„Cu toţii sîntem în situaţia să luptăm pentru literatură“ – interviu cu Antje CONTIUS, directoarea TRADUKI

Publicat în Dilema Veche nr. 771 din 29 noiembrie – 5 decembrie 2018
„Cu toţii sîntem în situaţia să luptăm pentru literatură“ – interviu cu Antje CONTIUS, directoarea TRADUKI jpeg

Reţeaua TRADUKI împlineşte 10 ani. A început ca un program de finanţare a traducerilor între ţările de limbă germană şi ţările Europei de Sud-Est şi a devenit o reţea de cooperare europeană care acordă rezidenţe pentru scriitori şi traducători şi organizează întîlniri între actorii literari din ţările în care activează, între care şi România. Directoarea TRADUKI, Antje Contius, a fost recent la Bucureşti pentru a marca această aniversare.

Cum a început povestea TRADUKI?

Totul a început în 2008, cînd cîţiva parteneri ne-am adunat şi ne-am hotărît să sprijinim traducerile din Europa de Sud Est în germană, din germană înspre Europa de Sud-Est şi între ţările din Europa de Sud-Est. Partenerii sînt Ministerul de Externe german, Institutul Goethe, Ministerul de Externe austriac, KulturKontakt, ProHelvetia şi fundaţia iniţiatoare, S. Fischer. Practic, toţi actorii importanţi din cele trei ţări de limbă germană.

De unde interesul în Germania pentru literatura care se scrie în Estul Europei?

Vorbim de spaţiul de limbă germană, adică Germania, Austria şi Elveţia, şi fiecare din aceste ţări are relaţii de tradiţie cu literatura est-europeană. De aceea ne-am adunat. Austria are un interes care datează, după cum bine ştim, de mult timp, pentru zona fostei Iugoslavii. La fel şi Germania. Împreună cu Elveţia, cu toţii urmărim de ani de zile ce se întîmplă în această parte a Europei.

Cum funcţionează programele TRADUKI?

Iniţial a fost un program de sprijinire a traducerilor. Editurile sînt cele care aplică pentru finanţare. Deci este un proiect care nu propune, ci primeşte cereri din partea editurilor din acest spaţiu. Traducerile se fac din germană în limbile sud est europene ale spaţiului TRADUKI, din limbile sud-est europene în germană şi între aceste limbi cuprinse în spaţiul TRADUKI. Există de două ori pe an sesiuni de jurizare, în primăvară şi la sfîrşitul anului, şi ce e specific sistemului nostru este că din fiecare ţară vine un delegat, pe principiul one partner, one vote. Nimeni nu are o greutate mai mare decît ceilalţi în sistemul de votare. Se adună aceste cereri de finanţare şi în cele două sesiuni anuale se hotărăsc traducerile. Pe lîngă sesiunile de jurizare, avem proiecte legate de traducere, avem nouă rezidenţe pentru traducători, în nouă oraşe din acest spaţiu pe care-l acoperim. Sperăm să avem, în sfîrşit, şi în România posibilitatea să oferim o rezidenţă. Şi mai sînt şi alte evenimente pe care le organizăm în tot decursul anului.

De ce este nevoie ca instituţii private să finanţeze traduceri?

Fundaţia S. Fischer a mobilizat parteneri pentru acest proiect, dar, în afară de noi, de TRADUKI, şi Tîrgul de Carte de la Leipzig, toţi ceilalţi sînt, cum spuneam, instituţii de stat, precum ministerele de Externe, Institutul Goethe sau KulturKontact. Deci trei sferturi dintre finanţatori sînt totuşi instituţii de stat. Ce n am putut să prevedem şi, din fericire, s-a întîmplat este că pe parcurs am cîştigat parteneri din ţările pe care le-am arondat, parteneri de stat, cum ar fi Ministerul Culturii din România, Ministerul Culturii din Slovenia şi alte instituţii care se ocupă de carte. Şi amestecul acesta de instituţii private şi instituţii de stat ne dă o flexibilitate care e partea cea mai bună în sistemul nostru de funcţionare.

Ce impact au avut programele TRADUKI în ţările unde funcţionează?

La început, în primii doi ani, a fost vorba doar de cele trei ţări de limbă germană. Dar foarte repede am avut prima reacţie din afara spaţiului de limbă germană, din Slovenia. Şeful agenţiei de carte de acolo ne-a întrebat cum ar fi dacă şi ei ar intra în reţeaua noastră ca parteneri ne-germani. Şi acest domn ne-a spus că voia să intre în reţeaua noastră fiindcă, fireşte, voia să promoveze scriitori sloveni pe piaţa germană, dar mi aduc aminte că argumentul lui cel mai puternic a fost că vrea ca literatura slovenă să fie cunoscută în Estul Europei şi, ca exemplu, a spus că ar vrea ca literatura română să fie cunoscută în Slovenia, iar în România să se cunoască literatura slovenă. Există între timp şi o tentă politică în reţeaua noastră, care a apărut în mod firesc, pentru că am reuşit să conectăm toate aceste ţări care pur şi simplu nu se cunoşteau între ele şi noi le-am pus faţă-n faţă.

Ce se ştie în Germania despre literaturile din Sud-Estul Europei?

Pînă am apărut noi se ştiau, desigur, anumite lucruri despre literatura din Europa de Sud-Est, mai ales despre cea din ţările fostei Iugoslavii, se ştia cîte ceva şi despre literatura română, dar se ştia mult mai mult în sens invers, adică toate aceste ţări din Estul Europei erau deja destul de conectate la literatura de limbă germană. Era, deci, un dezechilibru, şi tocmai asta ne-am propus: să echilibrăm balanţa, să ducem autori din Est. Ca exemplu recent menţionez prezenţa României la Tîrgul de Carte de la Leipzig din primăvara asta, prezenţă care a însemnat foarte mult.

TRADUKI colaborează cu Tîrgul de Carte de la Leipzig, unde România a fost anul acesta invitata de onoare. Ce ecouri a avut în Germania acest eveniment? A crescut interesul acolo pentru literatura de aici?

Cunosc Tîrgul de Carte de la Leipzig foarte bine, de 25 de ani, şi pot să spun că ce s-a întîmplat anul ăsta a avut un ecou mediatic fără precedent, mai ales că înainte de derularea propriu-zisă a tîrgului deja se scrisese foarte mult. Apoi au urmat recenzii ale cărţilor apărute, ale traducerilor din autorii români, recenzii foarte multe şi foarte elogioase. Drept urmare, librăriile au devenit interesate în achiziţionarea titlurilor şi la noi, în reţea, au apărut cereri de subvenţionare a traducerilor din literatura română în germană, deja au depus edituri din cele trei ţări de limbă germană. Deci este o reuşită şi se întrevede pentru viitor păstrarea acestui interes.

Care a fost cel mai mare succes TRADUKI în aceşti zece ani?

Răspund foarte personal, pentru că îmi amintesc că proiectul fusese stabilit să se deruleze pe o perioadă de trei ani şi ăsta mi se pare succesul nostru de bază: sîntem acum 17 parteneri din 11 ţări care lucrăm împreună. Există un spirit comun, în ciuda ambiţiilor foarte diferite, a intereselor foarte diferite. Deci existăm şi funcţionăm mult după data pe care ne o propuseserăm iniţial.

Care sînt cele mai mari dificultăţi cu care v-aţi confruntat?

N-aş folosi cuvîntul „dificultate“. Aş zice că este o provocare şi rămîne provocarea noastră cea mai mare să aducem mai multe voci literare din Estul Europei în spaţiul de limbă germană, fiindcă nu sînt suficiente. De exemplu, Albania este încă o terra incognita, în ciuda eforturilor. La asta mai lucrăm.

Cum pot deveni literaturile din zonele marginale ale Europei mai vizibile, mai importante pe piaţa mare de carte?

În condiţiile actuale, cînd pierdem cititori – în Germania s-au pierdut în ultimii ani 7,5 milioane de cititori, deci este o piaţă centrală şi tot e afectată –, aş spune că, în general, cu toţii sîntem în situaţia să luptăm pentru literatură. Iar relaţia margine-centru am învăţat, de cînd eram în Finlanda, să o privesc mult mai relativ, uneori marginea şi centrul se apropie foarte mult. Aşa că noi, cei din reţeaua TRADUKI, sîntem optimişti, îi aşteptăm şi îi sprijinim pe editorii şi pe traducătorii din Europa de Est care sînt curajoşi şi care înţeleg această provocare, îi aşteptăm, îi sprijinim şi îi aducem spre centru.

Ce v-aţi propus iniţial prin TRADUKI şi ce vă propuneţi acum, la zece ani de la înfiinţare?

Sîntem acum într-o fază interesantă, ce e important este că existăm. Şi provocarea noastră de-acum este să ne consolidăm pe toate planurile pe care activăm, să sprijinim traduceri bune, de calitate, să facem evenimente care să le promoveze, să oferim aceste rezidenţe de creaţie, să consolidăm reţeaua. În ceea ce priveşte conţinutul cărţilor, în ultimii doi-trei ani am observat cereri din partea editurilor de a traduce literatură pentru copii şi tineri, e un semnal de care vom ţine seama. Există interes asupra lumii tinerilor din ţările sud-est europene. Un alt accent pe care vrem să-l punem este pe cărţile de specialitate, pe zonele de istorie, sociologie, de evoluţie a societăţii şi, fireşte, în zona politicului.

a consemnat Adela GRECEANU

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.
image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.