Click aici ca să vezi în ce hal a ajuns presa mondială!

Publicat în Dilema Veche nr. 466 din 17-23 ianuarie 2013
Click aici ca să vezi în ce hal a ajuns presa mondială! jpeg

 - Manifestul XXI -

Revista XXI sărbătoreşte cinci ani de la prima apariţie. Faimoasa publicaţie trimestrială tipăreşte în ediţia aniversară, în chip de supliment special, un „Manifest pentru un alt fel de jurnalism“. Pe douăzeci de pagini, directorul Laurent Beccaria şi redactorul-şef Patrick de Saint-Exupéry încearcă să explice marasmul în care au ajuns publicaţiile generaliste din Franţa şi din lume. Articolul a fost imediat preluat de numeroase ziare, comentat şi (uneori) asumat. Pe scurt, cei doi jurnalişti fondatori ai revistei de „actualitate în format mare“ condamnă derivele din presa cotidiană (şi nu numai) care, în goana după audienţă, a uitat ce înseamnă jurnalismul de calitate. Ziarele de azi se croiesc pe fondul unor aşa-zise studii care îi evidenţiază pe cititori iar jurnaliştii îşi scriu articolele în baza acestor presupuneri. Se bănuieşte că publicul nu mai citeşte – deci i se oferă articole tot mai scurte; se crede că cititorii vor ştiri mondene – deci li se dau mondenităţi şi fapt divers cu nemiluita; se consideră că oamenii nu vor analize detaliate, ci sinteze – li se dau texte lipsite de profunzime... O abordare eronată, care i-a îndepărtat pe „clienţii“ presei de ziarul tipărit – spun cei doi jurnalişti. XXI oferă reportaje de mari dimensiuni, poveşti în format BD, portrete ale unor personalităţi – genuri de mult abandonate de presa generalistă. Cei doi pledează pentru un „jurnalism util“. Oamenii nu mai trec pe la chioşcurile cu ziare pentru că nu mai au ce citi – sau pentru că s-au obişnuit cu informaţia gratuită, culeasă de prin ziarele distribuite la metrou.

Pe de altă parte, s-a mizat prea mult pe online – în defavoarea ziarului tipărit. „Dar dacă directorii marilor gazete din lumea întreagă s-au înşelat, investind în aplicaţii, în site-uri şi redacţii online? Dar dacă cifrele elucubrante ale vizualizărilor înregistrate de cutare sau cutare titlu sînt, de fapt, înşelătoare. Ele nu reflectă nimic şi, prin urmare, nici nu aduc nimic ziarelor.“ Goana după clickuri îi îndepărtează, nu îi apropie pe cititori de ziar. Şi a pervertit jurnalismul.

Evident, nu e o bătălie între „vechi“ şi moderni, nu e un conflict între generaţii. În redacţia revistei XXI există computere cu acces la Internet, la fel ca în orice altă redacţie, iar publicaţia are şi o pagină (modestă, ce-i drept) online. Autorii manifestului fac însă distincţia între Internet ca instrument de lucru şi Internet ca mediu. Ziaristul „de birou“ – cel care „compilează, triază, comentează“ – s-a impus într-o lume în care orice ştire e depăşită, deci lipsită de valoare, la doar două ore după publicare. În ciuda permanentelor transformări şi readaptări ale obiectivelor, în ciuda strategiilor gîndite în birourile directoriale, jurnalismul online a produs doar găuri negre în bugetele ziarelor. „Ecuaţia economică nu şi-a găsit încă soluţia: pentru presa care s-a obişnuit să conteze pe venituri din publicitate, rentabilitatea în online e un orizont de neatins.“

În fine, „pentru a-şi regăsi valoarea, presa trebuie să părăsească terenul steril al publicităţii şi al marketingului“, scriu cei doi în „Manifestul pentru un alt fel de jurnalism“. Instrumentele de marketing sînt supraestimate, iar încasările din publicitate sînt insuficiente pentru a mai putea întreţine redacţiile. Care ar face eforturi prea mari doar pentru a-şi mări reţetele publicitare neglijînd tocmai esenţa presei – adică articolele pertinente. Pentru ca ziarul să-şi recîştige valoarea, el trebuie să fie valoros pentru cei care-l cumpără. Şi valoarea se găseşte în conţinutul de calitate. Oamenii sînt dispuşi să plătească pentru ziar, cu condiţia ca el să fie indispensabil.

„Bine, bine, toate bune şi frumoase, doar că fără marketing nu ajungi să vinzi produsul în tiraje mari, şi dacă n-ai tiraje mari, nici încasări din publicitate n-or să fie“ – vor replica, sînt convins, marii specialişti de prin departamentele de marketing şi publicitate care fac ziarele. Parcă îi şi văd, zîmbind cu superioritate şi pufăind dispreţuitor din trabuc, pentru a pune capăt acestui exces de romantism. Partea haioasă vine de-abia acum, cînd află că cei doi autori ai manifestului sînt, de fapt, cît se poate de pragmatici: Laurent Beccaria şi Patrick de Saint-Exupéry conduc una dintre puţinele publicaţii din Franţa care creşte, constant, de cinci ani încoace. Şi, probabil, singura revistă care a înregistrat constant profit. Fără marketing. Şi fără încasări din publicitate.

1025 16 coperta corin braga jpg
Străinătăți, stranietăți și alte fantasme literare
Mi‑e greu să cred că proza lui Mircea Eliade ar putea fi înțeleasă pe deplin fără dialectica sacru‑profan.
p 17 2 jpg
Pînă la capătul drumului
Filmul vorbește despre condiția de a ajunge mereu prea tîrziu.
1025 17b cover1 jpg
Solo & solos
Curînd ne vor vizita artiști de la celălalt capăt al lumii, din Noua Zeelandă și Australia, care au acumulat cu sîrguință simpatie internațională și și-au făcut în cele din urmă curaj să ne caute și pe noi pe hartă.
image png
O călătorie narativă ajunsă la final: Asociația Heart a încheiat cu succes proiectul „Povești de familie”
Asociația Hearth are plăcerea de a anunța încheierea cu succes a proiectului cultural “Povești de familie” – o inițiativă recuperatoare și artistică
1024 16 cop1 png
Anxietatea lucrurilor definitive
Cele două cărți discutate în această pagină au în comun o anumită anxietate (aparentă sau nu) a definitivului.
1024 17 Am avut o livada foto Sabina Costinel jpg
Livezile noastre de vișini
Într-un fel sau altul, noile perspective asupra Livezii de vișini explorează răsturnarea vremurilor de care tot avem parte în ultimii ani.
Doru Covrig Doua maini,model cu roșu și negru, polimer, 17x25x18cm, 1995 jpg
Expoziție personală DORU COVRIG - sculptură mică și desene - la un an de la dispariția artistului
Doru Covrig este pentru arta contemporană un reper al sculpturii conceptuale
Poster orizontal 23 11 2023 Gianni Gagliardi Nomadic Nature jpg
„NOMADIC NATURE”: jazz cu saxofonistul spaniol GIANNI GAGLIARDI, la Sala Radio
A înregistrat peste 40 de albume, dintre care 5 ca solist, albume ce au primit aprecieri foarte bune din partea presei internaționale.
1023 16 antologia palatina cartea a v a produs galerie mare jpg
p 17 2 jpg
Bîrfoteca
Jeanne du Barry îneacă monarhia franceză în unsoarea tabloidelor.
1023 17 Kenny Garrett jpg
Jazz Syndicate Festival
Pentru un succes total însă, festivalul ar fi meritat o promovare mai extinsă.
1023 21 Iamandi coperta jpg
Adio, Europa de Est!
Aș adăuga: poate noua formă a folclorului est-european.
1022 16 donnatela jpg
Black Hole Sun
Cred că o iniţiativă a traducerii lui ar fi cu profit pentru literatura română contemporană.
p 17 2 jpg
Zeița
Și ne arată că această utopie e la îndemînă.
1022 17 The Beatles Now And Then jpg
Beatleși și Stoneși în 2023
The Rolling Stones este o formație în (plină) activitate, niciodată întreruptă, niciodată scurtcircuitată de ego-urile supraexpandate ale componenților.
1022 21 Florescu jpg
Brâncuși, Picasso: artiști, expoziții, efecte în paralelă
Dar acesta e un alt artist, un alt efect în paralel, un alt posibil subiect al unei alte expoziții „în paralelă” care va avea loc cîndva, în viitor.
Poster orizontal09 11 2023 Contemporan în România 2 jpg
„CONTEMPORAN ÎN ROMÂNIA” – seară de jazz și vernisajul expoziției „Centaur”, la Sala Radio
Prin Proiectul Cultural dorim să oferim o revelatoare experiență multimedia
1021 16 coperta jpg
„Grecia călătorește, călătorește mereu”
Grecia călătorește, călătorește mereu.
p 17 jpg
Detalii
Frumusețea filmului e inseparabilă de o stare de plutire a tuturor lucrurilor.
1021 17 cover1 jpg
Încredere
Lansările din acest an au arătat un grup în formă maximă.
1021 21 moscova inhata romania robert bishop e s crayfield editura corint istorie 01 jpg
Origini românești ale Războiului Rece
Ordinele noastre erau să ne ocupăm de naziști, dar am aflat curînd că urgia comunistă „este mai rea decît cea nazisă”, au mărturisit autorii.
1020 16 catre paradis jpg
Paradisul uitat
Negarea radicală a „binarității”
1020 17 Cea care priveste lumea foto Jonathan Michel jpg
Un festival nou în oraș
Minunați performerii cehi, care au făcut slalom prin muzica acelor ani, cu o reconfortantă autoironie, jonglînd cu imagini, costume, coregrafii și mai ales muzică.
BUN MRM 15 noiembrie landscape jpg

Adevarul.ro

image
Criticile unui american îndrăgostit de România. „Acele creaturi cretacice cred că mai trăim sub Ceaușescu“ VIDEO
Un american a povestit pe YouTube lucrurile care le detestă la țara sa adoptivă, România. Totuși, el susține că se simte bine aici și că este îndrăgostit de România, dar nu poate închide ochii la unele probleme.
image
Dr.Vlad Ciurea, despre un obicei banal care poate ucide: „Este adevărat, mai ales dacă persoana este și hipertensivă”
Deși la prima vedere poate părea inofensivă, o ceartă între două persoane se poate încheia tragic. Emoțiile puternice și furia creează condițiile propice unei afecțiuni, care, în unele cazuri, poate fi fatală.
image
Motivele pentru care România are apartamente nelocuite. „Nu ține de vreo criză imobiliară“
Tot mai multe locuințe sunt nelocuite în marile orașe ale României, deși criza imobiliară despre care vorbesc mulți nu a sosit, cel puțin deocamdată. La mijloc ar fi vorba despre alte fenomene.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic