De ce avem nevoie de Festivalul de Film Românesc de la New York

Publicat în Dilema Veche nr. 489 din 27 iunie-3 iulie 2013
De ce avem nevoie de Festivalul de Film Românesc de la New York jpeg

- "Donăm un pic şi ne reparăm onoarea" -

Ajuns la a opta ediţie şi reinventat anul trecut de către echipa Romanian Film Initiative – în contextul refuzului Institutului Cultural Român de a mai susţine acest eveniment atît de necesar pentru cinematografia românească – „Making Waves“ urmează să aibă loc la finalul lui 2013, fiind finanţat în cea mai mare parte prin crowdfunding (www.filmetc.org/kickstarter). I-am rugat pe cîţiva actori importanţi ai industriei cinematografice (şi nu numai) de la noi să ne spună de ce avem nevoie de acest festival şi de ce e important să ne mobilizăm şi să ne promovăm cu resurse proprii. Pe noi ne-au convins.

Lucian PINTILIE,
regizor

Susţin „Making Waves“ pentru că echipa care-l organizează – şi căreia îi admir efortul susţinut, în ciuda atîtor obstacole – are perseverenţa de a realiza un festival de înaltă ţinută la New York, un eveniment atît de necesar cinematografiei româneşti. Filmele prezentate la Lincoln Center sînt aşteptate, dar mai ales neaşteptate, clasice şi iconoclaste, şocante, emoţionante, amuzant de tragice, tragic de amuzante. Work in progress = world in progress – îi doresc viaţă lungă Festivalului „Making Waves“.

● Adina PINTILIE,
regizor

Pentru că unul dintre cele mai valoroase produse culturale româneşti din ultimii ani este cinema-ul. Pentru că promovarea internaţională a cinema-ului românesc este implicit un serviciu major adus imaginii României în lume. Pentru că, aşa cum demonstrează succesul ediţiilor anterioare şi ecoul major de care s-a bucurat festivalul, există un interes din ce în ce mai mare în rîndurile publicului american pentru cinema-ul românesc – interes cultivat de echipa festivalului cu talent, perseverenţă şi profesionalism. Pentru că „Making Waves“ e, în sine, un „statement“ politic impresionant şi o mostră de mare curaj, de admirabilă „rezistenţă prin cultură“.

Corneliu PORUMBOIU,
regizor

„Making Waves“ este, indiscutabil, cel mai important festival de film românesc din afara ţării. În plus, se desfăşoară la Lincoln Center, un punct central în viaţa culturală a New York-ului. Cred că trebuie să susţinem acest festival, în contextul în care piaţa din America e greu accesibilă şi foarte puţine filme româneşti au posibilitatea de a fi distribuite acolo. În cadrul „Making Waves“ au şansa de a fi proiectate filme noi, care n-au avut distribuţie în State, sau filme mai vechi româneşti care n-au trecut niciodată Oceanul.

Din păcate, statul român nu mai are absolut nici o implicare în acest festival. De aceea, e important să păstrăm „Making Waves“; altfel, s-ar irosi o muncă de ani de zile. Puţină lume ştie că acest festival a avut loc la început în altă parte şi că, în timp, şi-a căpătat un renume, astfel încît a ajuns să fie găzduit de Lincoln Center. Nesusţinîndu-l, riscăm să-l pierdem.

● Mona NICOARĂ,
regizor

„Making Waves“ e necesar din multe motive: este o oportunitate unică pentru filme româneşti, care altminteri nu ar ajunge la publicul şi în industria de film din SUA, ambele dependente de o piaţă de distribuţie prea puţin generoasă cu arta europeană; continuitatea festivalului este esenţială pentru păstrarea prestigiului pe care cinematografia noastră şi l-a cîştigat în lumea filmului independent de aici; şi, nu în ultimul rînd, acest showcase cu o selecţie atentă pune acele cîteva vîrfuri mai cunoscute în context istoric şi creativ, şi înlătură iluzia accidentalului în cinematografia românească.

Dar, pentru mine, care trăiesc la New York, „Making Waves“ este în primul rînd o necesitate personală: e o bucăţică de „acasă“. Toţi cei care am mers la festival de-a lungul anilor, la Tribeca Cinemas şi apoi la Lincoln Center, ştim că întîlnirea anuală dintre oamenii de film din ţară şi cei de aici, din SUA, are magia şi căldura ei specială, inconfundabilă chiar şi în contextul suprasaturat al New York-ului. E un mic TIFF, o doză anuală de drog bine preparat şi bine administrat, astfel încît să creeze dependenţă.

Radu JUDE,
regizor

Cînd faci un film, îţi doreşti ca el să ajungă să fie văzut de cît mai multă lume. Şi de foarte multe ori, asta se întîmpla cu ajutorul altora, al unor oameni care nu sînt implicaţi în producţia filmului respectiv. Iar cînd ei o fac din proprie iniţiativă, fără ca asta să ţină de „fişa postului“ de la o instituţie oarecare, probabilitatea de succes creşte pentru că avem de-a face cu oameni pasionaţi sau măcar interesaţi autentic de film şi de promovarea lui acolo unde contează. Într-un fel, făcînd-o pe cont propriu, oamenii ăştia îşi asumă succesul sau eşecul evenimentului, fără să poată pasa responsabilitatea altcuiva, iar asta mă face să-i simt cumva apropiaţi. În plus, la cît de fragilă e situaţia oricărei instituţii culturale din România (vezi cazul ICR), o alternativă de acest tip se dovedeşte a fi şi mai importantă pentru că poate fi mult mai stabilă.

Ada SOLOMON,
producător

Eu cred că „Making Waves“ e necesar pentru că face valuri. Pentru că atrage atenţia. Pentru că adună şi împarte energie bună. Pentru că, pentru orice produs cultural din lume, faptul de a fi prezentat în inima New York-ului e un lucru foarte mare. Pentru că prezenţa la Lincoln Center înseamnă recunoaştere şi cunoaştere. Pentru că nu oricine ajunge acolo, în faţa acelui public „ales“.

Participarea susţinătorilor anonimi la strîngerea de fonduri e un gest de susţinere şi de înţelegere a importanţei acestui eveniment. Este un semnal prin care, după puterile fiecăruia, se spune mult mai răspicat: avem nevoie de vizibilitate pentru produsele culturale de calitate din România. Şi este, în acelaşi timp, o atenţionare de „cod roşu“, prin care autorităţile sînt anunţate că, pentru cetăţeanul de rînd, cultura şi promovarea acesteia contează. Valurile pe care le-a stîrnit „Making Waves“ anul trecut, fie şi doar prin faptul că au reuşit să strîngă banii pentru eveniment într-un timp atît de scurt, au demonstrat solidaritate şi interes.

În fond, susţinerea aceasta, efectivă şi anonimă, este un semn că sîntem încă sănătoşi, puternici şi, la nevoie, împreună.

Dan PERJOVSCHI,
artist vizual

Ani de zile trebuia să explic de unde vin – Brâncuşi, Tzara, Nadia Comăneci. După ce-au apărut Puiu, Porumboiu et comp., veneam din ţara cu filme bune.

Cine cunoaşte cît de cît New York-ul îşi poate imagina că a trezi interes în oraşul cu un milion de teatre, muzee şi galerii este un lucru excepţional. Filmele româneşti premiate la Cannes, Berlin şi Sarajevo au reuşit asta. De cîţiva ani, Festivalul de Film Românesc face valuri în ţara balaurului Hollywood. Cît timp a fost posibil, s-a făcut cu sprijinul statului. Acum, statul are altă filozofie, naţional-pompieristă, fără „experimente“ şi „mizerabilism“. Aşa că festivalul s-a făcut cu sprijinul publicului, care-a kickdonat un sfert de buget. De restul s-a ocupat echipa Romanian Film Initiative. A ieşit superbine, cu săli pline şi cronici mişto.

Anul ăsta e de făcut la fel. Putem rezolva singuri treaba. Donăm un pic şi ne reperăm onoarea. Fără umilinţe, fără birocraţii infernale sau pomeni politice. Putem contribui la un proiect care arată o Românie sigură pe sine, creativă şi (auto)critică. Aşa cum ne-ar place să fie.

Îmi plac teribil lucrurile mici, care creează posibilităţile mari... kickstarter.

Cristina FLUTUR,
actriţă

Faptul că avem nevoie de „Making Waves“ la New York mi se pare o chestiune de bun-simţ, care în mod normal n-ar mai trebui să aibă nevoie de nici o lămurire. E ca şi cînd ai începe să explici un adevăr evident, pe care îl ştie toată lumea. Întrebarea ar fi, mai degrabă: Cum să nu avem nevoie de „Making Waves“ la New York? A face valuri oriunde în lume înseamnă ceva. A face valuri la New York e deja un lucru mare. Iar filmul românesc are în prezent cu ce şi e cît se poate de firesc să ia şansa asta şi să fie arătat lumii. Mai ales că nu e simplu să ai atenţia unui public cum e cel de la New York, care a văzut multe... Şi totuşi, la festival, sălile sînt pline, ziarele scriu cu poftă şi vestea unui cinema de bună calitate se răspîndeşte. Şi nu oricare cinema, ci al nostru, cu regizori de la noi, cu actori de la noi, cu poveşti de la noi, care emoţionează acolo, departe, peste mări şi ţări.

Cătălin CRISTUŢIU,
monteur

Există cîteva locuri în lume unde presa culturală este relevantă la nivel mondial: Londra, Paris, New York. Să organizezi un eveniment anual credibil, care expune producţiile româneşti de cinema, presei şi publicului unei astfel de metropole, este cel mai bun lucru care se poate întîmpla unui film de artă şi, finalmente, ţării producătoare. Tot demersul mi se pare atît de natural şi de necesar, încît îmi este greu să îi găsesc justificări. Cred că ecourile din presa americană sînt mai bune decît orice argument scris post factum, din România.

Situaţia în care ne aflăm este un test de solidaritate şi de gîndire limpede pentru noi, din momentul în care statul român a hotărît să-şi fure singur pălăria.

au consemnat Ana Maria SANDU şi Luiza VASILIU

Foto: D. Perjovschi

dilemaveche ro   Dragostea pentru lectura O mostenire pentru generatiile viitoare jpg
Dragostea pentru lectură: O moștenire pentru generațiile viitoare
Îți amintești de clipele petrecute în copilărie când stăteai cufundat în paginile unei cărți captivante?
comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.

Parteneri

Ruinele Mănăstirii Sfântul Ilarion din Palestina înscrise de urgență în patrimoniul UNESCO Foto Colaj UNESCO
Ruinele unei vechi mănăstiri din Palestina, incluse de urgență în patrimoniul UNESCO. A găzduit cea mai veche comunitate de călugări din Țara Sfântă
Pe fondul conflictului cu Gaza, Comitetul pentru Patrimoniul Mondial a decis vineri, 26 iulie 2024, să includă „Mănăstirea Sfântul Ilarion/Tell Umm Amer” din Palestina simultan în prestigioasa Listă a Patrimoniului Mondial UNESCO și în Lista Patrimoniului Mondial Aflat în Pericol.
JO 2024 Paris Franta (Getty Images) jpg
Jocurile Olimpice vor aduce câștiguri majore pe bursa din Franța. În trecut, țările gazdă au fost pe plus
La deschiderea de la Paris a JO 2024, în centrul atenției vor fi sportivii, însă așteptările sunt pe măsură și în ceea ce privește economia, dat fiind că bursele țărilor gazdă sunt influențate.
yamnaya female
Popoarele Europei de astăzi s-au născut în urma unui genocid continental. Suntem urmașii celor mai violente populații
Arheologii dar și specialiștii în genetică au scos la iveală adevăruri tulburătoare despre originea popoarelor europene. Acestea au la origine una dintre cele mai ucigașe triburi din istorie, iar la baza formării lor cel mai cumplit și sistematic genocid din istoria Europei.
fcsb otelul facebook jpg
Romania la ceremonia Jocurilor Olimpice (EPA) jpg
curent bani energie electrica
Familiile vulnerabile vor beneficia în continuare de subvenții, chiar și după eliminarea plafonării prețului la energie
Familiile cu venituri mici vor beneficia în continuare de subvenții de la stat pentru plata facturilor la energie, chiar și după data de 1 aprilie 2025, când va expira perioada de plafonare a prețurilor pentru electricitate, potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja.
9 Vincent Van Gogh jpg jpeg
27 iulie: ziua în care Vincent van Gogh s-a împușcat. Adevăratul motiv pentru care și-a tăiat urechea, apoi a recurs la gestul fatal
Pe 27 iulie, în 1824, venea pe lume Alexandre Dumas–fiul, iar în 1890, celebrul pictor Vincent van Gogh se împușca. În aceeași zi, dar în 1974, Richard Nixon era acuzat de obstrucționare justiției în Afacerea Watergate, iar în 1996 avea loc atentatul cu bombă de la Atlanta.
restaurant jpg
Realitatea unei vacanțe all inclusive, în Turcia. Experiență inedită trăită de 2 vloggeri români. „Asta este capcana..."
Sunt mulți cei care aleg să-și petreacă vacanțele în străinătate, iar Turcia rămâne o destinație preferată. Popularii vloggeri de călătorie de la „HaiHui în doi” au povestit, recent, despre experiența lor din Antalya, de la all-inclusive.
Marcel Ciolacu jpg
Ciolacu are un nou plan pentru reducerea cheltuielilor fiscale: „Nu puteți trăi într-o lume cu excepții”
Un nou plan pentru reducerea cheltuielilor fiscale va fi prezentat pe data de 1 septembrie, potrivit premierului Marcel Ciolacu. El susține că acest plan nu ar urma să conțină majorări de TVA sau creșterea contribuțiilor sociale.
image
Alex Bodi, adevărul lui despre Ema Uta: „Eu pun capăt relației, iar tu după trei săptămâni te culci cu alt bărbat. Te droghezi, umbli beată”
Alex Bodi a făcut declarații despre Ema Uta, după ce experta în domeniul frumuseții a lăsat să se înțeleagă faptul că milionarul s-a purtat urât cu ea, ba chiar că a lovit-o, după ce a spus că nu trece peste violențe. Afaceristul și-a luat inima în dinți și a vorbit deschis pe Instagram despre sentimentele sale, dar mai ales despre cum s-au vindecat după separare atât el, cât și Ema. Practic, fiecare și-a găsit alinare în brațele altcuiva.
image
Primii piloți români de F-16 instruiți în țară au absolvit programul
26 iulie 2024: Forțele Aeriene Române marchează o realizare semnificativă în apropierea Zilei Aviației, odată cu absolvirea primei serii de piloți români de F-16 instruiți în țară, la Centrul F-16 de la Borcea.
image
Intel are probleme: procesoarele din generațiile 13 și 14 suferă de probleme ireversibile
CPU-urile desktop din generațiile 13 și 14 de la Intel au întâmpinat probleme grave de instabilitate, care, dacă nu sunt rezolvate, duc la deteriorarea ireversibilă a procesoarelor.