Cuvinte interzise

Publicat în Dilema Veche nr. 455 din 1-7 noiembrie 2012
Cuvinte interzise jpeg

Cuvîntul „ţigan“ are o conotaţie depreciativă, peiorativă – susţin mai multe organizaţii care reprezintă etnia romă. Unele dintre ele au cerut Academiei să actualizeze în acest sens Dicţionarul Explicativ al Limbii Române (DEX) şi condamnă folosirea cuvîntului „ţigan“ în discursul public. De fapt, e mai degrabă o chestiune culturală decît una strict lingvistică – ea trebuie tratată în cercul mai larg, mai încăpător al ştiinţelor umaniste, nu doar de către filologi.

Inaugurarea, la Berlin, a unui memorial al Holocaustului împotriva populaţiei sinti şi rome redeschide această veche controversă culturalo-lingvistică. Avem voie, măcar în contextul onorant comemorativ, să vorbim despre „ţigani“? Putem pronunţa acest cuvînt de vreme ce a căpătat, cu timpul, o rezonanţă injurioasă? – se întreabă Die Welt. Şi: „sînt victimele antiţigănismului naţional-socialist parte a Holocaustului, la fel cum au fost evreii?“ Interogaţii de acest tip au făcut ca înălţarea unui monument dedicat populaţiilor sinti şi rome lichidate de nazişti să dureze douăzeci de ani – căci atîţia au trecut de cînd guvernul federal a luat această hotărîre, menţionează cotidianul german. Vreme de două decenii s-a discutat despre ce se scrie şi ce nu se scrie pe monument, despre cum ar trebui să arate memorialul şi, mai ales, despre ce anume ar trebui să ne aducă aminte. Recenta inaugurare a memorialului de la Berlin a fost un prilej pentru istorici şi reprezentanţii etniei rome să critice politicile culturale ale Germaniei de pînă acum. Un editorial din Frankfurter Allgemeine Zeitung le aminteşte cititorilor că „e ruşinos pentru politicile memoriale germane faptul că de abia în 1982 s-a găsit un cancelar care să spună răspicat că moartea celor peste o sută de mii de ţigani în vremea naziştilor a fost urmarea unui genocid“, şi că „a mai fost nevoie de încă treizeci de ani pînă cînd acestor victime ale rasismului naţional-socialist să li se dedice un memorial“. Este sigur – scrie autorul articolului – că această întîrziere de neiertat se datorează discriminării în formă continuată.

Paradoxul e că nu a existat, de fapt, un dezacord la nivel politic pentru cinstirea acestor victime. A existat – tocmai din grija paroxistică de a nu discrimina – o polemică total aridă şi, pînă la urmă, inutilă, despre cuvintele ce ar trebui înscrise pe monument.

În limba germană, cuvîntul „Zigeuner“ desemnează atît o denumire generică a unei etnii (în care mai intră romii şi sinti), cît şi un grup etnic mai mic, o subdiviziune a populaţiei acestei etnii. Categoriile nu au fost definite foarte precis de antropologi & sociologi – motiv pentru care există şi atîtea confuzii. Romii săraci, provenind din Balcani, care au venit în valuri succesive în Germania de prin anii ’90, sînt „Zigeuner“ – sau, cel puţin, aşa le zic nemţii pe stradă, cu sau fără conotaţie peiorativă. Cuvîntul „de import“ (din limbajul instituţiilor europene) „Roma“ e folosit mai rar; printre altele şi pentru că nu prea poate fi declinat în limba germană. „Sinti“ e o populaţie mai veche, astăzi pe cale de dispariţie – aşa că termenul care o denumeşte aproape că nu e folosit în limbajul curent.

Proiectul memorialului este semnat de un artist israelian, Dani Karavan. Monumentul, situat la Tiergarten, în imediata vecinătate a Reichstag-ului, e un bazin circular cu apă, placat cu piatră cenuşie. În mijlocul acestui bazin e o insulă mobilă pe care se găseşte o floare. În fiecare zi, insula se scufundă în adîncuri şi reapare, purtînd în locul florii ofilite de ieri o floare proaspătă. Adîncurile cenuşii ale bazinului simbolizează istoria neagră a nazismului, floarea reprezintă ciclul vieţii şi al morţii – o metaforă reuşită care ţine loc de orice discurs politic. Pe marginea bazinului e gravat un poem de Santino Spinelli, cantautor de origine romă: „Eingefallenes Gesicht / erloschene Augen / kalte Lippen / Stille / ein zerrissenes Herz / ohne Atem / ohne Worte / keine Tränen.“ (Chipul încremenit / ochii stinşi / buzele reci / linişte / o inimă zdrobită / fără suflare / fără cuvinte / fără lacrimi“. Bine, măcar, că oamenii politici fără cuvinte au găsit forţa să construiască acest memorial.

1025 16 coperta corin braga jpg
Străinătăți, stranietăți și alte fantasme literare
Mi‑e greu să cred că proza lui Mircea Eliade ar putea fi înțeleasă pe deplin fără dialectica sacru‑profan.
p 17 2 jpg
Pînă la capătul drumului
Filmul vorbește despre condiția de a ajunge mereu prea tîrziu.
1025 17b cover1 jpg
Solo & solos
Curînd ne vor vizita artiști de la celălalt capăt al lumii, din Noua Zeelandă și Australia, care au acumulat cu sîrguință simpatie internațională și și-au făcut în cele din urmă curaj să ne caute și pe noi pe hartă.
image png
O călătorie narativă ajunsă la final: Asociația Heart a încheiat cu succes proiectul „Povești de familie”
Asociația Hearth are plăcerea de a anunța încheierea cu succes a proiectului cultural “Povești de familie” – o inițiativă recuperatoare și artistică
1024 16 cop1 png
Anxietatea lucrurilor definitive
Cele două cărți discutate în această pagină au în comun o anumită anxietate (aparentă sau nu) a definitivului.
1024 17 Am avut o livada foto Sabina Costinel jpg
Livezile noastre de vișini
Într-un fel sau altul, noile perspective asupra Livezii de vișini explorează răsturnarea vremurilor de care tot avem parte în ultimii ani.
Doru Covrig Doua maini,model cu roșu și negru, polimer, 17x25x18cm, 1995 jpg
Expoziție personală DORU COVRIG - sculptură mică și desene - la un an de la dispariția artistului
Doru Covrig este pentru arta contemporană un reper al sculpturii conceptuale
Poster orizontal 23 11 2023 Gianni Gagliardi Nomadic Nature jpg
„NOMADIC NATURE”: jazz cu saxofonistul spaniol GIANNI GAGLIARDI, la Sala Radio
A înregistrat peste 40 de albume, dintre care 5 ca solist, albume ce au primit aprecieri foarte bune din partea presei internaționale.
1023 16 antologia palatina cartea a v a produs galerie mare jpg
p 17 2 jpg
Bîrfoteca
Jeanne du Barry îneacă monarhia franceză în unsoarea tabloidelor.
1023 17 Kenny Garrett jpg
Jazz Syndicate Festival
Pentru un succes total însă, festivalul ar fi meritat o promovare mai extinsă.
1023 21 Iamandi coperta jpg
Adio, Europa de Est!
Aș adăuga: poate noua formă a folclorului est-european.
1022 16 donnatela jpg
Black Hole Sun
Cred că o iniţiativă a traducerii lui ar fi cu profit pentru literatura română contemporană.
p 17 2 jpg
Zeița
Și ne arată că această utopie e la îndemînă.
1022 17 The Beatles Now And Then jpg
Beatleși și Stoneși în 2023
The Rolling Stones este o formație în (plină) activitate, niciodată întreruptă, niciodată scurtcircuitată de ego-urile supraexpandate ale componenților.
1022 21 Florescu jpg
Brâncuși, Picasso: artiști, expoziții, efecte în paralelă
Dar acesta e un alt artist, un alt efect în paralel, un alt posibil subiect al unei alte expoziții „în paralelă” care va avea loc cîndva, în viitor.
Poster orizontal09 11 2023 Contemporan în România 2 jpg
„CONTEMPORAN ÎN ROMÂNIA” – seară de jazz și vernisajul expoziției „Centaur”, la Sala Radio
Prin Proiectul Cultural dorim să oferim o revelatoare experiență multimedia
1021 16 coperta jpg
„Grecia călătorește, călătorește mereu”
Grecia călătorește, călătorește mereu.
p 17 jpg
Detalii
Frumusețea filmului e inseparabilă de o stare de plutire a tuturor lucrurilor.
1021 17 cover1 jpg
Încredere
Lansările din acest an au arătat un grup în formă maximă.
1021 21 moscova inhata romania robert bishop e s crayfield editura corint istorie 01 jpg
Origini românești ale Războiului Rece
Ordinele noastre erau să ne ocupăm de naziști, dar am aflat curînd că urgia comunistă „este mai rea decît cea nazisă”, au mărturisit autorii.
1020 16 catre paradis jpg
Paradisul uitat
Negarea radicală a „binarității”
1020 17 Cea care priveste lumea foto Jonathan Michel jpg
Un festival nou în oraș
Minunați performerii cehi, care au făcut slalom prin muzica acelor ani, cu o reconfortantă autoironie, jonglînd cu imagini, costume, coregrafii și mai ales muzică.
BUN MRM 15 noiembrie landscape jpg

Adevarul.ro

image
Cum arată inchisoarea unde este încarcerat Cherecheș, cea mai modernă din Bavaria. Nimeni nu poate evada FOTO
Cătălin Cherecheș a fost dus de către autoritățile germane într-un penitenciar de maximă siguranță, cel mai modern din Bavaria, cu tehnologie modernă anti evadare.
image
Primul tren electric cumpărat de România în ultimii 20 de ani va ajunge tractat la Curtici. Pe ce rute va circula
Primul tren electric nou, din cele 37 contractate de România cu producătorul Alstom, va ajunge în țara noastră pe 2 decembrie. Trenul se va opri la Curtici, apoi va pleca spre București.
image
„Crăciunul african” din Oltenia, pentru care s-au cheltuit sume aiuritoare. Explicația primarului: „S-o dăm pe partea de Europe Style”
O fotografie postată pe Facebook, în care, în parcul amenajat pentru Crăciun, alături de pomul de Crăciun se observă o girafă, un elefant și un tigru realizate din instalații luminoase, a stârnit mare interes. Primarul, chiar cel care a postat fotografia, a explicat cum s-a optat pentru acest decor.

HIstoria.ro

image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic
image
Muzica elitelor otomane
Muzica clasică otomană reprezintă o muzică orientală cultă, una a elitelor, practicată la Curtea sultanului otoman, cu diferite ocazii. Ea apare ca muzică de Curte a conducătorilor politici din Orientul Apropiat și Mijlociu, fiind o muzică echivalentă a muzicii simfonice din vestul Europei.
image
Unirea Bucovinei „în vechile ei hotare” cu România
Dezmembrarea Austro-Ungariei a permis și românilor din Bucovina să dispună așa cum doresc de propria soartă.