„Comunicarea fără limite, aceasta e esenţa şi spiritul Astra Film“

Publicat în Dilema Veche nr. 555 din 2-8 octombrie 2014
„Comunicarea fără limite, aceasta e esenţa şi spiritul Astra Film“ jpeg

– interviu cu Dumitru BUDRALA, directorul festivalului –

Festivalul de Film Documentar de la Sibiu va avea loc în perioada 6-12 octombrie. La ediţia cu numărul 21 vor fi 120 de filme, multe dintre ele premiere internaţionale, dezbateri şi conferinţe susţinute de regizori români şi străini. 

Astra Film este locul unde poţi vedea cele mai noi documentare de la noi şi din lume, îi poţi cunoaşte pe regizori şi poţi să le înţelegi pasiunea de a documenta ani de zile un subiect. Documentarul ca gen n-are întotdeauna o soartă uşoară, dar la Sibiu i se face, an de an, dreptate.

Cum arată ediţia din acest an? Ce aţi pregătit?

Este al 21-lea an cînd avem bucuria să deschidem cutia de poveşti filmate, adunate din toate colţurile lumii, la Astra Film din Sibiu. Avem bucuria să proiectăm filmele în prezenţa unui număr record de invitaţi din toată lumea şi a publicului festivalului de la Sibiu. Entuziasmul cu care colegii mei mai tineri se alătură echipei, publicul tot mai numeros şi mai ales solidaritatea cu care am fost înconjuraţi anul acesta în momentele dificile pe care le-am avut de traversat, toate la un loc ne dau putere să continuăm.

Păşind în cel de-al treilea deceniu de existenţă a evenimentului, pot spune că fundamentul festivalului a fost şi este nevoia tot mai mare de a retrăi momente şi de a spune poveşti prin film. Fiindcă poveştile adevărate fac imposibilul să devină posibil. Poveştile conectează generaţii, zone geografice, culturi, rase, grupuri etnice. Poveştile pătrund în zona tabuurilor societăţii. 

Cele mai sincere mulţumiri revin colegilor cineaşti din toată lumea, care spun poveşti prin film, cultivînd această formă a cinema-ului documentar. Este o onoare să prezentăm la Sibiu un strop din producţia de documentar de anul trecut şi de anul acesta, filme realizate şi înscrise pentru selecţie la Astra Film Festival (din 1400 de filme înscrise, prezentăm anul acesta 120 de filme). Este, de asemenea, o mare onoare să avem filme în premieră mondială la această ediţie a festivalului. 

S-a schimbat ceva de la ediţia trecută?

Dacă e să vorbim de schimbări faţă de anii precedenţi, cea mai vizibilă e o schimbare de ordin administrativ – ca să zic aşa. Cei care au fost la Astra Film ştiu că totul se petrecea la Casa de Cultură a sindicatelor, clădire mare şi urîtă, din „Epoca de aur“, pe care o transformam în cinema „multiplex“ (funcţionau trei săli de proiecţie acolo). Anul acesta, festivalul se mută în centrul istoric al Sibiului şi va fi un du-te vino între cele cinci săli ale festivalului, un interludiu plăcut între vizionări pentru cei care cunosc şi iubesc Sibiul şi pentru cei care-l vor descoperi abia acum.

Ce leagă filmele acestei ediţii? Şi care sînt „accentele“? 

Programul arată foarte plină ediţia din acest an, sînt cam 120 de filme, dar nu numărul lor este important, ci faptul că sînt programate în aşa fel încît nu avem de-a face cu simple proiecţii. Mă refer aici la programele tematice, gîndite să pună alături abordări diferite ale aceleiaşi teme. Prin alăturarea lor, impactul filmelor creşte, te pun pe gînduri, generează dezbateri. Asta vrem să se întîmple la Astra Film: să descoperim comune, comunităţi, utopii şi practici, sau urbanismul azi în România, China şi Venezuela, ce înseamnă să fii online sau offline în ziua de azi, sau care sînt vîrstele vieţii sexuale. Tocmai am numit cîteva dintre programele tematice pe care le propune Astra Film în acest an. Programul mai cuprinde o întîlnire cu regizorul de origine ucraineană Sergei Loznitsa, unul dintre cei mai interesanţi cineaşti ai momentului, două masterclass-uri: „Copilărie şi modernitate“ – susţinut de David MacDougall din Australia, o somitate a documentarului mondial, şi „Intervenţie şi observaţie în documentarul TV“, susţinut de Liviu Tipuriţă, regizor născut în România, care trăieşte în Marea Britanie şi are un portofoliu impresionant de premii şi nominalizări. Avem şi premiere mondiale, pentru că tradiţia de a lansa documentare româneşti la Astra Film continuă. Mă refer aici la Trading Germans/Paşaport de Germania, de Răzvan Georgescu (Germania, 2014), despre comerţul cu etnici germani din timpul lui Ceauşescu, şi Alyiah Dada de Oana Giurgiu (Romania, 2014), un proiect ambiţios, care documentează istoria evreilor din România. 

Cît priveşte celelalte filme din program, aproape toate sînt prezentate în România pentru prima oară.

Oricine a fost vreodată la Sibiu la Astra Film poate să spună că festivalul e unul profesionist şi prietenos. Cît de important e spiritul unui festival?

În concepţia noastră, cel mai important rezultat al unui eveniment cultural, fie el de orice fel, este să aibă loc o comunicare intensă, la nivelul celor mai adînci registre ale conştiinţei celor care participă. Filmele din selecţia festivalului în sine sînt instrumente puternice în acest sens, dar la fel de importante sînt şi dialogul, schimbul de idei, de emoţii cu care sînt însoţite proiecţiile. Ele ajută acest proces de comunicare, şi practic ăsta este rostul, spiritul unui festival. De aceea punem accent pe partea asta în organizarea evenimentului. Anul acesta, 80% dintre realizatori vor fi prezenţi la Sibiu, şi vor intra în dialog cu publicul după proiecţia filmului, avem două masterclass-uri, două paneluri, toate sînt deschise atît profesioniştilor, cît şi publicului interesat, plus barul festivalului şi muzică, aşa cum se cuvine la Astra Film Sibiu. 

An de an, la Sibiu se strîng documentarişti din toată lumea. Vorbesc, dezbat, se împrietenesc. Dacă ar fi să vă gîndiţi la ei ca la nişte personaje, ce aţi spune despre ei, ce fel de oameni sînt documentariştii?

Sînt un popor foarte drag nouă, şi total diferiţi de ceea ce auzim sau vedem la festivaluri de ficţiune şi fiţe. În primul rînd, sînt nişte fiinţe care îşi exersează răbdarea, ani de zile urmărind un subiect, ştiu să asculte, să fie atenţi. Mai mult – şi asta uşurează munca noastră de organizatori de festival în România –, sînt experimentaţi în călătorii grele, în locuri cu puţină infrastructură. Nu au pretenţii de VIP, nu simt nevoia de defilări pe covor roşu. Se bucură mult mai mult pentru o proiecţie cu sală plină, cu reacţii puternice, decît de un premiu. De la catering-ul festivalului, semnalul e că de la an la an trebuie mărit numărul de porţii pentru vegetarieni. 

Ce-i trebuie unui documentar să ajungă la Astra Film?

Dintre toate criteriile – pentru că sînt multe –, aş alege onestitatea. În programul Astra Film intră şi filme cu buget mare, dar şi producţii cu bugete modeste sau chiar fără buget. Onestitatea cu care e făcut filmul nu ţine de buget, ci de sinceritatea demersului.

Care sînt mărcile acestui festival?

Ceea ce porneşte din inima regizorului şi se transformă în idee, mergînd mai departe, prin obiectivul camerei, către forma de film, se proiectează pe ecran, de unde ajunge în inima celui care priveşte, unde naşte alte idei, care pornesc pe acelaşi circuit, mereu şi mereu. Am redat în multe cuvinte ceea ce artistul vizual Dan Perjovschi, autorul vizualului Astra Film Festival 2014, transmite cu cîteva linii simple: comunicarea fără limite, aceasta e esenţa şi spiritul Astra Film. 

Programul complet al festivalului poate fi accesat pe www.astrafilm.ro

a consemnat Ana Maria SANDU

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.