Despre poezie, traducere şi trădare – dialog cu Athena FARROKHZAD și Svetlana CÂRSTEAN

Publicat în Dilema Veche nr. 673 din 12-18 ianuarie 2017
Despre poezie, traducere şi trădare – dialog cu Athena FARROKHZAD și Svetlana CÂRSTEAN jpeg

Două poete – Athena Farrokhzad (n. 1983, Teheran) și Svetlana Cârstean (n. 1969, Botoşani); trei limbi – română, suedeză, franceză; două edituri suedeze, una renumită (Albert Bonniers Förlag), cealaltă nișată (Rámus), într-o colaborare unică; o editură românească (Nemira), pentru un volum de poezie inedit, greu de calificat: Trado. Interviul de față a avut loc în româno-anglo-franceză, cu ocazia turneului pe care cele două poete l-au realizat în România la finalul anului trecut.

Cum se scrie un volum de poezie la patru mîini?

Athena Farrokhzad: Acum nişte ani, ne-am întîlnit în Suedia și am tradus una cartea celeilalte, acesta fiind și motivul pentru care am scris acum Trado, datorită influențelor pe care traducerile acelea le-au avut asupra noastră. Volumul are trei părți, în două voci. Mi-am scris singură poemele, dar în același timp nu sînt scrise de mine, pentru că provin dintr-un dialog între noi două, pornind de la experiențele comune. Traducîndu-ne reciproc, am avut un efect direct una asupra cuvintelor celeilalte. Apoi am scris împreună cea de-a treia parte, cea din mijloc, eseul. Am lucrat împreună, nu putem spune „Eu am făcut asta, ea a făcut asta“.

Svetlana Cârstean: Da, evident că partea fiecăreia de poeme e scrisă individual într-un fel, dar e scrisă și colectiv, pentru că tot conținutul e generat de experiența noastră și pentru că există o mulțime de răspunsuri sau provocări pe care ni le adresăm una celeilalte în cele două părți, care fac conexiuni nu numai între ele, în Trado, ci și cu tot ceea ce am tradus noi – Floarea de menghină și Vitsvit (Albdinalb, volum apărut la Pandora M). Sînt trimiteri și în partea mea, și în partea Athenei, la toată experiența noastră de traduceri și cine cunoaște cărțile noastre va identifica elemente care sînt conectate permanent. În ceea ce privește eseul, lucrurile stau puțin diferit, pentru că l-am lucrat pe Skype, am avut un document comun, care era în Google Docs, și-n care am adunat toate elementele care ni s-au părut esențiale pentru eseu așa cum l-am gîndit noi din prima clipă cînd ni s-a propus să facem cartea.

A.F.: Eseul nu are o limbă originală, pentru că a început cu noi colectînd material în română, suedeză, engleză, franceză, italiană, spaniolă, germană, apoi Svetlana și-a scris gîndurile în română, apoi eu mi le-am scris pe ale mele…

S.C.: După care am început să calibrăm împreună, să citim cu voce tare tot ceea ce am scris și să conturăm împreună textul final. Am lucrat și 12-13 ore pe zi prin Skype, citindu-ne mereu și reluînd pentru a finisa textul. Apoi a existat o altă parte a lucrului la eseu – cînd fiecare a tradus în limba ei, în suedeză, respectiv în română; am avut nevoie de încă o revenire – Athena spre mine, eu spre Athena, pentru că traducerea într-o nouă limbă a presupus alt tip de reglaje și ne-am dat seama că aveam nevoie să reformulăm anumite fraze.

A.F.: Am putea spune că eseul e scris cumva în țara nimănui (no man’s land) și în limba nimănui (no man’s langue).

S.C.: Obișnuiam să spunem că limba noastră comună e franceza, și e adevărat, pentru că e limba în care comunicăm…

A.F.: Dar în același timp, nu.

Ați lăsat mult deoparte?

S.C.: Da, era un document mult mai mare.

A.F.: Pentru mine, eseul acesta este ca modelarea unei sculpturi cu patru mîini – colectezi materialul din diferite locuri și îl pui laolaltă – citatele, experiențele de viață ale amîndurora. Am modelat împreună pînă am fost mulțumite.

S.C.: Citind, mereu și mereu, dar mereu împreună.

Este o astfel de carte posibilă și a doua oară?

S.C.: Între noi? Putem duplica, multiplica, dar nu văd scopul. Cartea asta este rezultatul organic al celor două cărți pe care le-am tradus și asta a reieșit din experiența respectivă. Nu a fost ceva ce am decis să facem. Cred că dacă vom mai lucra împreună, tot un proces organic va trebui să fie. Nimic nu a fost mecanic între noi.

Există o linie între traducerea ca act și crearea de poeme?

A.F.: Ideea acestui volum este să facă linia cît mai încețoșată, cumva să o șteargă, dar să o și păstreze. Scrisul de aici este o consecință imediată a traducerii – vine înainte, în același timp, și după ea.

Editorii nu au vrut un traducător profesionist pentru carte. Cum v-aţi descurcat?

S.C.: La început, ne-am gîndit că e normal ca un traducător să intervină. Dar asta a fost doar o secundă, prima secundă, pentru că ne-a luat prin surprindere propunerea editorilor, după care ne-am dat seama că da, ei aveau dreptate, și că și noi, de fapt, ne dorim să ducem la capăt, să punem în act exact ceea ce am făcut pînă în acel moment și tot ceea ce capitalizaserăm. De fapt, asta este punere în act a unui capital.

A.F.: O să îți spun o întîmplare care spune totul despre carte. Cînd cartea a fost publicată, în aprilie, în Suedia, editorul meu a fost sunat de către Royal Library din Stockholm (ei au sarcina să arhiveze tot ce se publică în suedeză), și a fost întrebat cum ar trebui să catalogheze această carte – e o continuare a Florii de menghină sau a volumului Vistvit?; ar trebui categorisită drept carte originală în suedeză sau traducere?; și dacă e o traducere, e una din română sau din franceză?; şi pe ce raft să fie pusă?

S.C.: Iar asta e foarte relevant pentru tot procesul pe care l-am urmat la crearea Trado.

A.F.: Cred că spune totul. Cînd trebuia să publicăm, am avut și discuția despre ce să scriem pe ea – pe ediția suedeză, pe partea mea, e scris numele meu, iar pe cea a Svetlanei e scris numele ei, în traducerea mea (invers în română), dar nu știam ce să scriem despre eseu, așa că am decis că e un original. Avem, deci, două originale.

Nu v-ați gîndit că mamele voastre ar trebui să se cunoască una cu cealaltă?

A.F.: Asta nu o să se întîmple niciodată!

S.C.: Eu cred că asta s-a întîmplat de mai multe ori. Pentru că altfel nu ar fi fost posibil să scriu acel poem din carte la care faci referire; noi internalizăm moștenirea părinților noștri, internalizăm ființele care sînt părinții noștri și de aceea la un moment dat e nevoie să ne separăm de existența lor și de această moștenire, și de fapt nu o putem face decît prin trădarea lor și prin scris. Ăsta e rolul scrisului, implicit al poeziei, această distanță pe care o presupune trădarea și pe care o presupune o foarte mare dragoste implicită și nemărturisită.

a consemnat Cătălina MICIU

Foto: Khashayar Naderehvandi

Afis 9 dec Sala Radio jpg
CHRISTIAN BADEA DIRIJEAZĂ SIMFONIA „DIN LUMEA NOUĂ” LA SALA RADIO
Vineri, 9 decembrie 2022 (de la 19.00), veți asculta lucrarea compozitorului ceh în interpretareaORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.
973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.

Adevarul.ro

image
Andreea Antonescu, supărare mare înainte de naștere. Totul are legătură cu fiica sa: „E foarte greu pentru mine“ | adevarul.ro
Deși așteaptă cu nerăbdarea aducerea pe lume a celui de-al doilea copil, Andreea Antonescu are o amărăciune în suflet. Fiica ei a ales să locuiască în SUA, alături de tatăl său, după ce s-a pronuntat divorțul dintre părinții săi.
image
Halep jubilează: Victorie mare în cazul de dopaj. Explicațiile venite pe filiera TAS | adevarul.ro
Simona Halep (31 de ani) poate răsufla ușurată după mult timp.

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.