Cultura pe deficit

Publicat în Dilema Veche nr. 815 din 3-9 octombrie 2019
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg

ÔÇ×Guvernul ├«n╚Ťelege s─â fac─â din domeniul culturii o prioritate a ac╚Ťiunii sale.ÔÇť Cine a avut curiozitatea s─â citeasc─â Programul de guvernare, documentul acela sacrosanct ├«n numele c─âruia s-au schimbat mini╚Ötri, s-au restructurat institu╚Ťii ╚Öi s-au schimbat legi importante peste noapte, prin ordonan╚Ť─â de urgen╚Ť─â, va descoperi c─â sec╚Ťiunea dedicat─â culturii se ├«ntinde pe vreo opt pagini (din 278, c├«t are ├«ntreg documentul). De la ├«nceputul legislaturii ╚Öi p├«n─â acum, au fost deja patru mini╚Ötri ai Culturii.

Crize mai mici sau mai mari apar peste tot. ╚śi, mai mult dec├«t banii, lipsesc viziunea ╚Öi ├«n╚Ťelegerea domeniului. ├Än absen╚Ťa lor, ministerul se mul┼úume┼čte s─â finan┼úeze principalele institu┼úii aflate ├«n subordine ┼či s─â suporte cheltuielile c├«torva evenimente majore ÔÇô dar p├«n─â ┼či aceste angajamente, de altfel, minimale, par de nesuportat. C─â banii s├«nt pu┼úini, o ┼čtim cu to┼úii: tot ceea ce reu┼če┼čte s─â fac─â ministerul e s─â ├«ntre┼úin─â o re┼úea ├«nc─â relativ vast─â de institu╚Ťii, ├«n stare de func┼úionare la cota de avarie. Cele aflate ├«n subordinea direct─â a ministerului se afl─â ├«n situa┼úie de dependen┼ú─â (aproape) total─â. Dependen╚Ťa se transform─â adesea ├«n subordonare.

M-am ├«ntrebat ├«n mai multe r├«nduri, ╚Öi nu doar retoric, la ce folose╚Öte Ministerul Culturii. Mai ales ├«n momente de criz─â, c├«nd interven╚Ťia ministerului ar fi esen╚Ťial─â (dar c├«nd nu e criz─â ├«n cultur─â, ├«n Rom├ónia?) ╚Öi institu╚Ťia, ├«n loc s─â intervin─â, d─â dispozi╚Ťii inutile ori aberante cu privire la economisire, ├«ntrebarea cap─ât─â un substrat amar ╚Öi sarcastic.

├Än 1959, c├«nd a fost numit ministru al Culturii ÔÇô la vremea aceea, un portofoliu cu totul nou ÔÇô, Andr├ę Malraux ┼či-a propus urm─âtoarele: s─â ac┼úioneze astfel ├«nc├«t ÔÇ×operele capitale ale umanit─â┼úii s─â devin─â mai accesibileÔÇť, ÔÇ×s─â asigure o audien┼ú─â c├«t mai vast─â patrimoniului culturalÔÇť ┼či ÔÇ×s─â favorizeze crearea de noi opere de art─âÔÇť. Aceast─â misiune ÔÇô ofertant─â, c─âci permite noi redefiniri ┼či ÔÇ×reset─âriÔÇť ale ┼úintelor ÔÇô a fost preluat─â ┼či urm─ârit─â de to┼úi cei care i-au urmat lui Malraux la conducerea Ministerului Culturii (ÔÇ×na┼úionaleÔÇť sau nu, ÔÇ×al patrimoniuluiÔÇť, ÔÇ×al comunic─âriiÔÇť ÔÇô c─âci denumirea institu┼úiei s a tot schimbat). Ea st─â la baza oric─ârei ac┼úiuni culturale, este referin┼úa absolut─â ├«n materie de strategie. ├Än epoca marilor proiecte din vremea lui Mitterrand s-au ├«nfiin┼úat numeroase institu┼úii noi. Bugetul pentru cultur─â s-a m─ârit considerabil, astfel c─â ├«n timpul celor dou─â mandate de ministru, Jack Lang a putut ÔÇ×inventaÔÇť (┼či, mai ales, finan┼úa) marile festivaluri ┼či evenimente care fac ÔÇ×brand-ulÔÇť culturii franceze de ast─âzi. Nu toate statele din Europa au un minister dedicat afacerilor culturale. ╚śi nu pretutindeni e un minister de sine st─ât─âtor. Acolo unde el exist─â, misiunea institu╚Ťiei este de a proteja crea╚Ťia, patrimoniul ╚Öi de a favoriza accesul c├«t mai larg al publicului.

├Än Rom├ónia, ÔÇ×excep┼úia cultural─âÔÇť ╚Öi tot ceea ce implic─â ea par s─â fie acceptate. Cel pu╚Ťin la nivel declarativ. Lucrurile devin complicate ├«n momentul ├«n care conceptul e transpus ├«n politici culturale autentice. Problema nu ┼úine de procentul mic din buget acordat Ministerului Culturii, ci de modul ├«n care s├«nt redistribuite aceste fonduri. Ministerul ├«nsu┼či, ├«n loc s─â genereze politici publice ┼či bune practici, se rezum─â doar la rolul de gestionar al unui buget oricum infim. Institu┼úia ├«┼či submineaz─â singur─â ra┼úiunea de a fi, prin nepriceperea, del─âsarea, incompeten┼úa, incapacitatea celor care o gestioneaz─â. Recent, ministrul Daniel Breaz a transmis institu╚Ťiilor subordonate o adres─â prin care le cere m─âsuri pentru reducerea cheltuielilor ÔÇô inclusiv propuneri de modific─âri ale legisla╚Ťiei. ├Än numele economisirii banului public se induce ideea, ba chiar li se cere s─â-╚Öi finan╚Ťeze activitatea preponderent din surse proprii. Adic─â autofinan╚Ťare. Aceast─â obsesie a ├«ncadr─ârii ├«n deficitul de 3% preconizat de guvern, aceast─â obsesie a respect─ârii unor estim─âri f─âcute pe genunchi vine pe fondul unei precarit─â╚Ťi sistemice. Cultura a func╚Ťionat mai mereu pe deficit. Ceea ce a f─âcut ca ac╚Ťiunile heirupiste, bugetate opulent (de tipul Centenarului), s─â par─â ├«nc─â ╚Öi mai ridicole.

Directorul Teatrului Na╚Ťional din Bucure╚Öti, Ion Caramitru, i-a transmis ministrului Daniel Breaz o lung─â scrisoare ├«n care analizeaz─â, pe larg ╚Öi tran╚Öant, consecin╚Ťele acelei adrese. ╚śi ├«n care explic─â ├«n am─ânunt de ce nu poate func╚Ťiona propunerea ministerial─â. C├«t despre autofinan╚Ťare, ea presupune o schimbare de sistem, o total─â resetare care, odat─â ini╚Ťiat─â, ar duce inclusiv la autosuspendarea Ministerului CulturiiÔÇŽ

TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.