Despre bucuria c─âl─âtoriei - interviu cu Cella EFTIMESCU

Publicat în Dilema Veche nr. 448 din 13-19 septembrie 2012
Despre bucuria c─âl─âtoriei   interviu cu Cella EFTIMESCU jpeg

Cum funcţionează organizaţia Earthwatch?

Earthwatch Institute este o organiza┼úie mondial─â de voluntariat, care a luat fiin┼ú─â ├«n Statele Unite ├«n urm─â cu mai bine de 40 de ani, pornind de la o idee minunat de simpl─â: orice cercetare ┼čtiin┼úific─â de teren are nevoie de o cantitate ├«nsemnat─â de munc─â relativ necalificat─â. Astfel, organiza┼úia sus┼úine temele de cercetare pe care le consider─â valoroase ├«n domenii legate de ┼čtiin┼úele p─âm├«ntului, cu for┼ú─â de munc─â prin participarea voluntarilor. Voluntarii, oameni de toate profesiile ┼či v├«rstele, iau parte la expedi┼úiile organizate de Earthwatch ├«n cele mai diverse locuri de pe planet─â, particip├«nd la culegerea ┼či organizarea de date hidrologice ┼či climatologice, la s─âp─âturi arheologice sau la observa┼úiile asupra plantelor ┼či animalelor, la multe alte activit─â┼úi necesare muncii de cercetare ├«n teren.

Sînteţi de profesie inginer. Lucraţi în domeniul consultanţei financiare. Ce v-a determinat să deveniţi voluntar?

S├«nt curioas─â ┼či voluntar─â din fire. Cred c─â Earthwatch reu┼če┼čte, prin modul s─âu de func┼úionare, s─â-mi satisfac─â pl─âcerea de a cunoa┼čte ┼či a c─âl─âtori. ┼×i apoi a mai fost ceva ÔÇô nevoia de evadare din stereotipiile mediului ÔÇ×civilizatÔÇť, senza┼úia de aventur─â pe care destina┼úiile ┼či domeniile de cercetare pe care le propune Earthwartch ┼úi-o dau. Reflexul de a r─âspunde asaltului cupidit─â┼úii ├«nconjur─âtoare, cu altruism.

De ce a┼úi ales, dintre toate ofertele Earthwatch, tocmai acea misiune din Insula Pa┼čtelui?

Cred c─â enigmele legate de civiliza┼úia disp─ârut─â de pe aceast─â insul─â izolat─â din Pacific aprind imagina┼úia oricui. Nu fac excep┼úie. Dar dincolo de asta mi s-a p─ârut nemaipomenit de incitant─â tema de cercetare ÔÇô studierea unor tehnici agricole sui generis ÔÇô gr─âdin─âritul cu bolovani. Asta ┼či pentru c─â punea sub semnul ├«ntreb─ârii ipoteza ecocidului, at├«t de elocvent prezentat─â de geograful Jared Diamond ├«n cartea sa Collapse.

Care a fost, mai exact, misiunea dumneavoastr─â ├«n Insula Pa┼čtelui?

Tema de cercetare propus─â de trei arheologi ┼či sprijinit─â de Earthwatch porne┼čte de la descoperirea unor aglomer─âri neaccidentale de bolovani de lav─â pe suprafa┼úa acestei insule vulcanice. La o cercetare mai atent─â, cercet─âtorii au stabilit c─â pascuanii, confrunta┼úi cu degradarea condi┼úiilor agricole, urmare a defri┼č─ârii totale a insulei, au inventat tehnici de cultivare a plantelor adaptate noilor condi┼úii, folosind singura resurs─â la ├«ndem├«n─â, bolovanii de lav─â vulcanic─â. Astfel, au ÔÇ×produsÔÇť bolovani de diferite dimensiuni, pe care i-au folosit la crearea unor gr─âdini lu├«nd ├«n calcul ├«nsoleierea, expunerea la v├«nt, calitatea solului. Bolovanii erau utiliza┼úi la protejarea plantelor de v├«nt, la men┼úinerea umidit─â┼úii solului (roca vulcanic─â re┼úine apa), la reducerea temperaturii solului ┼či, nu ├«n ultimul r├«nd, la fertilizarea lui (lava con┼úine elemente nutritive importante). Au putut fi identificate p├«n─â ├«n prezent mai multe tipuri de gr─âdini care folosesc bolovani de lav─â de anumite dimensiuni ├«n structurile agricole.

Echipa de voluntari din care am f─âcut parte a participat la observa┼úii ┼či excava┼úii arheologice ├«ntr-o zon─â situat─â ├«n centrul insulei Vaitea. Observa┼úiile erau ├«ndreptate spre determinarea tipologiei gr─âdinilor, s─âp─âturile urm─ârind recoltarea de probe de obsidian sau c─ârbune, cu ajutorul c─ârora s─â se poat─â data a┼čez─ârile pentru a afla perioada de utilizare a acestor tehnici agricole. Am amplasat ┼čase sta┼úii meteo autonome ├«n diferite locuri de pe insul─â, pentru a putea colecta date legate de condi┼úiile climatice ┼či a le corela cu situarea diferitelor tipuri de gr─âdini. Pe l├«ng─â aceasta, am participat la plantarea a sute de plante pentru fixarea solului extrem de erodat al insulei, ├«n curs fiind o ac┼úiune de salvare la propriu a insulei, ac┼úiune ce are ┼či scop educativ. At├«t de obi┼čnui┼úi s─â tr─âiasc─â pe o insul─â gola┼č─â, pascuanii nu au ÔÇ×con┼čtiin┼úaÔÇť unei insule verzi.

Ce reprezint─â Moai?

Moai ÔÇô aceste statui uria┼če, emblema Insulei Pa┼čtelui ÔÇô au fost crea┼úi ├«n cadrul unui cult al str─âmo┼čilor. S├«nt ├«nc─â nenum─ârate enigme legate de: semnifica┼úia lor, de felul ├«n care au fost transporta┼úi ┼či amplasa┼úi pe platformele ceremoniale-Ahu, mul┼úi dintre ei c├«nt─ârind zeci de tone (pascuanii nu cuno┼čteau roata ┼či nici nu aveau animale de povar─â), de ce a fost abandonat at├«t de violent cultul la sf├«r┼čitul secolului al XVIII-lea, mul┼úi moai fiind dobor├«┼úi.

Ce ne pute┼úi spune despre locuitorii insulei? Cum se tr─âie┼čte ├«n acest teritoriu chilian?

Se estimeaz─â c─â, din cei patru-cinci mii de locuitori actuali, mai pu┼úin de jum─âtate s├«nt descenden┼úi ai popula┼úiei originare Rapanui (numele insulei ├«n limba pascuan─â). Restul s├«nt ├«n majoritate chilieni (insula trec├«nd ├«n 1888 ├«n st─âp├«nirea statului chilian). Descenden┼úa polinezian─â, contestat─â de Thor Heyerdahl, care a sus┼úinut originea continental─â a b─â┼čtina┼čilor, ├«ntreprinz├«nd faimoasa expedi┼úie Kon Tiki ├«n sprijinul teoriei sale, pare evident─â c─âl─âtorului actual ÔÇô de la colierele de frangipani cu care s├«nt ├«nt├«mpina┼úi turi┼čtii pe aeroport ┼či florile de tiare din p─ârul femeilor, la tenul localnicilor ┼či nasul u┼čor acvilin cu n─âri largi, la muzica ┼či sonorit─â┼úile limbii cu silabe repetate ┼či pu┼úine consoane.

Locul are ritmul, parfumul ┼či relaxarea insulelor din Pacific. Aici totul este adus cu avionul sau vaporul, de la p├«ine, carne ┼či vin la televizoare, mobil─â sau materiale de construc┼úii. Hanga Roa, singura a┼čezare, are, cum altfel, Internet caf├ę-uri, discotec─â ┼či nenum─ârate magazine de suveniruri, unde se v├«nd mai ales artefacte aduse din restul Polineziei.

Exist─â ┼či ├«n Rom├ónia misiuni Earthwatch?

Nu ┼čtiu s─â existe ├«n prezent. ├Än anii 2005-2006 a existat o misiune Earthwatch, condus─â de profesorul Zahariade, ┼či care avea ca obiect studierea fortului roman Halmiris (├«n apropiere de Dunav─â┼ú, ├«n jude┼úul Tulcea). Totu┼či, trebuie spus c─â primul earthwatch-er rom├ón a fost domnul Cristian Lascu, care a participat la misiuni sprijinite de organiza┼úie ┼či care p─âstreaz─â o amintire frumoas─â a acestor colabor─âri.

Cum aţi documentat această călătorie?

├Äntotdeauna, ├«nrolarea ├«ntr-o expedi┼úie presupune primirea din partea Earthwatch a unui material de preg─âtire care con┼úine de la detalii practice ┼či de c─âl─âtorie la o bibliografie care te introduce ├«n subiectul cercet─ârii ┼či te familiarizeaz─â cu locul. ┼×i cum Insula Pa┼čtelui e un subiect care a f─âcut s─â curg─â mult─â cerneal─â, mai ales dup─â redescoperirea insulei de c─âtre europeni, prin savuroasele scrieri ale lui Heyerdahl, bibliografia a fost pe m─âsur─â. Au constituit, pentru mine, lecturi edificante foarte bine scrisele c─âr┼úi ale lui Bahn & Flenley, Easter Island Earth Island ┼či relatarea lui Katherine Routledge ÔÇô intrepida englezoaic─â care a f─âcut o imens─â munc─â de ├«nregistrare a patrimoniului cultural pascuan, la ├«nceputul secolului XX. ┼×i, bine├«n┼úeles, materialele celor trei cercet─âtori titulari de proiect Christopher Stevenson, Sonia Haoa ┼či Thegn Ladefoged.

Ce aţi reţinut în carte din această aventură?

Cartea cuprinde povestea a trei dintre expediţiile la care am participat; Specii invazive în Galapagos, apele pierdute
ale Mongoliei Interioare ┼či Cultura Rapa Nui ┼či mai are ┼či c├«teva instantanee din drumul parcurs spre sau la ├«napoiere din aceste locuri. Capitolul despre Insula Pa┼čtelui con┼úine, pe l├«ng─â un fel de jurnal, ce consemneaz─â activit─â┼úile la care am luat parte ├«n cadrul expedi┼úiei ┼či impresiile c─âl─âtorului modern asupra unui loc care ├«n mintea multora probabil are o aura de atemporalitate, prin dep─ârtare ┼či legendele ce ├«i s├«nt atribuite.

Ce aţi vrut să transmiteţi cu această carte?

Cartea ├«mp─ârt─â┼če┼čte ├«n primul r├«nd bucuria c─âl─âtoriei. Sper ├«ns─â ca ea s─â-i conving─â pe c├«t mai mul┼úi s─â nu r─âm├«n─â indiferen┼úi la frumuse┼úea, misterele ┼či problemele lumii ├«n care tr─âim. ┼×i pentru c─â voluntariatul este ┼či despre partajarea unor valori, mi-a┼č dori ca ea s─â fie o pledoarie elocvent─â pentru efortul conjugat ├«n teme cu adev─ârat importante. Iar pentru cei ca mine, care au r─âmas cu vise de ├«ntreprinderi temerare din copilarie, s─â le inspire curajul de a se ├«nrola ├«n expedi┼úii dincolo de v├«rst─â ┼či profesie. 

Cella Eftimescu este exploratoare. A publicat cartea Voluntar ├«n Insula Pa┼čtelui, Editura Corint, 2012.

a consemnat Matei MARTIN 

TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul coresponden╚Ťei
O cu totul alt─â carte fa╚Ť─â de aceea, ╚Ötiut─â tuturor, din 1978, este actuala edi╚Ťie, definitiv─â, a ÔÇ×Romanului epistolarÔÇŁ dintre I. Negoi╚Ťescu ╚Öi Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te sup─âra, frate
ÔÇ×Fr├Ęre et s┼ôurÔÇŁ r─âm├«ne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu tr─âiri rezonabile ÔÇô ├«ns─â╚Öi lipsa de m─âsur─â a pasiunilor sf├«r╚Öe╚Öte prin a fi ÔÇ×rezonabil─âÔÇŁ, necesar─â ÔÇô ╚Öi moral─â burghez─â.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album ├«n limba matern─â ce le ofer─â mai mult spa╚Ťiu de manevr─â pentru poezie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.