Despre abilitatea de a te elibera de trecut ÔÇô interviu cu Yuval Noah HARARI

Publicat în Dilema Veche nr. 799 din 13-19 iunie 2019
Despre abilitatea de a te elibera de trecut ÔÇô interviu cu Yuval Noah HARARI jpeg

Profesor de istorie universal─â la Universitatea Ebraic─â din Ierusalim, Yuval Noah Harari este un autor de succes ╚Öi un intelectual implicat. A publicat Sapiens. Scurt─â Istorie a omenirii, Homo deus. Scurt─â istorie a viitorului ╚Öi 21 de lec╚Ťii pentru secolul XXI. Versiunile rom├óne╚Öti au ap─ârut la Editura Polirom ├«n traducerea Luciei Popovici. Recent, a fost invitat la Bucure╚Öti ├«n cadrul ├«nt├«lnirilor Brand Minds.

Este globalizarea o oportunitate de afirmare pentru economiile emergente sau e mai degrab─â un factor de risc?

Globalizarea prezint─â oportunit─â╚Ťi ╚Öi riscuri pentru toat─â lumea. Mul╚Ťi oameni au aceast─â concep╚Ťie, foarte naiv─â, c─â odat─â cu globalizarea ╚Öi conectarea tuturor economiilor, vom beneficia, cu to╚Ťii, ├«n mod egal. Doar c─â lucrurile nu stau chiar a╚Öa. Evident, globalizarea deschide oportunit─â╚Ťi enorme. Dar beneficiile nu se ├«mpart ├«n mod echitabil. Unele economii vor r─âm├«ne mult ├«n urm─â sau chiar se vor pr─âbu╚Öi. E ceea ce se v─âde╚Öte acum, odat─â cu revolu╚Ťia automatiz─ârii. Pentru c─â automatizarea e pe cale s─â creeze bun─âstare ├«n unele hub-uri high-tech, cum s├«nt cele din Silicon Valley sau din estul Chinei. Asta ├«n vreme ce economiile ├«n curs de dezvoltare, care se bazeaz─â mai ales pe munca manual─â, ieftin─â, ar putea s─â colapseze. ╚śi, dac─â nu au resursele s─â ╚Öi educe ╚Öi s─â-╚Öi recalifice for╚Ťa de munc─â pentru a aborda noile industrii, atunci aproape c─â nu vor avea viitor. Ast─âzi, ne confrunt─âm cu un mare pericol, mai ales pentru economiile subdezvoltate.

Exist─â vreo re╚Ťet─â pentru a dep─â╚Öi starea de subdezvoltare?

├Än contextul revolu╚Ťiei automatiz─ârii, cea mai important─â e recalificarea for╚Ťei de munc─â pentru a asigura tranzi╚Ťia de la munca manual─â ieftin─â la sarcini care necesit─â competen╚Ťe mai sofisticate. Problema e c─â multe state subdezvoltate nu dispun de resursele necesare pentru a asigura aceast─â educa╚Ťie. Ceea ce ne trebuie e un soi de plas─â de siguran╚Ť─â global─â, astfel ├«nc├«t ╚Ť─ârile mai bogate s─â le ajute pe cele ├«n curs de dezvoltare. Dac─â nu va exista a╚Öa ceva, atunci lumea va continua s─â se divizeze ╚Öi inegalit─â╚Ťile se vor accentua.

Pute╚Ťi stabili o leg─âtur─â, o rela╚Ťie ├«ntre sistemul economic ╚Öi regimul politic?

Un regim politic are nevoie de un anume grad de flexibilitate pentru a face fa╚Ť─â imenselor provoc─âri economice ╚Öi tehnologice ale lumii de azi. Nu a╚Ö ├«mp─âr╚Ťi lumea spun├«nd c─â democra╚Ťiile vor prospera, ├«n vreme ce regimurile autoritare vor r─âm├«ne ├«n urm─â. Asta ar fi o form─â de wishful thinking. Chestiunea cu adev─ârat important─â e flexibilitatea politic─â a regimului. Po╚Ťi ajunge la paralizie chiar ╚Öi ├«ntr-un regim democratic dac─â diferitele partide nu pot lucra ├«mpreun─â ╚Öi dac─â nu pot ajunge la compromis. ╚śi, pe de alt─â parte, unele regimuri autocratice, cum ar fi cel din China, de pild─â, au demonstrat un grad remarcabil de flexibilitate mai ales ├«n plan economic. E pu╚Ťin probabil c─â va continua pe viitor ├«n felul ─âsta. Chiar dac─â uneori pot genera blocaje, pe termen lung sistemele democratice se pot reforma ÔÇô acesta fiind marele lor avantaj. Democra╚Ťiile pot depista sl─âbiciunile ╚Öi se pot transforma ├«n mod pa╚Önic. ├Än schimb, regimurile autocratice pot evolua foarte bine vreme de un deceniu sau dou─â, inclusiv gener├«nd performan╚Ťe economice; faptul c─â anumite decizii pot fi adoptate autoritar ╚Öi foarte rapid reprezint─â, pe termen scurt, un avantaj. Doar c─â, pe termen lung, ele nu reu╚Öesc s─â-╚Öi con╚Ötientizeze sl─âbiciunile, s─â ├«nve╚Ťe din gre╚Öeli ÔÇô motiv pentru care le e greu s─â se reformeze ├«n mod pa╚Önic. ├Än China ultimelor trei decenii s-a petrecut o dezvoltare economic─â incredibil─â. Dar acest sistem, pus ├«n func╚Ťiune la sf├«r╚Öitul anilor ÔÇÖ70 ÔÇô ├«nceputul anilor ÔÇÖ80, dup─â moartea lui Mao, nu s-a confruntat niciodat─â cu o criz─â economic─â adev─ârat─â. Nu ╚Ötim cum func╚Ťioneaz─â acel sistem ├«n caz de criz─â grav─â. Nu ╚Ötim dac─â e suficient de flexibil pentru a rezista. ╚śi orice ╚Ťar─â, mai devreme sau mai t├«rziu, se va confrunta cu o criz─â. ╚śi s├«nt semne c─â ╚Öi ├«n China urmeaz─â o criz─â sever─â.

Francis Fukuyama a prevestit, la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90, ÔÇ×sf├«r╚Öitul istorieiÔÇť: democra╚Ťiile liberale se vor extinde la scara ├«ntregii planete. N-a fost s─â fie! De ce?

A fost naiv. ╚śi nu a fost singurul. Cercet─âtori ├«n domeniul ╚Ötiin╚Ťelor sociale, dar ╚Öi politicieni ╚Öi oameni obi╚Önui╚Ťi chiar au crezut atunci ├«n r─âsp├«ndirea democra╚Ťiei liberale la scar─â planetar─â ╚Öi c─â noul sistem va face ca, ├«n scurt timp, toate ╚Ť─ârile s─â fie ca SuediaÔÇŽ Acum, democra╚Ťiile liberale s├«nt ├«n criz─â. Eu cred ├«ns─â c─â pot recupera. ├Änt├«i de toate, pentru c─â nu e prima dat─â c├«nd se ├«nt├«mpl─â asta. Democra╚Ťiile au mai fost ├«n criz─â, ├«n secolul trecut. La ├«nceputul secolului al XX lea existau cam acelea╚Öi a╚Ötept─âri cu privire la r─âsp├«ndirea la nivel global a modelului liberal. Apoi a venit Primul R─âzboi Mondial, apoi fascismul ├«n anii ÔÇÖ30, apoi, ├«n anii ÔÇÖ50, comunismulÔÇŽ De fiecare dat─â, oamenii au crezut c─â gata, asta e, s-a terminat cu democra╚Ťia, ╚Öi totu╚Öi, cumva, am revenit la acest sistem. Acum travers─âm o alt─â criz─â ╚Öi e greu de prev─âzut ce va urma. Marele avantaj al democra╚Ťiei const─â ├«n capacitatea de a recupera, de a-╚Öi reveni, de a se regenera ╚Öi de a ├«nv─â╚Ťa din propriile gre╚Öeli. De pild─â, partea bun─â cu ascensiunea comunismului e c─â a obligat democra╚Ťiile liberale s─â adopte acele componente benefice ale socialismului ╚Öi s─â creeze servicii sociale mai bune pentru o larg─â popula╚Ťie sau s─â ofere solu╚Ťii pentru o societate mai echitabil─â. ─ésta e ╚Öi motivul pentru care democra╚Ťiile liberale au ie╚Öit victorioase. Sper c─â a╚Öa se va ├«nt├«mpla ╚Öi dup─â criza de acum.

Pute╚Ťi explica degradarea accelerat─â a democra╚Ťiei liberale ├«n Europa, ├«n particular ├«n Europa de Est?

Adesea exist─â o pr─âpastie ├«ntre a╚Ötept─âri ╚Öi realitate. Mai ales ├«n timpul unor revolu╚Ťii, precum cele petrecute ├«n aceast─â zon─â a Europei, odat─â cu c─âderea comunismului, oamenii tind s─â aib─â a╚Ötept─âri prea mari. ╚śi e aproape imposibil s─â ├«mpline╚Öti aceste a╚Ötept─âri ÔÇô mai ales ├«ntr-o perioad─â scurt─â de timp. ╚śi atunci, oamenii devin deziluziona╚Ťi. Asta e valabil ├«n general, de-a lungul istoriei omenirii. Fericirea oamenilor nu depinde neap─ârat de condi╚Ťii exterioare. Fericirea depinde de a╚Ötept─âri, de rela╚Ťia ├«ntre ce ├«╚Ťi dore╚Öti ╚Öi ce ai. Dar, pe m─âsur─â ce condi╚Ťiile se amelioreaz─â, a╚Ötept─ârile cresc tot mai mult. ╚śi oamenii pot r─âm├«ne la fel de nemul╚Ťumi╚Ťi ca ├«nainte chiar dac─â o duc, de fapt, mult mai bine. Ast─âzi, europenii trec prin cea mai pa╚Önic─â er─â din istorie. Dar oamenii nu se g├«ndesc dec├«t rar la pace, pentru c─â o iau ca pe ceva banal, firesc, nu ca pe un dar pre╚Ťios, ob╚Ťinut anevoie. Ei se concentreaz─â mai ales pe dificult─â╚Ťi economice, pentru c─â pacea li se pare starea de normalitae. Dac─â Uniunea European─â s-ar pr─âbu╚Öi, exist─â ╚Öanse ca r─âzboaiele s─â reizbucneasc─â. Un conflict ├«ntre Ungaria ╚Öi Rom├ónia ar redeveni posibil.

Crede╚Ťi c─â democra╚Ťia de tip occidental poate fi exportat─â?

Da, dar cu mare grij─â. E o misiune complicat─â. Nu po╚Ťi lua sistemul american ╚Öi s─â-l impui ├«n Irak. Fiecare ╚Ťar─â e altfel, are propriile tradi╚Ťii, iar sistemul trebuie s─â se adapteze condi╚Ťiilor locale. E o misiune pe care ar trebui s o preia popula╚Ťiile locale. ╚Ü─ârile care au experien╚Ť─â democratic─â pot doar s─â ofere sprijin ╚Öi ajutor la nevoie, dar ini╚Ťiativa trebuie s─â provin─â de la cei care ├«╚Öi doresc cu adev─ârat democra╚Ťia. Nu cred c─â e ceva fundamental incompatibil ├«ntre islam ╚Öi democra╚Ťie. Altfel dec├«t ceea ce se crede ├«ndeob╚Öte, religia ╚Öi cultura nu au o esen╚Ť─â permanent─â. Islamul, la fel ca iudaismul ╚Öi cre╚Ötinismul, se transform─â de-a lungul istoriei. Islamul, a╚Öa cum arat─â ast─âzi, nu a picat din ceruri ÔÇô a fost f─âcut de oameni, iar oamenii continu─â s─â-l refac─â. Islamul e ceea ce vor islamicii s─â fie, la fel cum cre╚Ötinismul e ceea ce cre╚Ötinii vor s─â fac─â din el. ├Än Evul Mediu, islamul era mult mai tolerant dec├«t cre╚Ötinismul. ├Än timpul Evului Mediu ╚Öi al ├«nceputului modernit─â╚Ťii, cre╚Ötinismul a fost cea mai intolerant─â ╚Öi mai violent─â religie, iar Europa era de departe epicentrul mondial al intoleran╚Ťei. Orientul Mijlociu, ├«n aceea╚Öi perioad─â, era tolerant. La Istanbul erau comunit─â╚Ťi de tot felul, erau catolici, protestan╚Ťi, ortodoc╚Öi, mozaici, musulmani etc. care convie╚Ťuiau pa╚Önic ├«n acea metropol─â; ├«n vreme ce, ├«n aceea╚Öi perioad─â, la Paris erau prigoni╚Ťi to╚Ťi cei care nu apar╚Ťineau religiei catolice. Ast─âzi, Europa e cea mai tolerant─â regiune de pe glob, ├«n vreme ce ├«n Orientul Mijlociu ne ├«nt├«lnim cu fanatismul. Dar fanatismul religios nu e inerent cre╚Ötinismului sau islamului.

Alt exemplu. Acum vreo 75 de ani, la scurt timp dup─â ├«ncheierea celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, se credea c─â Germania nu poate fi democratic─â: avea o cultur─â autoritar─â, militarist─â, incompatibil─â cu democra╚Ťia. ╚śi uite c─â, dup─â c├«teva decenii, ceea ce, la scara istoriei, e o perioad─â infim─â, Germania nu numai c─â a devenit o democra╚Ťie liberal─â ├«nfloritoare, ci e considerat─â lider al lumii libere. Aceia╚Öi germani s├«nt ast─âzi unul dintre cele mai tolerante popoare.

Cum modifică tehnologia și accesul larg la Internet sistemul democratic?

Tehnologia nu e determinist─â. Aceea╚Öi tehnologie poate genera tipuri diferite de societate. ├Än secolul al XX-lea, tehnologii precum electricitatea sau radioul sau transportul feroviar au creat regimuri fasciste, ca ├«n Germania, sau comuniste, ca ├«n URSS, sau democra╚Ťii liberale. ├Än anii ÔÇÖ70 ai secolului trecut, Rom├ónia avea acces la acelea╚Öi tehnologii ca Fran╚Ťa. Nu e ca ╚Öi cum francezii ar fi avut radioul, ╚Öi Rom├ónia, nu. Doar c─â radioul a fost folosit ├«n mod diferit: ├«n una din ╚Ť─âri, radioul a fost folosit pentru a sp─âla creiere cu propagand─â, ├«n cealalt─â ╚Ťar─â, aceea╚Öi tehnologie a fost folosit─â pentru a transmite informa╚Ťie ╚Öi divertisment de tot felul, la alegere. La fel se va ├«n-t├«mpla ╚Öi ├«n secolul XXI. Noile tehnologii, precum Internetul ╚Öi inteligen╚Ťa artificial─â ╚Öi biotehnologia, pot fi folosite pentru a crea cele mai grozave regimuri totalitare ÔÇô mai rele chiar dec├«t fascismul ╚Öi comunismul ÔÇô, dar ╚Öi pentru a consolida participarea larg─â a publicului la actul de guvernare. La nivel politic, po╚Ťi folosi inteligen╚Ťa artificial─â pentru a spiona popula╚Ťia, dar ╚Öi pentru a monitoriza politicienii ╚Öi func╚Ťionarii ╚Öi pentru a preveni corup╚Ťia. Depinde numai ╚Öi numai de noi cum folosim aceste tehnologii.

Există vreun sens în istorie? Cine știe bine trecutul poate prezice viitorul?

E imposibil s─â prezici viitorul. Istoria nu e determinist─â. Istoria e influen╚Ťat─â de accidente, dar ╚Öi de ac╚Ťiunea uman─â. Nu po╚Ťi s─â faci o predic╚Ťie despre dec─âderea inevitabil─â a democra╚Ťiilor liberale. Sau despre cum China va deveni o superputere mondial─â. S─â ╚Ötii istorie ├«nseamn─â c─â ai mai multe posibilit─â╚Ťi deschise. Oamenii cred c─â ceva e inevitabil sau c─â exist─â doar o singur─â op╚Ťiune de viitor ÔÇô ╚Öi atunci se v─âd neputincio╚Öi ÔÇô pentru c─â nu ╚Ötiu istorie. C├«nd ╚Ötii istorie, po╚Ťi ├«n╚Ťelege c─â op╚Ťiunile s├«nt, de fapt, deschise. Marele avantaj, c├«nd ╚Ötii istorie, nu e abilitatea de a prezice viitorul, ci abilitatea de a te elibera de trecut.

a consemnat Matei MARTIN

Foto: Florin Vitzman

Facebook: @Prof.Yuval.Noah.Harari
Twitter: @harari_yuval 
Instagram: @yuval_noah_harari 

Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.