Diaspora permanent─â

Cristian NAE
20 februarie 2021
Diaspora permanent─â jpeg

O bun─â parte dintre reac╚Ťiile conservatoare ap─ârute recent ├«n spa╚Ťiul cultural din Estul Europei reclam─â disolu╚Ťia ideii de patrimoniu cultural na╚Ťional ca urmare a asaltului ÔÇ×globaliz─âriiÔÇŁ uniformizante. ├Än fa╚Ťa acesteia, temerea exprimat─â ├«n repetate r├«nduri ├«n spa╚Ťiul public de c─âtre diverse voci este aceea c─â cultura na╚Ťional─â este subminat─â, erodat─â sau chiar (├«n versiunile sale extremiste) ├«ntinat─â, produc├«nd ÔÇ×degenerareaÔÇŁ autenticit─â╚Ťii spiritului na╚Ťional. Pentru o asemenea paradigm─â de g├«ndire, minorit─â╚Ťile culturale reprezint─â, ├«n cel mai bun caz, un corp str─âin care trebuie izolat ÔÇô asemeni unui agent patogen ÔÇô, oferindu-i autonomie cultural─â tocmai pentru a-l ╚Ťine la distan╚Ť─â ╚Öi a nu mai contamina corpul social. La r├«ndul s─âu, diaspora este celebrat─â ├«n m─âsura ├«n care oamenii de cultur─â care au ales s─â emigreze au rezistat asimil─ârii culturale.

Cred ├«ns─â c─â o asemenea perspectiv─â este nu doar distorsionat─â, ci ╚Öi inadecvat─â prezentului pe care ├«l tr─âim. Iar faptul c─â nu m─â num─âr printre detractorii globaliz─ârii (cel pu╚Ťin, nu sub aceast─â form─â) se datoreaz─â convingerii mele profunde c─â transformarea cultural─â este, la modul general, inevitabil─â, ╚Öi c─â, din punct de vedere istoric, ea s-a produs, ├«n diverse regiuni ale lumii, nu doar odat─â cu modernitatea, sau cu matricea colonial─â a puterii, ci ╚Öi ÔÇô la o scar─â mai pu╚Ťin ampl─â, desigur ÔÇô ├«n perioade istorice anterioare ale civiliza╚Ťiei umane. M─ârturie stau elenismul, romanizarea, cre╚Ötinarea, islamizarea etc.

├Än cele ce urmeaz─â, am s─â ├«ncerc s─â explic de ce cred c─â experien╚Ťa diasporic─â, ce este caracterizat─â prin inadecvare perpetu─â, nomadism ╚Öi precaritate, reprezint─â nu o excep╚Ťie, ci mai cur├«nd un model al produc╚Ťiei artistice contemporane de pretutindeni, care ne poate permite s─â rezist─âm critic derapajelor extremiste ├«ntr-o epoc─â tot mai b├«ntuit─â de intoleran╚Ť─â. ╚śi de ce cred c─â arta contemporan─â a inventat un nou tip de cet─â╚Ťean cosmopolit, care tr─âie╚Öte concomitent la intersec╚Ťia mai multor spa╚Ťii, culturi ╚Öi chiar perioade temporale ╚Öi ├«╚Öi extrage, din aceast─â situare atopic─â, resursele pentru analiza critic─â a stereotipurilor ╚Öi prejudec─â╚Ťilor culturale.

Cultura na╚Ťional─â, ast─âzi

Ideea potrivit c─âreia cultura, ├«n╚Ťeleas─â pe urmele lui Clifford Geerz ca un ansamblu de artefacte simbolice care ├«ncorporeaz─â valori ╚Öi semnifica╚Ťii transmise istoric, ar fi asociat─â unui teritoriu geografic cu grani╚Ťe ferm conturate ╚Öi ar defini, ├«n mod omogen, o anumit─â na╚Ťiune a devenit, odat─â cu modernitatea, unul dintre punctele de sprijin ale statului-na╚Ťiune. Provocarea timpului nostru este ├«ns─â mai pu╚Ťin aceea de a conserva straturile arheologice imateriale ├«n care s├«nt sedimentate acele valori culturale proprii care ne individualizeaz─â ca na╚Ťiune, ci mai cur├«nd aceea de a ne adapta critic fluxului comunica╚Ťional global ╚Öi a ├«nv─â╚Ťa din experien╚Ťa mobilit─â╚Ťii culturale f─âr─â precedent ce caracterizeaz─â noul mileniu.

O asemenea cultur─â global─â a devenit posibil─â dup─â 1989 concomitent cu eroziunea cultural─â a Europei (├«ndeosebi occidentale) ╚Öi a influen╚Ťei sale culturale ├«n urma criticilor provenite din culturile p├«n─â atunci marginalizate ale fostelor colonii. Toate aceste procese de critic─â cultural─â, importate mai ├«nt├«i ├«n discursul academic ╚Öi ulterior exportate pe scar─â larg─â c─âtre institu╚Ťiile culturale din lumea occidental─â, au accentuat viziunea iremediabil fragmentat─â asupra culturii ╚Öi a no╚Ťiunii de tradi╚Ťie pe care postmodernismul o celebrase. Ele au subliniat faptul c─â orice cultur─â este, ├«n grade diferite, rezultatul contactelor, importurilor, imita╚Ťiei ╚Öi hibridiz─ârilor, ╚Öi au transformat dezr─âd─âcinarea ╚Öi adaptarea cultural─â ├«ntr-o condi╚Ťie aproape fireasc─â a vie╚Ťii contemporane.

Din aceast─â perspectiv─â, un scurt excurs istoric ne arat─â c─â rolul diasporei ├«n constituirea artei moderne, inclusiv a celei din Rom├ónia, nu poate fi subestimat. A fost constitutiv─â genezei curentelor de avangard─â ├«n marile metropole europene ╚Öi consubstan╚Ťial─â propunerilor de a ├«nlocui politica na╚Ťional─â cu utopicele re╚Ťele interna╚Ťionale ╚Öi, ulterior, transna╚Ťionale ale arti╚Ötilor. Curentele de avangard─â, de la constructivism la cubism sau suprarealism, au dep─â╚Öit grani╚Ťele na╚Ťionale, extinz├«ndu-se ├«n ├«ntreaga Europ─â. ├Än perioada interbelic─â, suprarealismul, dadaismul ╚Öi expresionismul nu pot fi concepute ├«n Rom├ónia f─âr─â diaspora intern─â, prin intermediul arti╚Ötilor evrei sau germani. Iar abstrac╚Ťionismul lui Br├óncu╚Öi nu ar fi fost posibil f─âr─â ca acesta s─â fi beneficiat de mediul intelectual fervent al Parisului ╚Öi de ├«nt├«lnirile cu arti╚Öti la r├«ndul lor interesa╚Ťi de redefinirea artei, precum Duchamp. Dup─â 1971, o serie de arti╚Öti rom├óni au ales de asemenea s─â emigreze. Pu╚Ťini dintre ace╚Ötia au reu╚Öit s─â se integreze sistemului artistic interna╚Ťional: Andrei C─âdere, Paul Neagu sau Peter Jacobi, spre exemplu. Dar importan╚Ťa unor arti╚Öti precum C─âdere rezid─â ast─âzi ├«n egal─â m─âsur─â ├«n distorsiunea pe care au produs-o elementelor culturale extrase din contextul cultural rom├ónesc ╚Öi ├«n maniera ├«n care obiectele ╚Öi gesturile lor au destabilizat discursul cultural occidental.

Traducerea cultural─â

Ast─âzi, contribu╚Ťia statului-na╚Ťiune la discursul artistic global este mult mai mic─â dec├«t cea a metropolelor culturale, care condenseaz─â galerii de art─â, colec╚Ťionari ╚Öi muzee importante. Privit─â din interiorul c├«mpului artistic, cultura contemporan─â a devenit ast─âzi un spectacol global, sus╚Ťinut de un flux financiar f─âr─â precedent prin intermediul unor re╚Ťele institu╚Ťionale complexe compuse din muzee, galerii de art─â influente, t├«rguri de art─â ╚Öi expozi╚Ťii bienale. Func╚Ťion├«nd asemeni unor corpora╚Ťii multina╚Ťionale, acestea au contribuit la ÔÇ×curatoriereaÔÇŁ culturilor prin prezentarea lor ├«n expozi╚Ťii ╚Öi colec╚Ťii muzeale tot mai atente la multiplicitatea punctelor de vedere posibile asupra aceluia╚Öi artefact sau eveniment cultural. Totodat─â, au oferit un cadru ├«n care culturile na╚Ťionale ├«╚Öi negociaz─â prezen╚Ťa ├«n discursul global. Arta contemporan─â creeaz─â astfel o ├«n╚Ťelegere confrunta╚Ťional─â asupra culturilor: mereu plural─â, distinct─â de multiculturalismul de fa╚Ťad─â, dar ╚Öi de recursul la formule culturale stereotipe, esen╚Ťializante. Din aceast─â perspectiv─â, ast─âzi este poate mai important cum ne gestion─âm nu at├«t rarele momente de convergen╚Ť─â cu discursul artistic dominant pe plan interna╚Ťional la un moment dat, ci tocmai asincroniile, formulele hibride, ÔÇ×impureÔÇŁ din punct de vedere formal sau stilistic, discursurile ÔÇ×inadecvateÔÇŁ, alteritatea, ╚Öi cum ne negociem traducerea cultural─â.

Local, regional, contemporan

S├«nt de p─ârere c─â, ├«ncep├«nd cu anii ÔÇÖ90, participarea arti╚Ötilor la discursul artistic global s-a produs prin ├«nlocuirea progresiv─â a identit─â╚Ťii na╚Ťionale cu cea transna╚Ťional─â, cosmopolit─â, specific─â artistului contemporan. A fi contemporan reprezint─â, ast─âzi, nu doar o manier─â de a produce sau g├«ndi, ci ╚Öi o legitimare valoric─â global─â. ├Änseamn─â ast─âzi tocmai capacitatea de a transgresa grani╚Ťele culturii na╚Ťionale ╚Öi de a participa la circula╚Ťia global─â a arti╚Ötilor. Paradoxal, aceast─â circula╚Ťie nu este posibil─â dec├«t ├«n m─âsura ├«n care particularit─â╚Ťile locale ale nara╚Ťiunilor pe care artistul le construie╚Öte s├«nt supuse unui exerci╚Ťiu de traducere cultural─â.

Pentru cultura rom├óneasc─â contemporan─â, socialismul a jucat vreme de dou─â decenii rolul unei asemenea mo╚Öteniri culturale capabile s─â ancoreze identitar proiectele artistice ├«n context interna╚Ťional ╚Öi s─â le asigure totodat─â circula╚Ťia ├«n sistemul artistic global. ├Än 2003, Dan Perjovschi ╚Öi-a ├«nl─âturat de pe um─ârul st├«ng cuv├«ntul ÔÇ×Rom├óniaÔÇŁ, tatuat zece ani mai devreme ├«n cadrul proasp─ât ├«nfiin╚Ťatului festival de art─â performativ─â Zona din Timi╚Öoara. Artistul ├«nsu╚Öi a declarat c─â ├«nl─âturarea lui nu a reprezentat o eliberare de cultura rom├óneasc─â, ci o ├«ncorporare a sa, cerneala r─âsp├«ndindu-se ├«n corpul artistului. El poate fi citit ├«ns─â ╚Öi ca simptom al unei transform─âri semnificative a discursului artistic contemporan: de la identificarea arti╚Ötilor ca apar╚Ťin├«nd culturii na╚Ťionale se trecea la identificarea lor ├«n discursul curatorial interna╚Ťional drept reprezentan╚Ťi ai unei identit─â╚Ťi regionale, est-europene. Pentru cultura occidental─â, ├«n decursul unui deceniu, socialismul ├«ncepuse deja s─â devin─â o mo╚Ötenire cultural─â exotic─â, suficient de interesant─â pentru a-i asigura circula╚Ťia ├«ntr-un sistem artistic aflat ├«n expansiune global─â.

Spre sf├«r╚Öitul anilor 2000, socialismul a devenit deja un cadru cultural care permitea nu doar promovarea cultural─â a arti╚Ötilor din Rom├ónia ├«n context interna╚Ťional, ci ╚Öi criticarea expansiunii globale a capitalismului, fiind experimentat cu nostalgie critic─â de arti╚Öti precum Mona Vatamanu ╚Öi Florin Tudor, ╚śerban Savu, Ciprian Mure╚Öan etc. Iar ├«n ultimul deceniu, a p─ârut s─â ├«╚Öi piard─â importan╚Ťa, devenind o cultur─â str─âin─â tinerilor arti╚Öti, experimentat─â exclusiv prin intermediul imaginilor ╚Öi al nara╚Ťiunilor ce le ├«nso╚Ťesc.

Concomitent ├«ns─â, arti╚Ötii contemporani de ast─âzi au devenit, pentru a folosi o formul─â utilizat─â de David Joselit, ÔÇ×cet─â╚Ťeni ai informa╚ŤieiÔÇŁ, pentru care mo╚Ötenirea cultural─â este experimentat─â la o scar─â mult mai vast─â. Tinerii arti╚Öti care au ales s─â tr─âiasc─â ast─âzi ├«n Rom├ónia, ca ╚Öi cei care au emigrat, tr─âiesc deja, virtual, ├«ntr-o diaspora permanent─â. Tr─âiesc, pe de o parte, ├«ntr-o bul─â a discursului critic, caracterizat prin acceptarea precarit─â╚Ťii (economice), dar ╚Öi prin explorarea ei existen╚Ťial─â pentru a-╚Öi extrage, de aici, resursele pentru a inventa modalit─â╚Ťi alternative de a-╚Öi construi propriul sine, mecanisme proprii de subiectivizare c├«t mai pu╚Ťin aliena(n)te.

Pe de alt─â parte, ei tr─âiesc conecta╚Ťi la spa╚Ťiul transna╚Ťional pe care ├«l fac posibil sistemul reziden╚Ťelor artistice, al expozi╚Ťiilor interna╚Ťionale ╚Öi al proiectelor artistice comisionate. ├Än ultimii ani, nomadismul artistic a fost dublat de existen╚Ťa ubicu─â, ├«n mai multe locuri simultan, pe care o permit comunicarea ╚Öi cultura digital─â. A duce cu sine bagajul lingvistic ╚Öi cultural al unei minorit─â╚Ťi na╚Ťionale nu mai ├«nseamn─â ast─âzi dec├«t a multiplica interferen╚Ťele culturale, a destabiliza ╚Öabloanele ╚Öi identit─â╚Ťile culturale fixe. Este, poate, ceea ce Anca Benera ╚Öi Arnold Estefan exprimau, metaforic, ├«n lucrarea intitulat─â Jus Soli, prin imaginea celor trei steaguri de╚Öirate ╚Öi recompuse sub forma unor ghemuri de a╚Ť─â lipsite de tr─âs─âturi distinctive, care combinau na╚Ťionalitatea rom├ón─â, dob├«ndit─â prin locul na╚Öterii, cu mo╚Ötenirea etnic─â diferit─â a fiec─âruia.

Text ap─ârut ├«n suplimentul ÔÇ×Cultura acumÔÇŁ (distribuit gratuit ├«n luna ianuarie 2020, ├«mpreun─â cu revistele Dilema veche, 22 ╚Öi Suplimentul de cultur─â), ca parte din proiectul ÔÇ×Starea culturii rom├óne ├«n 2021ÔÇŁ ini╚Ťiat de Asocia╚Ťia Cultural─â AltIa╚Öi (coordonatori de proiect: George Ple╚Öu ╚Öi Marius Chivu), finan╚Ťat de Ministerul Culturii ╚Öi co-finan╚Ťat de Goethe-Institut prin Centrul Cultural German din Ia╚Öi ╚Öi Institutul Francez din Rom├ónia. Prin acest proiect, Asocia╚Ťia Cultural─â AltIa╚Öi urm─âre╚Öte prezentarea unor perspective inter- ╚Öi multiculturale asupra st─ârii culturii na╚Ťionale ├«n anul 2021, printr-o serie de contribu╚Ťii ÔÇô text, imagine ╚Öi video ÔÇô apar╚Ťin├«nd unor personalit─â╚Ťi reprezentative pentru spa╚Ťiul cultural rom├ónesc ╚Öi pentru minorit─â╚Ťile conlocuitoare, contribu╚Ťii disponibile pe platforma www.culturacum.ro.

Cristian Nae este critic și teoretician de artă.

Foto: MNAC (wikimedia commons)

956 15 Banu1 jpg
Ultima dat─â
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
ÔÇ×Proud LadiesÔÇŁ. O istorie dansat─â a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan ╚Öi o tu╚Ö─â feminist─â ÔÇô a╚Öa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner ÔÇô ÔÇ×Num─ârÔÇŁ sau ÔÇ×Domnul 45ÔÇŁ
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
ÔÇ×ParadisÔÇŁ aduce la via╚Ť─â o lume extrem de complex─â, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimb─âri care se fac abia sim╚Ťite, dar care urmeaz─â s─â-l zguduie ╚Öi s─â-l scufunde ├«n m├«lul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelen╚Ť─â al m─ârturiilor de alt─â epoc─â. Iar un elocvent exemplu ├«n acest sens este cartea de amintiri recent ap─ârut─â a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La r─âscruce de vremuri
Frammartino lucreaz─â greu (ÔÇ×Il bucoÔÇŁ este doar al treilea lungmetraj al s─âu ├«n mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e str─âin─â nici de rezultate str─âlucite, nici de orbiri ╚Öi manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mi╚Öcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invoc├«nd condi╚Ťia magic-r─âzbun─âtoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei ╚śora
Erai ceea ce mi s-a p─ârut a fi primul om cu adev─ârat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski ÔÇô cea mai actual─â biografie a liderului ucrainean apare ├«n rom├ón─â
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×Valul negruÔÇŁ de Kim Ghattas
ÔÇ×Kim Ghattas poveste╚Öte ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observa╚Ťia direct─â, investiga╚Ťia jurnalistic─â.ÔÇŁ
954 16 Cop1 jpg
Rememor─âri fic╚Ťionale
Asist─âm ├«n ace╚Öti ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat ├«ndeob╚Öte minor. Vorbim despre biografia roman╚Ťat─â.
p 17 2 jpg
Despre filmele c├«╚Ötig─âtoare la Vene╚Ťia ╚Öi Berlin
ÔÇ×EvenimentulÔÇŁ este un film realist, ╚Öi tocmai aceast─â op╚Ťiune a tonalit─â╚Ťii ├«l recomand─â drept un vehicul de n─âdejde pentru o nara╚Ťiune cu concluzie clar─â, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar ÔÇ×Regele Mihai: Drumul c─âtre cas─âÔÇŁ va fi prezentat la sec╚Ťiunea ÔÇ×History and CinemaÔÇŁ din cadrul BIFF
Edi╚Ťia a XVIII-a se va desf─â╚Öura ├«n perioada 29 septembrie ÔÇô 9 octombrie 2022, sub ├Änaltul Patronaj al Alte╚Ťei sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 ÔÇô ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ
Edi╚Ťia a patra a Musica Ricercata Festival, ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ, are la baz─â un concept dedicat p─âcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebe╚Öelea la Napoli, opera ÔÇ×La foresta dÔÇÖHermanstadÔÇŁ (ÔÇ×P─âdurea SibiuluiÔÇŁ).
Afis Barbu FormaDeva jpg
ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ ÔÇô expozi╚Ťie Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expozi╚Ťia ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ, p├«n─â ├«n data de 5 august 2022, la Galeria Na╚Ťional─â de Art─â Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoa╚Öte diferen╚Ťele dintre echivocul pur ╚Öi simplu (periculos, pentru c─â indecis ╚Öi flotant) ╚Öi acela care pune nuan╚Ťele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
╚śaptesprezece scriitoare de v├«rste diferite (n─âscute ├«ntre 1933 ┼či 1979) au fost invitate s─â scrie despre experien┼úa lor, ca femei, ├«n comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste ╚Öi al╚Ťi demoni
Alice Diop urm─âre╚Öte ├«n film patru b─ârba╚Ťi pe care ├«i ├«ntreab─â despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare ╚Öi o voce metal l─âtrat─â pentru o pozi╚Ťionare comercial─â c├«t de c├«t coerent─â m─âcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live ╚Öi pentru cei mai pu╚Ťin interesa╚Ťi de identitatea chitaristico-matematic─â a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati, carte ap─ârut─â de cur├«nd la Editura Humanitas, ├«n Colec╚Ťia Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.
Cover 1624 x 924 jpg
Filme ucrainene pentru publicul tînăr, la Cinema Muzeul Țăranului
├Än fiecare joi din luna iulie, de la ora 18:30, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Open Museums Open HeartsÔÇŁ, publicul t├«n─âr este a╚Öteptat s─â descopere dou─â filme ├«n limba ucrainean─â (cu traducere ├«n limba rom├ón─â) la Cinema Muzeul ╚Ü─âranului. Intrarea este gratuit─â.
952 15 1 jpeg
T─âcerea capodoperei ╚Öi fo╚Önetul vie╚Ťii
Teribila absen╚Ť─â a emo╚Ťiei, am ├«n╚Ťeles, ├«╚Öi avea sursa ├«n faptul c─â aceste monumente exemplare le port ├«n mine, c─â ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-jungl─â
Mozaicul referen╚Ťial al c─âr╚Ťii lui Alexandru N. Stermin poate p─ârea deconcertant, dac─â n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea c─â s├«ntem efectiv ÔÇ×c─âzu╚Ťi din jungl─âÔÇŁ ╚Öi c─â dinamica biologic─â ╚Öi social─â a junglei poate da seama de ceea ce am fost ╚Öi de ceea ce am devenit, ├«n prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
C├«nt─â, zei╚Ť─â, m├«nia ce-aprinse pe Venus Actri╚Ťa
ÔÇ×FurÔÇŁ este un spectacol despre rela╚Ťia de putere dintre b─ârba╚Ťi ╚Öi femei ├«n mediul artistic ╚Öi are la baz─â un roman, ÔÇ×Venus im PelzÔÇŁ (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.