Cîteva clarificări

Stanislas PIERRET
Publicat în Dilema Veche nr. 442 din 2-8 august 2012
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Doresc să răspund la articolul Simonei Sora, intitulat Drame à la Bibliothèque Française, publicat în revista dumneavoastră în 26 iulie, aducînd la cunoştinţa prietenilor şi publicului Institutului Francez cîteva clarificări, pentru a corecta în acest fel unele inexactităţi, sau mai curînd aproximaţii, ale autoarei, în ceea ce priveşte Biblioteca Institutului Francez. În nici un caz nu se pune problema reconsiderării sau a distrugerii unui instrument care şi-a dovedit calităţile şi a făcut fericirea intelectuală a mai multor generaţii, inclusiv în timpul anilor grei de oprimare comunistă. Încă şi mai puţin de a distruge cărţile, cum a fost cazul în timpul dramei comunismului… Fondul actual al mediatecii este unic în Europa, şi nu vom distruge astăzi ceea ce am reuşit să colecţionăm de-a lungul anilor, constituind, o repet, o bijuterie a mediatecilor în Europa Centrală şi Orientală. Cei pasionaţi de literatura franceză şi francofonă vor putea totdeauna să vină şi să ia cărţi sau să le consulte pe loc. Dar, din cînd în cînd, este necesară o „triere“ (operaţie normală şi obligatorie într-o bibliotecă care nu are ca misiune conservarea şi este destinată publicului) şi criteriile alese au fost: circulaţia documentului, aspectul său fizic şi dublurile. Operaţia de triere ajută deseori la mai buna punere în valoare a colecţiilor existente sau la reînnoirea lor. În fine, trebuie eliminate anumite documente, pentru a putea face loc noilor achiziţii. În articolul său, Simona Sora pare a fi prizoniera unui concept de bibliotecă astăzi depăşit. Astăzi este necesar să modernizăm acest instrument şi să trecem de la biblioteca de odinioară la o nouă logică, cea a mediatecii şi a centrului de resurse despre Franţa contemporană, capabilă să atragă noi categorii de public şi să facă ţara noastră şi mai atractivă. Şi nu am putea primi această provocare rămînînd ascunşi la etajul doi; ca atare, am decis transferul mediatecii la parter.

O mediatecă nu trebuie confundată cu o bibliotecă de depozitare care ar avea ca vocaţie primirea şi stocarea tuturor cărţilor şi a tuturor cunoştinţelor în franceză. Ea trebuie să evolueze în propunerile sale, în relaţiile sale cu cititorii şi să ţină cont de progresele tehnologice şi culturale.

Unul din semnele de vitalitate ale unei mediateci îl reprezintă nu numărul de volume, ci circulaţia cărţilor sale, numărul de noutăţi şi rata sa de „triere“. Cifra citată este finalmente modestă în condiţii de biblioteconomie normală. Mediateca Institutului Francez rămîne prima mediatecă din reţeaua culturală franceză din Europa, şi se pregăteşte pentru evoluţiile din lumea contemporană. Deja ne-am angajat în postarea online a catalogului ansamblului mediatecilor franceze din Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi, în cadrul creării, de la 1 ianuarie, a noului Institut Francez din România. Între aceste instituţii funcţionează un sistem de împrumut. Pregătim un sistem de consultare al presei pe „tablete“ şi, în final, un acces pentru resurse informatice franceze online, pornind de la o înscriere la serviciile Institutului Francez. Transformările s-au desfăşurat sub îndrumarea unui expert francez în domeniul mediatecilor din lume, dar şi cu o estimare asupra mizelor viitoare.

Ceea ce motivează evoluţiile Institutului este preocuparea faţă de public, perceput nu ca un client, ci ca un utilizator. Consolidarea colecţiilor, începînd cu 2010 – înainte de asta cărţile erau separate de discuri şi de filme, biblioteca pedagogică ocupa un spaţiu distinct –, apoi mutarea mediatecii pentru a permite un acces direct, conectat la celelalte servicii şi echipamente ale Institutului merg în acest sens.

Articolul, care se concentrează pe un element al dispozitivului, pare a uita de amploarea ofertei şi a serviciilor pe care IFR le propune publicului român. Mediateca este de acum înainte legată fizic de Sala „Elvira Popesco“, care a fost integral renovată şi dispune de un echipament informatic modern. Cititorii, care sînt şi spectatori, îşi pot completa experienţa cu ajutorul a diferite suporturi şi echipamente. Cei care învaţă limba franceză pot, între două cursuri, să citească – şi odată redeschiderea parţială terminată (articolul omite să precizeze că transformarea este în curs de desfăşurare, pentru o redeschidere de cîteva zile înainte de vacanţa de vară), atrium-ul Institutului va constitui fără îndoială una din cele mai frumoase săli de lectură din Bucureşti.

Institutul Francez, asemenea Bucureştiului, este un organism viu, în mişcare, care nu întoarce spatele modernităţii, ci integrează schimbările din lume şi nevoile tuturor categoriilor de public. O nouă instituţie există de la 1 ianuarie 2012: este Institutul Francez din România, care posedă astăzi patru direcţii regionale la Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, cu competenţe pe ansamblul regiunilor. Acest nou Institut are competenţe extinse şi trebuie să se doteze cu noi instrumente de prim rang, printre care o nouă mediatecă şi un portal informatic. În ceea ce priveşte mutarea şi transferul mediatecii la parter, pot înţelege o anume nostalgie, poate chiar o anume decepţie a publicului care era obişnuit cu etajul doi al clădirii. De fapt, această mutare, pe care noi am dorit-o, reprezintă un plus pentru acest public. Lucrările sînt în curs şi mai este mult de făcut. Reparaţiile din noul local, crearea unor spaţii agreabile pentru lectură (care lipsesc pentru moment, sînt de acord), renovarea mobilierului, punerea la zi a colecţiilor şi formarea personalului sub îndrumarea unor specialişti vor participa la această valorizare. Fără a uita de instalarea de servicii informatice şi de proiectul de împrumut numeric. Bucureştiul s-a schimbat enorm faţă de perioada comunistă. El se dezvoltă cu viteză şi oferă astăzi o faţă comercială şi arhitecturală de vîrf. Va trebui să avem grijă să propunem o formulă inovatoare şi ambiţioasă nu numai pentru mediatecă, dar şi pentru cursuri şi pentru activităţile noii instituţii şi a direcţiilor sale regionale. Este o provocare la care trebuie să răspundem cît mai repede, dacă vrem să rămînem competitivi. 

Stanislas Pierret este Consilier de cooperare al Ambasadei Franţei şi Director al Institutului Francez din România.

Răspunsul Simonei Sora

Ce înseamnă, domnule Pierret, un concept de bibliotecă depășit? Un spațiu suficient de aerisit, dar și destul de izolat ca să poți citi liniștit, fără să te simți în mijlocul Bulevardului Dacia? O zonă organizată de oameni care citesc (sau au citit) la rîndul lor cărțile pe care le împrumută altora? Un corp comun pe care nu-l poți amputa (tria, cum ziceți) după criterii strict pragmatice? Dacă asta înseamnă, atunci recunosc, am rămas "prizoniera unui concept de bibliotecă, astăzi depășit", poate de asta mi-a și plăcut noul sediu al Bibliotecii Naționale a Franței proiectat de D. Perrault. Altfel, citesc, vă asigur, la fel ca tinerii dvs. cursanți, pe orice suport, în orice poziție și în cam orice mijloc de transport.

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

Luis Suarez FOTO EPA EFE jpg
Scandal uriaș după Ghana-Uruguay. Ce au făcut colegii lui Suarez în timp ce acesta plângea în hohote
E scandal imens după meciul Ghana - Uruguay de la Cupa Mondială 2022. Selecţionerul Uruguayului a sugerat că arbitrul german Daniel Siebert este de vină pentru eliminarea echipei sale de la CM 2022, informează DPA.
Congres AUR - George Simion - 27 mar 2022 / FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
AUR cere ca România să nu mai ajute R. Moldova
Alianța pentru Unirea Românilor a adoptat în cadrul Congresului organizat la Alba Iulia o rezoluție prin care cere unificarea României și R. Moldova. Șeful formațiunii a susținut însă că România ar trebui să oprească ajutorul îndreptat către vecini.
Procesul comunist din Gara Teiuş: cum au fost judecaţi ceferiştii vinovaţi de catastrofa feroviară din 1968 jpeg
Cum erau urmăriți ceferiștii de către Securitate. Zeci de informatori erau folosiți de către „organe”
Securitatea comunistă avea în obiectiv și angajații de la CFR, domeniu de activitate care s-a dezvoltat mult după anul 1970. În Alba, dosarul de obiectiv „transporturi feroviare” a fost deschis în luna august 1972.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.