Despre bucuria călătoriei - interviu cu Cella EFTIMESCU

Publicat în Dilema Veche nr. 448 din 13-19 septembrie 2012
Despre bucuria călătoriei   interviu cu Cella EFTIMESCU jpeg

Cum funcţionează organizaţia Earthwatch?

Earthwatch Institute este o organizaţie mondială de voluntariat, care a luat fiinţă în Statele Unite în urmă cu mai bine de 40 de ani, pornind de la o idee minunat de simplă: orice cercetare ştiinţifică de teren are nevoie de o cantitate însemnată de muncă relativ necalificată. Astfel, organizaţia susţine temele de cercetare pe care le consideră valoroase în domenii legate de ştiinţele pămîntului, cu forţă de muncă prin participarea voluntarilor. Voluntarii, oameni de toate profesiile şi vîrstele, iau parte la expediţiile organizate de Earthwatch în cele mai diverse locuri de pe planetă, participînd la culegerea şi organizarea de date hidrologice şi climatologice, la săpături arheologice sau la observaţiile asupra plantelor şi animalelor, la multe alte activităţi necesare muncii de cercetare în teren.

Sînteţi de profesie inginer. Lucraţi în domeniul consultanţei financiare. Ce v-a determinat să deveniţi voluntar?

Sînt curioasă şi voluntară din fire. Cred că Earthwatch reuşeşte, prin modul său de funcţionare, să-mi satisfacă plăcerea de a cunoaşte şi a călători. Şi apoi a mai fost ceva – nevoia de evadare din stereotipiile mediului „civilizat“, senzaţia de aventură pe care destinaţiile şi domeniile de cercetare pe care le propune Earthwartch ţi-o dau. Reflexul de a răspunde asaltului cupidităţii înconjurătoare, cu altruism.

De ce aţi ales, dintre toate ofertele Earthwatch, tocmai acea misiune din Insula Paştelui?

Cred că enigmele legate de civilizaţia dispărută de pe această insulă izolată din Pacific aprind imaginaţia oricui. Nu fac excepţie. Dar dincolo de asta mi s-a părut nemaipomenit de incitantă tema de cercetare – studierea unor tehnici agricole sui generis – grădinăritul cu bolovani. Asta şi pentru că punea sub semnul întrebării ipoteza ecocidului, atît de elocvent prezentată de geograful Jared Diamond în cartea sa Collapse.

Care a fost, mai exact, misiunea dumneavoastră în Insula Paştelui?

Tema de cercetare propusă de trei arheologi şi sprijinită de Earthwatch porneşte de la descoperirea unor aglomerări neaccidentale de bolovani de lavă pe suprafaţa acestei insule vulcanice. La o cercetare mai atentă, cercetătorii au stabilit că pascuanii, confruntaţi cu degradarea condiţiilor agricole, urmare a defrişării totale a insulei, au inventat tehnici de cultivare a plantelor adaptate noilor condiţii, folosind singura resursă la îndemînă, bolovanii de lavă vulcanică. Astfel, au „produs“ bolovani de diferite dimensiuni, pe care i-au folosit la crearea unor grădini luînd în calcul însoleierea, expunerea la vînt, calitatea solului. Bolovanii erau utilizaţi la protejarea plantelor de vînt, la menţinerea umidităţii solului (roca vulcanică reţine apa), la reducerea temperaturii solului şi, nu în ultimul rînd, la fertilizarea lui (lava conţine elemente nutritive importante). Au putut fi identificate pînă în prezent mai multe tipuri de grădini care folosesc bolovani de lavă de anumite dimensiuni în structurile agricole.

Echipa de voluntari din care am făcut parte a participat la observaţii şi excavaţii arheologice într-o zonă situată în centrul insulei Vaitea. Observaţiile erau îndreptate spre determinarea tipologiei grădinilor, săpăturile urmărind recoltarea de probe de obsidian sau cărbune, cu ajutorul cărora să se poată data aşezările pentru a afla perioada de utilizare a acestor tehnici agricole. Am amplasat şase staţii meteo autonome în diferite locuri de pe insulă, pentru a putea colecta date legate de condiţiile climatice şi a le corela cu situarea diferitelor tipuri de grădini. Pe lîngă aceasta, am participat la plantarea a sute de plante pentru fixarea solului extrem de erodat al insulei, în curs fiind o acţiune de salvare la propriu a insulei, acţiune ce are şi scop educativ. Atît de obişnuiţi să trăiască pe o insulă golaşă, pascuanii nu au „conştiinţa“ unei insule verzi.

Ce reprezintă Moai?

Moai – aceste statui uriaşe, emblema Insulei Paştelui – au fost creaţi în cadrul unui cult al strămoşilor. Sînt încă nenumărate enigme legate de: semnificaţia lor, de felul în care au fost transportaţi şi amplasaţi pe platformele ceremoniale-Ahu, mulţi dintre ei cîntărind zeci de tone (pascuanii nu cunoşteau roata şi nici nu aveau animale de povară), de ce a fost abandonat atît de violent cultul la sfîrşitul secolului al XVIII-lea, mulţi moai fiind doborîţi.

Ce ne puteţi spune despre locuitorii insulei? Cum se trăieşte în acest teritoriu chilian?

Se estimează că, din cei patru-cinci mii de locuitori actuali, mai puţin de jumătate sînt descendenţi ai populaţiei originare Rapanui (numele insulei în limba pascuană). Restul sînt în majoritate chilieni (insula trecînd în 1888 în stăpînirea statului chilian). Descendenţa polineziană, contestată de Thor Heyerdahl, care a susţinut originea continentală a băştinaşilor, întreprinzînd faimoasa expediţie Kon Tiki în sprijinul teoriei sale, pare evidentă călătorului actual – de la colierele de frangipani cu care sînt întîmpinaţi turiştii pe aeroport şi florile de tiare din părul femeilor, la tenul localnicilor şi nasul uşor acvilin cu nări largi, la muzica şi sonorităţile limbii cu silabe repetate şi puţine consoane.

Locul are ritmul, parfumul şi relaxarea insulelor din Pacific. Aici totul este adus cu avionul sau vaporul, de la pîine, carne şi vin la televizoare, mobilă sau materiale de construcţii. Hanga Roa, singura aşezare, are, cum altfel, Internet café-uri, discotecă şi nenumărate magazine de suveniruri, unde se vînd mai ales artefacte aduse din restul Polineziei.

Există şi în România misiuni Earthwatch?

Nu ştiu să existe în prezent. În anii 2005-2006 a existat o misiune Earthwatch, condusă de profesorul Zahariade, şi care avea ca obiect studierea fortului roman Halmiris (în apropiere de Dunavăţ, în judeţul Tulcea). Totuşi, trebuie spus că primul earthwatch-er român a fost domnul Cristian Lascu, care a participat la misiuni sprijinite de organizaţie şi care păstrează o amintire frumoasă a acestor colaborări.

Cum aţi documentat această călătorie?

Întotdeauna, înrolarea într-o expediţie presupune primirea din partea Earthwatch a unui material de pregătire care conţine de la detalii practice şi de călătorie la o bibliografie care te introduce în subiectul cercetării şi te familiarizează cu locul. Şi cum Insula Paştelui e un subiect care a făcut să curgă multă cerneală, mai ales după redescoperirea insulei de către europeni, prin savuroasele scrieri ale lui Heyerdahl, bibliografia a fost pe măsură. Au constituit, pentru mine, lecturi edificante foarte bine scrisele cărţi ale lui Bahn & Flenley, Easter Island Earth Island şi relatarea lui Katherine Routledge – intrepida englezoaică care a făcut o imensă muncă de înregistrare a patrimoniului cultural pascuan, la începutul secolului XX. Şi, bineînţeles, materialele celor trei cercetători titulari de proiect Christopher Stevenson, Sonia Haoa şi Thegn Ladefoged.

Ce aţi reţinut în carte din această aventură?

Cartea cuprinde povestea a trei dintre expediţiile la care am participat; Specii invazive în Galapagos, apele pierdute
ale Mongoliei Interioare şi Cultura Rapa Nui şi mai are şi cîteva instantanee din drumul parcurs spre sau la înapoiere din aceste locuri. Capitolul despre Insula Paştelui conţine, pe lîngă un fel de jurnal, ce consemnează activităţile la care am luat parte în cadrul expediţiei şi impresiile călătorului modern asupra unui loc care în mintea multora probabil are o aura de atemporalitate, prin depărtare şi legendele ce îi sînt atribuite.

Ce aţi vrut să transmiteţi cu această carte?

Cartea împărtăşeşte în primul rînd bucuria călătoriei. Sper însă ca ea să-i convingă pe cît mai mulţi să nu rămînă indiferenţi la frumuseţea, misterele şi problemele lumii în care trăim. Şi pentru că voluntariatul este şi despre partajarea unor valori, mi-aş dori ca ea să fie o pledoarie elocventă pentru efortul conjugat în teme cu adevărat importante. Iar pentru cei ca mine, care au rămas cu vise de întreprinderi temerare din copilarie, să le inspire curajul de a se înrola în expediţii dincolo de vîrstă şi profesie. 

Cella Eftimescu este exploratoare. A publicat cartea Voluntar în Insula Paştelui, Editura Corint, 2012.

a consemnat Matei MARTIN 

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Panică în Ploiești. Creșteri semnificative ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat și benzen în aer
Locuitorii Ploieștiului se confruntă cu o scădere semnificativă a calității aerului în ultimele zile, cauzată de creșteri alarmante ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat (H2S) și benzen (C6H6).
image
De unde poate obține România un munte de bani în loc să crească taxe și impozite. Expert: „Ne-am permite tot ce avem nevoie”
România nu reușește să-și țină în frâu cheltuielile, iar deficitul crește de la o lună la alta spre cote amețitoare. Analistul economic Adrian Negrescu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum ar putea fi rezolvată problema, fără să mai fie nevoie de taxe și impozite mai mari.
image
EXCLUSIV. David Petraeus, fost director CIA: „România e pregătită militar în cazul unui potențial atac al Rusiei”
Fost director CIA și comandant al Forțelor Armate ale SUA în Afganistan, generalul David Petraeus a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru ”Adevărul”, despre importanța României în regiune și despre posibilitățile ca Vladimir Putin să fie înlăturat de la putere.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.