„Cum a fost posibil”

Publicat în Dilema Veche nr. 352 din 11 - 17 noiembrie 2010
Actori la început de carieră jpeg

„Cum de a fost posibil?“ Chiar şi la mai bine de 60 de ani de la sfîrşitul celui De-Al Doilea Război Mondial, încă mai pluteşte în aer această întrebare. Cum a fost posibil ca Hitler şi naţional-socialiştii să cîştige încrederea germanilor şi să obţină un sprijin popular atît de larg pînă foarte aproape de sfîrşitul războiului? Muzeul de Istorie din Berlin încearcă să caute răspunsuri în cadrul unei expoziţii cu titlul Hitler und die Deutschen. Volksgemeinschaft und Verbrechen (Hitler şi Germanii. Comunitatea naţională şi crima). Expoziţia de mari dimensiuni ilustrează ascensiunea dictatorului şi relaţia sa cu partizanii şi naţiunea germană, prin obiecte aflate în patrimoniul muzeului şi documente originale împrumutate din arhivele de stat. Sălile muzeului (întinse pe 1000 de metri pătraţi) cuprind busturi ale dictatorului, înregistrări audio-video cu discursurile sale, diverse materiale de propagandă (destinate civililor sau militarilor), articole de presă, afişe, fotografii, planuri, uniforme ale ofiţerilor etc. Multe dintre documentele prezentate nu au mai fost expuse în vreo expoziţie. Aşa cum era de aşteptat, criticile nu au întîrziat. Numeroşi istorici reproşează muzeului încălcări ale deontologiei sau chiar rea-credinţă. Hitler vinde – şi atunci expunerea sa într-un context eroizant (chiar şi neintenţionat) e privită cu suspiciune mai ales în Germania, unde discuţiile despre culpa pentru crimele naziştilor nu au fost încă asimilate. 

De altfel, în urmă cu cîţiva ani, expoziţia fusese respinsă de muzeu tocmai de teama eventualelor reproşuri din partea societăţii civile. Conceptul a fost revizuit de curatorii Hans-Ulrich Thamer şi Simone Erpel şi a primit aprobarea comisiei de-abia anul acesta. Conform conceptului expoziţional, cîteva exponate nu au mai fost prezentate deloc, în vreme ce altele sînt expuse într-o manieră neobişnută, ironică. Astfel, pentru a se evita eroizarea dictatorului unele dintre imagini (mai ales cele care prezintă simboluri naziste) sînt atîrnate oblic pe pereţi. Oricîte i s-ar reproşa şi orice ar crede vizitatorii neavizaţi, nu e o expoziţie despre Hitler. O fi dictatorul eroul central, dar subiectul e poporul german şi ataşamentul său faţă de ideologia criminală. Şi totuşi, criticile nu contenesc: Der Spiegel, Die Welt, Süddeutsche Zeitung, Die Zeit etc. au publicat reportaje ample din expoziţie în care vizitatorii se declară uimiţi de descoperirea acestei părţi a trecutului lor. Comentariile editorialiştilor vizează în special modul în care sînt expuse obiectele şi pericolul pe care îl reprezintă afişarea acestor simboluri pentru opinia publică. Spiegel acuză muzeul de „pornografie“, făcînd referire directă la faptul că s-a mizat de la bun început pe faptul că portretele oficiale, propagandistice, ale lui Hitler nu fac decît să-i accentueze (ba chiar să-i actualizeze) charisma. După cum se ştie, propaganda nazistă, în orice formă, precum şi negarea Holocaustului sînt considerate delicte în Germania şi cei care se fac vinovaţi riscă pedepse aspre, inclusiv cu închisoarea. (De pildă, chiar săptămîna trecută autorităţile germane au închis un post privat de radio şi au arestat în jur de zece persoane pentru că au difuzat cîntece naziste.)

Acuza nu s-ar putea susţine în cazul Muzeului de Istorie, care utilizează imagini ale lui Hitler în scop didactic. Una dintre intenţiile declarate ale lui Thamer a fost să spulbere mitul conform căruia populaţia civilă a Germaniei n-ar fi aflat despre ororile din lagărele naziste decît după încheierea războiului. Fără voinţa poporului nu ar fi putut exista nici Führerul – acesta e unul dintre mesajele pe care încearcă să le transmită expoziţia. Rudolf Trabold, unul dintre conducătorii muzeului, a explicat răspicat că scopul muzeului nu a fost să prezinte biografia lui Hitler. De altfel, evenimentul nici măcar nu îi e consacrat dictatorului. „Vrem să arătăm cum această persoană a reuşit să realizeze o relaţie de simbioză cu propriul popor german, cum a devenit o proiecţie a dorinţelor acestui popor.“ 

Angoasele cu privire la oportunitatea expoziţiei nu sînt însă chiar neîntemeiate, de vreme ce, tot mai des, sondajele de opinie dezvăluie tendinţe naţionaliste şi xenofobe. Conform unei cercetări realizate de Fundaţia „Friedrich Ebert“, 35% dintre germani consideră că numărul imigranţilor e îngrijorător şi peste o jumătate crede că libertatea religioasă a musulmanilor ar trebui restricţionată. Tot nu se ştie „cum a fost posibil“, dar astăzi 1 din 10 germani e de părere că ţara ar trebui condusă de „o mînă de fier“.

Poster orizontal 14 12 2023 Craciun jpg
4 CONCERTE SPECIALE DE CRĂCIUN, LA SALA RADIO
„Spărgătorul de nuci” de Ceaikovski, în aranjamentul inedit în ritmuri de jazz conceput de Dave Wolpe.
1026 16 impostorul webp
Impostor ca mine
Impostorul își propune să readucă la viață toate frămîntările sociale ale unei epoci, prin intermediul cîtorva personaje situate de ambele părți ale baricadei.
p 17 jpg
Joker
Aici e de găsit un oarecare merit al filmului: în secvențele în care Ridley Scott minte conștient, de dragul cinema-ului.
p 17 Audio jpg
Voci umane, voci artificiale
Am sentimentul că, în cazul tehnologiei de simulare a vocii umane, sfîrșitul jocului va veni cînd nu vei putea face diferența între vocile AI și cele umane.
1025 16 coperta corin braga jpg
Străinătăți, stranietăți și alte fantasme literare
Mi‑e greu să cred că proza lui Mircea Eliade ar putea fi înțeleasă pe deplin fără dialectica sacru‑profan.
p 17 2 jpg
Pînă la capătul drumului
Filmul vorbește despre condiția de a ajunge mereu prea tîrziu.
1025 17b cover1 jpg
Solo & solos
Curînd ne vor vizita artiști de la celălalt capăt al lumii, din Noua Zeelandă și Australia, care au acumulat cu sîrguință simpatie internațională și și-au făcut în cele din urmă curaj să ne caute și pe noi pe hartă.
image png
O călătorie narativă ajunsă la final: Asociația Heart a încheiat cu succes proiectul „Povești de familie”
Asociația Hearth are plăcerea de a anunța încheierea cu succes a proiectului cultural “Povești de familie” – o inițiativă recuperatoare și artistică
1024 16 cop1 png
Anxietatea lucrurilor definitive
Cele două cărți discutate în această pagină au în comun o anumită anxietate (aparentă sau nu) a definitivului.
1024 17 Am avut o livada foto Sabina Costinel jpg
Livezile noastre de vișini
Într-un fel sau altul, noile perspective asupra Livezii de vișini explorează răsturnarea vremurilor de care tot avem parte în ultimii ani.
Doru Covrig Doua maini,model cu roșu și negru, polimer, 17x25x18cm, 1995 jpg
Expoziție personală DORU COVRIG - sculptură mică și desene - la un an de la dispariția artistului
Doru Covrig este pentru arta contemporană un reper al sculpturii conceptuale
Poster orizontal 23 11 2023 Gianni Gagliardi Nomadic Nature jpg
„NOMADIC NATURE”: jazz cu saxofonistul spaniol GIANNI GAGLIARDI, la Sala Radio
A înregistrat peste 40 de albume, dintre care 5 ca solist, albume ce au primit aprecieri foarte bune din partea presei internaționale.
1023 16 antologia palatina cartea a v a produs galerie mare jpg
p 17 2 jpg
Bîrfoteca
Jeanne du Barry îneacă monarhia franceză în unsoarea tabloidelor.
1023 17 Kenny Garrett jpg
Jazz Syndicate Festival
Pentru un succes total însă, festivalul ar fi meritat o promovare mai extinsă.
1023 21 Iamandi coperta jpg
Adio, Europa de Est!
Aș adăuga: poate noua formă a folclorului est-european.
1022 16 donnatela jpg
Black Hole Sun
Cred că o iniţiativă a traducerii lui ar fi cu profit pentru literatura română contemporană.
p 17 2 jpg
Zeița
Și ne arată că această utopie e la îndemînă.
1022 17 The Beatles Now And Then jpg
Beatleși și Stoneși în 2023
The Rolling Stones este o formație în (plină) activitate, niciodată întreruptă, niciodată scurtcircuitată de ego-urile supraexpandate ale componenților.
1022 21 Florescu jpg
Brâncuși, Picasso: artiști, expoziții, efecte în paralelă
Dar acesta e un alt artist, un alt efect în paralel, un alt posibil subiect al unei alte expoziții „în paralelă” care va avea loc cîndva, în viitor.
Poster orizontal09 11 2023 Contemporan în România 2 jpg
„CONTEMPORAN ÎN ROMÂNIA” – seară de jazz și vernisajul expoziției „Centaur”, la Sala Radio
Prin Proiectul Cultural dorim să oferim o revelatoare experiență multimedia
1021 16 coperta jpg
„Grecia călătorește, călătorește mereu”
Grecia călătorește, călătorește mereu.
p 17 jpg
Detalii
Frumusețea filmului e inseparabilă de o stare de plutire a tuturor lucrurilor.
1021 17 cover1 jpg
Încredere
Lansările din acest an au arătat un grup în formă maximă.

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.