKinney, traducere din engleză de Ioana Aneci. „Acum o mie de ani, într-o lume care, în multe sensuri, era neînchipuit de diferită de a noastră, o doamnă de la curtea imperială a Japoniei s-a aşezat în faţa unor preţioase foi de hîrtie şi a început să scrie extraordinara operă numită

(...) Aici a scris despre lumea ei, cu un spirit atît de viu, încît ne regăsim în faţa unei femei pe care o recunoaştem ca pe un prieten“ – Meredith McKinney. (Iaromira Popovici) 

● Ane Brun (Norvegia), duminică, 10 mai, de la ora 20, la Sala Radio. Ane Brun are-o voce cu care-ţi construieşte cazemate din puf şi tranşee între paturi, unde să te poţi ascunde cînd nimic în jurul tău nu mai merge cum trebuie, dar ştii, totuşi, c-o s-o scoţi la capăt şi de data asta. Căutaţi pe YouTube „Daring To Love“ sau „These Days“ şi veniţi la concert. (Luiza Vasiliu) 

● Pentru cei cu dorinţă de a se implica în viaţa cetăţii: între 9 şi 10 mai, în parcul Herăstrău din Bucureşti are loc ONGFest – festivalul organizaţiilor nonguvernamentale din România, un festival care propune nu doar informaţii despre ceea ce înseamnă spaţiul nonguvernamental, ci oferă vizitatorilor şi experienţe interactive, jocuri şi activităţi nonformale. (Stela Giurgeanu) 

● Secţiunea specială de 1 Mai „Vama veche“ de pe site-ul Times New Roman, care m-a amuzat copios. Ca de obicei, un umor de bună calitate, care îmi aminteşte de

Cîteva dintre titlurile ştirilor senzaţionale „de sezon“: „Apariţie stranie pe plaja din Vama Veche – un bucureştean treaz“, „Fetele care îşi pun la noapte chiştoace sub pernă află cu cine se combină în Vamă“, „Avertizare pe litoral: stratul de beţivi atinge 1 metru în Vama Veche“, „Dramă la Vama Veche! Doi delfini s-au zbătut timp de două ore, încîlciţi în părul lui Remus Cernea“, „Patriarhul Daniel a apărut pe plajă cu o cădelniţă cu marijuana“, „Vama Veche, plină de postere cu Ponta, în care se laudă că el a inventat berea, sexul şi cortul“. Concluzia: Vama nu mai e ce a fost! (Adina Popescu) 

● Căutam ceva şi am început să răsfoiesc excelentul volum de Opere al lui Mateiu I. Caragiale (Editura Fundaţiei Culturale Române, 1994) pe care îl am în bibliotecă. M-am dus la paginile de

. Dar tot nu găseam ce căutam. Şi, după ce le-am terminat de citit, mi-am dat seama că mă gîndisem, de fapt, la acel Mateiu ficţional, în pielea căruia a intrat Ion Iovan:

(Editura Curtea veche, 2009). Un spectacol. De citit, neapărat. (Ana Maria Sandu) 

● În minivacanţa de 1 Mai am citit

de Valeriu Antonovici (Editura Eikon). O analiză pertinentă despre un fenomen care pînă acum n-a fost studiat din perspectivă sociologică. (Matei Martin) 

● Două povestiri clasice, aparţinînd a doi mari scriitori, citite de doi mari actori români pe două audiobook-uri nou apărute la Humanitas Multimedia:

de Franz Kafka, în lectura lui Răzvan Vasilescu, şi

de Thomas Mann, în lectura lui Victor Rebengiuc. Pe lîngă faptul că-mi plac audiobook-urile, sînt încîntat de faptul că acest format onorează cum se cuvinte genul scurt al povestirii, altfel atît de nebăgat în seamă. (Marius Chivu) 

● Vineri, 8 mai, la Sala Radio va fi un concert regal, programat în cinstea zilei de 10 mai, ziua regalităţii din România. Numai cînd auzi aşa un titlu te gîndeşti că nu poate să fie decît un eveniment cu mult ştaif, care merită văzut. Este vorba de „Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră“ de Rahmaninov, avîndu-l drept solist pe pianistul Horia Mihail, sub bagheta dirijorului Radu Popa. (Andrei Manolescu)

● Rusia – un bolnav înarmat. Acesta e titlul unui dialog între Anne Applebaum şi Lukasz Pawlowski apărut pe Eurozine.com („

“). Cei doi spun lucrurilor pe nume. L.P.: „Sîntem în acelaşi tip de situaţie ca în timpul Războiului Rece.“ A.A.: „Exact, şi atunci ne era frică. Occidentul nu prea a ajutat Ungaria în 1956, Cehoslovacia în 1968 sau Polonia în 1981, aşa-i?“ A se citi pînă la capăt. (Mircea Vasilescu)

● În cadrul agendei culturale de restituire corectă şi nuanţată a istoriei poporului armean, la 100 de ani de la genocid, filmul

, r. Florin Kevorkian (vineri, 8 mai, ora 19, studioul „Horia Bernea”, MŢR) se impune ca o introducere în istoria armenilor şi în atmosfera oraşului Gherla, Armenopolis-ul de odinioară, unde principele Mihai Apafi i-a adăpostit de prigoană în 1671. Muzica lui Capriel Dedeian conturează, inedit, un spaţiu de istorie încă lacunar cercetat şi înţeles. (Ruxandra Mihăilă)