Cluj via Stockholm ÔÇô TIFF, o istorie personal─â

Publicat în Dilema Veche nr. 539 din 12-18 iunie 2014
Cluj via Stockholm ÔÇô TIFF, o istorie personal─â jpeg

S├«nt c├«t se poate de sigur─â c─â nu exist─â nici un alt eveniment cultural despre care s─â fi scris la fel de mult ┼či de constant ca despre Festivalul Interna┼úional de Film Transilvania. Am ajuns la Cluj la edi┼úia a doua, iar anul acesta s-a ├«ncheiat cea de-a treisprezecea. M─â uit ├«n jurul meu, la to┼úi ace┼čti oameni cunoscu┼úi, cu care m─â ├«nt├«lnesc an de an ┼či-mi dau seama c─â, oric├«t de agitate ┼či de complicate ne-ar fi vie┼úile, tot vom g─âsi un r─âgaz pentru momentul TIFF din existen┼úele noastre.  

┼×aorma boem─â cu de toate

Nici o edi┼úie nu poate s─â ├«nceap─â p├«n─â nu ai reperat locurile unde po┼úi g─âsi o ┼čaorma bun─â la orice or─â din zi ┼či din noapte. Din kit-ul de supravie┼úuire al TIFF n-are cum s─â lipseasc─â. Doner-ul de vizavi de Hotel Meteor a fost de data asta man─â cereasc─â. ├Äntr-o diminea┼ú─â, pe la 4, c├«nd am descins ├«ntr-un grup numeros, b─âie┼úii care vindeau ne-au ├«ntrebat c├«te filme am v─âzut.

Revela┼úia anului la capitolul m├«ncare r─âm├«ne ├«ns─â Terasa Boema: loc spectaculos, feluri multe ┼či gustoase, scumpu┼ú, dar deloc de neglijat, serviciu rapid. ┼×i nu glumesc, ├«n anii trecu┼úi inventaser─âm un joc cinic: c├«te filme po┼úi s─â pierzi a┼čtept├«nd la o c├«rcium─â din Cluj s─â-┼úi vin─â cea mai simpl─â comand─â.  

Zilele ├«ncep invariabil la TIFF cu mult─â cafea ┼či cu semne f─âcute pe programul tip─ârit. Titlurile ├«ncercuite vor fi mereu mai multe dec├«t vei ajunge s─â vezi, dar ce conteaz─â. Important e s─â intri ├«n ritmul de festival ┼či s─â te la┼či dus de val. S─â te bucuri, de exemplu, de un pr├«nz c├«mpenesc la Vlasa, o localitate ├«mp─âdurit─â, aflat─â la vreo 20 de minute distan┼ú─â de Cluj de mers cu ma┼čina, unde gazd─â ne-a fost artistul Ern├ Bartha, autor al unor statui de f├«n organic. ├Än acest muzeu ├«n aer liber (care le pune minunat ├«n valoare) ┼či col┼ú de rai deopotriv─â, ne-am bucurat de bun─ât─â┼úile preg─âtite ├«n cuptorul de piatr─â sau fierte ├«n ceaun. Maestru de ceremonii: Ern├ Bartha ├«nsu┼či.  

Selfie-ul de dup─â Gal─â ne-a g─âsit ├«ntr-un cerc restr├«ns, la coada calului statuii din Pia┼úa Unirii, m├«nc├«nd ra┼ú─â ┼či biban din ni┼čte caserole de plastic ┼či ciocnind prosecco ├«n pahare de carton. Mihai Chirilov, ├«n ┼úinut─â de marinar, face ca poza noastr─â str├«mb─â de pe banc─â s─â par─â f─âcut─â pe o corabie adev─ârat─â. N-am e┼čuat nici de data asta. ├Än buzunarul sacoului mai am ├«nc─â o buc─â┼úic─â de pelicul─â ├«n care DiCaprio z├«mbe┼čte gale┼č de pe Titanic. Am g─âsit-o c├«nd am fost s─â vedem depozitul de filme, locul din cartierul Gruia l─âsat zeci de ani ├«n paragin─â. Amestecul de ziduri d─âr├«mate ┼či de pelicule r─âv─â┼čite ├«┼úi rupe sufletul. Ideea de a-i da locului o nou─â via┼ú─â ┼či de a-l transforma, ├«n urm─âtorii ani, ├«ntr-un muzeu al filmului, precum ┼či campania ÔÇ×Salva┼úi marele ecranÔÇť, ini┼úiat─â anul acesta, s├«nt semne de s─ân─âtate pe termen lung ┼či de generozitate. 

Filme pe alese

De c├«teva edi┼úii ├«ncoace, fac selec┼úia documentarelor de la TIFF, a┼ča ├«nc├«t, cu vreo dou─â luni ├«nainte de a ├«ncepe festivalul, stau ┼či v─âd cam 100 de filme, din care ajung s─â aleg cam 20. Un procent mic, av├«nd ├«n vedere c─â ├«n program au fost, anul acesta, 200 de filme, dar important pentru c─â e vorba despre titluri care merg cot la cot cu fic┼úiunea. M─â declar mul┼úumit─â c─â, ┼či la aceast─â edi┼úie, n-au fost pu┼úini cei care au venit s─â-mi spun─â c├«t de mult le-au pl─âcut un titlu sau altul. Campioane la popularitate: Julia, Normalization, Fuoristrada ┼či Sickfuckpeople.

Dar s─â ne ├«ntoarcem la fic┼úiune. Competi┼úia a inclus 12 filme, iar Still Life, Blind, Stockholm, Paat s├«nt doar c├«teva dintre titlurile despre care s-a vorbit cu pasiune, la cafea sau la bere, seara, la terase. Stockholm (Spania, 2013), ├«n regia lui Rodrigo Sorogoyen, a c├«┼čtigat Trofeul Transilvania, iar protagoni┼čtii ÔÇô premiul pentru cei mai buni actori. E genul de film ├«n dou─â personaje, care ├«┼úi intr─â pe sub piele ┼či ┼čtii c─â va r─âm├«ne acolo, oric├«te pove┼čti de dragoste vei mai vedea de atunci ├«nainte. La TIFF sau ├«n alt─â parte. Regizorul a povestit c─â n-au avut finan┼úare, ceea ce se ├«nt├«mpl─â destul de rar ├«n Spania, dar, cu toate astea, ┼či-a pus ├«n cap s─â-l fac─â ┼či cu resurse pu┼úine, ┼či ├«n timp scurt, tocmai pentru c─â ┼či-a dorit foarte tare. ┼×i, cumva, se simte. Totul se ├«nt├«mpl─â ├«ntr-o singur─â noapte. O noapte ca oricare alta, c├«nd un el ┼či o ea au un flirt ├«ntr-un club. Mecanica sentimentelor e, ├«ns─â, ca ├«ntotdeauna, una complicat─â. Fac un drum ├«mpreun─â. El e ├«n stare de orice ca s─â-i arate c├«t de mult ├«┼či dore┼čte s─â-┼či petreac─â noaptea ├«mpreun─â. Ea nu se las─â convins─â u┼čor, dar p├«n─â la urm─â o face. Nu, nu e o poveste cu happy end. ┼×i nu vor tr─âi ferici┼úi p├«n─â la ad├«nci b─âtr├«ne┼úi. C─âci ┼čtim to┼úi c─â cele mai multe diamante str─âlucitoare sub clar de lun─â se dovedesc a fi ni┼čte tinichele ordinare la lumina zilei. Situa┼úiile s├«nt construite cu o aten┼úie infinit─â, nici o replic─â nu sun─â fals, iar dramatismul privitului ├«n oglinda celuilalt nu e altceva dec├«t un joc la ruleta ruseasc─â. ┼×i aici nu exist─â c├«┼čtig─âtori.

Aceea┼či unitate de timp apare ┼či ├«n filmul regizorului Peter Solan, pe care l-am descoperit cu aceast─â ocazie ÔÇô ├Änainte de sf├«r┼čitul nop┼úii (Cehoslovacia, 1965), proiectat ├«n sec┼úiunea ÔÇ×3x3ÔÇť. O bijuterie cinematografic─â, un tur de for┼ú─â actoricesc, peste care timpul a trecut frumos. Povestea e extrem de simpl─â: ├«ntr-o noapte, ni┼čte necunoscu┼úi beau ├«ntr-un bar. Felul ├«n care interac┼úioneaz─â ┼či cum se schimb─â raporturile dintre ei, ├«n acest decor aparent banal te ┼úine ├«ns─â cu sufletul la gur─â de la prima scen─â ┼či p├«n─â la ultima. Dram─â ┼či comedie ├«n egal─â m─âsur─â, ├Änainte de sf├«r┼čitul nop┼úii r─âm├«ne un film viu, ├«n care condi┼úia uman─â e luat─â la puricat ┼či ar─âtat─â ├«n toat─â splendoarea ei. 

Experien┼úa vizual─â cea mai puternic─â am avut-o la filmul Of Horses and Men (Islanda, Germania, 2013), regia Benedikt Erlingsson. Facem cuno┼čtin┼ú─â cu o comunitate mic─â, ├«n care rela┼úiile pe care le dezvolt─â oamenii cu caii par mai umane dec├«t cele pe care le au unul cu cel─âlalt. Absurd, caligrafic ┼či ap─âs─âtor, filmul acesta, cu o imagine ┼či o atmosfer─â incredibile, cred c─â ar putea s─â ├«mbl├«nzeasc─â ┼či pe cel mai c├«rcota┼č spectator.  

C├«teva instantanee  

Nu fac poze, dar mereu ├«mi decupez ├«n minte ni┼čte imagini pe care ┼čtiu c─â le voi p─âstra de la fiecare edi┼úie de festival. Amintiri-polaroid f─âr─â de care Clujul n-ar avea nici un haz: sala plin─â de la Cinema ÔÇ×Florin PiersicÔÇť (tot Republica ├«mi vine s─â-i zic), la proiec┼úia celor dou─â calupuri de scurtmetraje rom├óne┼čti ┼či marea familie a celor care cred ├«n cinema-ul independent; ecranul mare din Pia┼úa Unirii, de care ┼či dac─â ai vrea nu ai cum s─â scapi, pur ┼či simplu pune st─âp├«nire pe ├«ntregul centru din ora┼č; r─âs─âritul intimidant, dup─â o noapte ├«ntreag─â de dansat ├«ntr-un bar; energia contagioas─â a lui Mihai Chirilov; zenul lui Tudor Giurgiu; bucuria invita┼úilor str─âini; u┼čurin┼úa cu care ne ├«mprietenim unii cu al┼úii, ├«ntr-o complicitate marca TIFF; agita┼úia Iuliei Rugin─â ├«nainte de proiec┼úia scurtmetrajului S─â mori de dragoste r─ânit─â, c├«nd o avea al─âturi pe Angela Similea, care vedea pentru prima dat─â filmul a c─ârei protagonist─â era cumva; Zanussi distr├«ndu-se de fiecare dat─â c├«nd cineva f─âcea vreo glum─â pe scen─â la Gal─â; Boyhood, ├«n ultima sear─â, v─âzut ├«n aer liber, care vorbe┼čte cu o candoare infinit─â despre ma┼čina infernal─â ┼či fascinant─â de tocat, a timpului. Iar protagonist nu mai era de mult pu┼čtiul pe care regizorul l-a filmat timp de 12 ani, capt├«nd fiecare transformare prin care a trecut, ci noi, cei care venim de tot at├«┼úia ani la TIFF.  

Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.