Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene

Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci

14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene

Între 14 și 16 septembrie, Conferințele Dilema veche revin la Cluj-Napoca.

E o ediție la care conferențiarii invitați vor vorbi despre „Bogați și sărăci”, iar gazda evenimentelor este, ca de obicei, Universitatea Babeș-Bolyai.

Conferințele vor avea loc, cîte două în fiecare zi de program, în sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene (strada Emmanuel de Martonne nr. 1), începînd cu ora 18.00. Intrarea este liberă.

În ordinea susținerii conferințelor, invitații noștri sînt: Radu Nechita, Bogdan Voicu, Anda Zahiu, Bogdan Glăvan, Emanuel Socaciu și Teodor Baconschi.

„Într-o lume din ce în ce mai dezbinată, Conferințele ”Dilema veche” abordează temele cu adevărat controversate pentru a dovedi că acestea se pot discuta cu folos în cadrul culturii, civilizat, chiar dacă ferm, inteligent, informat. Problema raporturilor dintre bogați și săraci, dintre bogăție și sărăcie, este o milenară obsesie dureroasă, generatoare de frustrări, de gesturi nesăbuite, dar și de acțiuni benefice. Conferințele ”Dilema veche” abordează această temă în stilul impus în cultura română de revista ”Dilema veche”, mai ales prin deja binecunoscutele ei dosare, adică din mai multe perspective epistemice și ideologice.

Astfel, această ediție a Conferințelor noastre a invitat reputați filozofi, economiști, sociologi și teologi să-și exprime punctele de vedere asupra raportului dintre bogăție și sărăcie.

O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.

Mizăm pe competență fie și în dauna popularității, într-o ediție a Conferințelor ”Dilema veche” găzduită de cea mai prestigioasă universitate a țării, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca.” - Sever Voinescu, redactor-șef Dilema veche și moderatorul conferințelor.

Regăsiți mai jos programul integral al evenimentelor proiectului nostru.

Programul Conferințelor Dilema veche la UBB

14-16 septembrie

Sala Jean Monet, Facultatea de Studii Europene

strada Emmanuel de Martonne nr. 1

Miercuri 14 septembrie

18.00: Radu Nechita

Globalizarea libertății aduce prosperitate

Globalizarea, înțeleasă ca extinderea la scară globală a posibilităților de interacțiune umană, a permis creșteri de productivitate fără precedent în istoria umanității. Acest proces a condus la o ridicare a nivelului de trai al unei populații mondiale tot mai numeroase.

19.10: Bogdan Voicu

Sîntem încă săraci? România după 32 de ani

În 2018, venitul net pe gospodărie în regiunea București-Ilfov, măsurat la paritatea puterii de cumpărare, a depășit cifra corespunzătoare din regiunea Ile de France, adică din Paris și împrejurimi. Bucureștiul depășise de altfel de mult tot ce se află în UE la sudul paralelei 45 și toată Europa de Est sau Scandinavia. În 2019, București-Ilfov devenise a zecea regiune a Uniunii în ce privește venitul gospodăriilor. Restul celor regiuni românești populau top 20 al celor mai sărace regiuni NUTS2 în care este împărțită UE. Înseamnă acest lucru că România ar fi săracă? Sau sîntem săraci atunci cînd ne definim săraci?

Lumea vorbește de cîteva decenii despre sărăcie sau bogăție absolută (măsurată ‚normativ’, mai ales în țările din lumea a treia, dar și în România), relativă, subiectivă sau consensuală. Mai mult decît atît, discuția publică și politică se centrează azi pe redistribuirea bogăției, pe calitatea vieții și, mai ales, pe bunăstarea subiectivă. Vă invit să vorbim și noi despre bunăstare, mai ales subiectivă, despre dinamica sa în timp și despre cum arată România în comparație cu alții.

Joi 15 septembrie

18.00: Anda Zahiu

Venitul garantat de bază: de la utopie la realitate

Ideea unui venit universal garantat de bază nu este deloc una nouă. Cu toate acestea, în ultimii ani propunerile de astfel de politici redistributive au atras tot mai mulți susținători din toate părțile spectrului ideologic. Contextul este propice dezbaterilor pe această temă: temerile alimentate de automatizarea din cîmpul muncii și programele pilot de implementare a venitului garantat din numeroase țări informează sprijinul popular pe care ideea de redistribuție masivă, necondiționată și universală, l-a cîștigat în ultimii ani. În cadrul conferinței, vom explora următoarele întrebări: Avem datoria de a finanța o astfel de politică? Este venitul universal de bază incompatibil cu un regim meritocratic? Cum putem finanța o astfel de politică fără a nedreptăți plătitorii de taxe?

19.10: Bogdan Glăvan

Drumul către sărăcie

Este cumva paradoxal că rețeta pe care vasta majoritate oamenilor o urmează pentru a trăi o viață personală mai îmbelșugată devine, în ochii acelorași oameni, o fantezie cînd vine vorba de creșterea bunăstării sociale. Cînd analizăm șansele de dezvoltare ale unei națiuni, nici cea mai anostă geografie, nici cele mai sărăcăcioase resurse, nici cel mai nepriceput popor nu cîntăresc cît instituțiile, practicile sociale și mentalitatea colectivă.

Vineri 16 septembrie

18.00: Emanuel Socaciu

Sărăcie, bogăție și judecată morală

„Simpla lipsă a bogăției, simpla sărăcie, stîrnește puțină compasiune”, scria Adam Smith în Teoria sentimentelor morale, acum mai bine de 250 de ani. Deși acest citat a fost adesea folosit pentru a semnala o pretinsă lipsă de sensibilitate a liberalismului față de problema sărăciei, el trimite la o idee regăsită de fapt în majoritatea teoriilor morale: situația materială a unei persoane nu este în sine un criteriu pentru a-i judeca moral acțiunile. Intuițiile morale obișnuite ale multor oameni, insă, par să fie în răspăr cu o astfel de neutralitate a evaluării morale. ”Sărac și cinstit”, „l-a împins sărăcia”, „mai degrabă trece o cămilă prin urechea acului...” sînt doar cîteva exemple din limbajul comun care par să utilizeze sărăcia sau bogăția ca temeiuri implicite ale judecății morale. Vom explora împreună această tensiune, încercînd să identificăm unele dintre sursele ei și să o punem în legătură cu distincția între reducerea sărăciei și reducerea inegalităților ca preocupări centrale ale eticii sociale.

19.10: Teodor Baconschi

Care bogat se va mîntui? Libertatea ca sărăcie voluntară în Noul Testament

Ne gîndim la Iisus Hristos – cel din istorie – ca la un om ”sărac”, născut într-o ”iesle”. Sărăcia cu duhul – altfel spus renunțarea la ”slava deșartă” a narcisismului - e un motiv de fericire evanghelică. Fondatorul noii religii trăiește printre marginali, e un predicator itinerant, fără averi cunoscute, lipsit de un ”domiciliu” stabil. Pe de altă parte, în pilda talanților, e lăudat cel harnic, ingenios și loial, capabil să înmulțească ce a primit, deci să ”maximizeze profitul”. Bogatul nemilostiv e sortit iadului, dar împărăția lui Dumnezeu e imaginată ca un banchet somptuos. Toate aceste elemente creionează statutul paradoxal al bogăției și sărăciei în etica Noului Testament. 

Vom reaminti pasajele relevante din textul sacru, pentru a dovedi că nu avuția și penuria sînt în opoziție, cît aparența și adevărul, care nu țin de ierarhiile sociale și economice, pentru că angajează un vocabular spiritual, în orizontul vieții de după moarte. Chiar dacă avea să facă mai tîrziu obiectul unuia dintre ”voturile” monahale, sărăcia voluntară a rămas mereu o formă subtilă de imitatio Christi, văzută ca replică a  kenozei divine, adică a deciziei lui Dumnezeu de a se ”anula” prin umanizare. ”Iubirea de arginți” duce la idolatrie (ca venerare nelegitimă a celor perisabile) așa cum avariția obturează calea spre adevărata bogăție: aceea de a obține plenitudinea prin dăruirea de sine. Dacă tot ce avem e de la Dumnezeu, existența noastră e o perpetuă restituire. 

Conferințele Dilema veche

evenimente colaterale

Miercuri 14 septembrie, ora 12.00

Colegiul Național Emil Racoviță

Sever Voinescu: A fi sau a avea?

Joi 15 septembrie, ora 17.00

Librăria Book Corner Librarium (Bd. Eroilor nr. 15)

Lansare de carte

Teodor Baconschi, Scrieri (volumele 1, 2, 3), ed. Spandugino

prezintă: Adrian Papahagi

Vineri 16 septembrie, ora 12.00

Colegiul Național Emil Racoviță

Teodor Baconschi: Averea bunei educații

____

Conferințele Dilema veche sînt un proiect inițiat de Grupul pentru Management și Mediere Culturală (GMMC) și organizat împreună cu revista Dilema veche.

Finanțatori principali: Primăria și Consiliul local Cluj-Napoca

Partener strategic: Fundația Superbet

Partener tradițional: Universitatea Babeș-Bolyai