„Cît de tare poate să doară indiferența“ – interviu cu Lisa TADDEO

Publicat în Dilema Veche nr. 819 din 31 octombrie – 6 noiembrie 2019
„Cît de tare poate să doară indiferența“ – interviu cu Lisa TADDEO jpeg

Este jurnalistă americană, colaboratoare a revistelor New York, Esquire, Elle, și scriitoare de proză scurtă. Apărut în vară în Statele Unite, volumul de nonficțiune Trei femei al Lisei Taddeo a fost publicat de curînd și în România, tradus de Carmen Iulia Bourceanu la Editura Litera. Cartea este un portret al dorinței feminine, dar nu numai: urmărite timp de opt ani, poveștile lui Maggie, Lina și Sloane ridică probleme despre sexualitate și căsnicie, dar și despre control, hărțuire, viol și jocuri de putere, relații de familie și societate, rușine și victimizare. Am vorbit cu Lisa Taddeo la București, înainte de lansarea cărții. 

A fost cifra 3 una magică pentru dumneavoastră?

Am vorbit cu sute de oameni, și bărbați, și femei, înainte de a selecta în jur de cincisprezece pentru o primă schiță. Discutînd cu editorul meu, am ales în cele din urmă aceste trei femei, pentru că ele au avut poveștile cele mai puternice, dar și pentru că mi-au oferit cel mai mult acces la viețile lor. Cred că „trei“ funcționează, Trei femei sună mai bine decît Patru femei, dar nu a fost neapărat o alegere intenționată, pur și simplu așa s-a întîmplat.

De-a lungul acestor ani, ce ați învățat de la aceste femei?

Au fost atît de deschise, oneste și autentice în privința dorinței, încît mi-am dat seama cît de asemănători sîntem noi toți. Și, de asemenea, m-a inspirat cît de similare erau lucrurile care se întîmplau în viețile lor și lucrurile pe care le trăiam eu.

Despre ce v-a fost cel mai greu să scrieți?

Despre sinuciderea tatălui lui Maggie.

Gîndindu-ne la procesul dintre Maggie și profesorul abuzator, de ce credeți că există femei dispuse să protejeze tipul de bărbat-prădător?

Cred că e mai ușor să spui că cineva minte decît să recunoști că altcineva e un prădător. E mai greu de crezut că un profesor tînăr, drăguț, e capabil de așa ceva, e mai greu să crezi o femeie rănită, tristă, care pur și simplu își spune povestea. E vorba de femei care învinovățesc alte femei. Odată cu mișcarea #MeToo, femeile spun ce nu vor, dar nu spun neapărat și ce vor, din cauză că alte femei le-ar judeca, le-ar spune: „N-ar trebui să ți-l dorești pe acel bărbat sau pe acea femeie, n-ar trebui să te simți așa, ci altfel, acum sîntem puternice.“ Iar asta, cred, împiedică multe femei să fie sincere cu privire la dorințele lor.

Ce mesaj sperați să transmită această carte cititorilor bărbați?

Unul dintre lucrurile care m-au bucurat cel mai tare a fost cînd un cititor bărbat mi-a zis că, înainte să fi citit volumul, nu-și dădea seama cît de tare poate să doară indiferența. Am simțit că am făcut o treabă bună, ăsta era unul dintre lucrurile pe care îmi doream să le pot transmite.

Chiar îmi notasem, apropo de indiferență, un citat din povestea lui Maggie: „Un om te poate distruge chiar prin simplul act de a dispărea.“

Da, pur și simplu încheie orice contact cu tine – ghosting îl numim noi, nu știu dacă voi aveți termenul. Toată lumea are o problemă cu asta. Nu doar bărbații practică ghosting-ul, dar ei fac asta cel mai des. E amuzant că se numește ghosting, dar e vorba, de fapt, de bîntuire aici. Vorbești cu cineva, se întîmplă ceva între voi și într-o zi, brusc, nu mai discută cu tine. Te face să simți că înnebunești. E greu să recunoaștem că am pățit cu toții așa ceva, e jenant. E rușinos să spui că, da, am fost atît de dependent de cineva încît am ignorat orice altceva, inclusiv munca sau timpul petrecut cu prietenii, sportul sau propria sănătate, doar ca să fiu cu acest bărbat, să fiu disponibilă. Asta mi-a plăcut la Lina, că ea a recunoscut. Mă inspiră faptul că a fost atît de sinceră în legătură cu asta și, pînă la urmă, de ce n-am fi sinceri? Da, a dat fuga să se întîlnească cu acel bărbat. Tu n-ai făcut ceva asemănător sau nu te-ai gîndit la așa ceva? Atunci de ce o victimizăm?

trei f 1 jpg jpeg

Privind povestea lui Sloane, mai ales, credeți că monogamia mai are șanse?

Sloane și Richard au o căsnicie foarte fericită, una dintre cele mai fericite pe care le-am văzut. Sigur, există confuzie și în căsnicia lor, ca în orice relație, iar ce e interesant la ei e că se află într-o relație non-tradițională, așa cum nu sînt multe cupluri. Nu știu dacă nu mai există speranță pentru monogamie, cred că asta e de negociat de la om la om. Am vorbit cu mulți swinger-i și poligami, care mi-au spus, cu sinceritate, că pentru ei sexul cu altcineva e doar atît, nu există gelozie. Ceea ce mi se pare fenomenal și încă am probleme în a înțelege în profunzime lucrul ăsta. În cazul lui Sloane, însă, ea încă avea mici gelozii și temeri, ceea ce mi s-a părut interesant. Esther Perel spune că femeile tind să caute pacea și acea persoană alături de care să aibă parte de confort, apoi obțin asta și se plictisesc puțin, ceea ce nu li se întîmplă neapărat bărbaților. Și încep să caute, încep să vrea să simtă din nou acel „pericol“.

Una dintre femeile pe care le-am intervievat, căreia îi spuneam că mă cert cu soțul meu, mi-a spus că ea nu face niciodată asta cu soțul ei. „De ce ne-am certa? De ce m-aș purta urît, de ce aș fi rea cu omul pe care-l iubesc?“ A fost o revelație fantastică pentru mine. Sigur, nu înseamnă că am și pus-o în practică, dar are foarte mult sens.

Despre Sloane mi s-a zis că trebuie neapărat s-o cunosc, și existau două zvonuri despre ea: că soțului ei îi place s-o urmărească în timp ce face sex cu alți bărbați, și al doilea lucru: că soțul ei vrea să facă sex cu ea în fiecare zi, iar ea nu doar că-i permite, ci îi și place asta. Există inclusiv această judecată asupra femeilor, doar pentru faptul că Sloane se simte bine făcînd sex cu propriul soț. Ca și cum, dacă eu nu am parte de asta, nici tu n-ai voie. Ca și cum ar fi ceva rău în a avea o relație fizică cu propriul partener. E ceva straniu aici, e invidie mascată în critică.

Credeți că generațiile tinere au sau vor avea parte de o educație mai bună în privința sexualității și a relațiilor?

Eu am crescut cu o perspectivă destul de închisă, pînă în punctul în care, atunci cînd m-am mutat cu primul meu prieten, am închiriat un apartament cu două dormitoare, doar ca să păstrăm aparențele. Nu știu cum m-a afectat asta, încă sînt curioasă în privința sexului. În ceea ce o privește pe fiica mea, atunci cînd a venit la mine, acum cîteva luni, și mi-a zis că, văzîndu-i costumul de Uma Thurman din Kill Bill, un băiat de la școală i-a spus că fetele nu pot fi ninja, m-am enervat și am scos telefonul ca să-i arăt clipuri cu Uma Thurman. Cred că trebuie să avem grijă cu generațiile viitoare. Cred că e de bun-simț ca părinții să-și învețe copiii să fie deschiși, să nu hărțuiască pe altcineva și să nu se lase nici ei intimidați, să fie buni și generoși cu cei din jurul lor. E o nebunie că lucrurile nu s-au întîmplat mereu așa, e o nebunie că probabil vor continua să nu fie în regulă.

Dacă ați putea schimba ceva la societatea contemporană, ce ar fi?

Ipocrizia, cred, și lipsa nuanțelor. Privim lucrurile în alb și negru, iar dacă cineva nu are loc într-o cutiuță anume, e o problemă. Odată cu mișcarea #MeToo, ori crezi că Al Franken (fost senator american acuzat de hărțuire – n.r.) a făcut ceva greșit, ori crezi că e nevinovat. Nu există o cale de mijloc, unde se poate discuta ce s-a petrecut. Iar lipsa discuțiilor mi se pare o maladie. Nu înaintăm, nu evoluăm dacă nu avem discuții, iar asta mi se pare periculos pentru democrație.

Aveți un model feminin?

Scriitoarea Joy Williams mă inspiră mult, și ca artist, dar și pentru cum gîndește, are o capacitate minunată de a înțelege lumea. E o prezență importantă pentru mine. La fel și Elena Ferrante, îmi plac oamenii onești și capabili de nuanțe, fără multă vorbărie goală.

a consemnat Cristina ȘTEFAN

Foto sus: J. Waite, jos: Mihai Baltă

Afis 14 dec Sala Radio jpg
Violonistul francez DAVID GRIMAL, invitat special la Sala Radio
Concertul va fi dedicat în exclusivitate muzicii unuia dintre mari compozitori germani: FELIX MENDELSSOHN, considerat un geniu al muzicii sec. XIX, așa cum fusese Mozart un secol mai devreme.
974 16 Iamandi coperta jpeg
Pledoarie pentru revalorizarea arhaicului
Sîntem destul de receptivi la astfel de influențe, de care uneori nici nu mai sîntem conștienți.
p 17 2 jpg
Puzzle
Pe urmele ei, Serre-moi fort se dovedește un veritabil film de laborator, de joacă cu posibilitățile mediului
974 17 Breazu jpeg
Anatolia neopsihedelică
Iar peste toate astea stă vocea lui Gaye Su Akyol, versatilă și stăpînă pe situație.
p 23 Omul ideal, 1943 jpg
Victor Brauner – Alfa și Omega. Pictura în ceară și „desenul cu lumînarea“
În creația brauneriană a anilor 1943-1945, desenul incizat în ceară devine o imagine magică adecvată timpurilor moderne.
Afis 9 dec Sala Radio jpg
CHRISTIAN BADEA DIRIJEAZĂ SIMFONIA „DIN LUMEA NOUĂ” LA SALA RADIO
Vineri, 9 decembrie 2022 (de la 19.00), veți asculta lucrarea compozitorului ceh în interpretareaORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.
973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?

Adevarul.ro

image
Dieta care o ajută pe Loredana Groza să fie wow. „E o muncă foarte grea să arăți bine!”
Loredana Groza, una dintre cele mai îndrăgite artiste, are un secret atunci când vine vorba despre talie trasă ca prin inel. Vedeta ține o dietă-minune de câte ori dorește să topească din kilogramele acumulate.
image
Supraviețuitoarea tragediei de pe DN1 a murit. Familia de spanioli se afla în vizită la fiica studentă în România
Patru membri ai unei familii din Spania au murit în urma unui accident produs pe o șosea din România. Șoferul a fost arestat preventiv, iar organele victimelor au fost donate cu acceptul rudelor.
image
Tempest, avionul de luptă care citește gândurile. Trei țări colaborează pentru dezvoltarea unei arme invincibile | FOTO VIDEO
Rishi Sunak a anunțat o colaborare între Marea Britanie, Italia și Japonia pentru dezvoltarea unui nou avion de luptă care utilizează inteligența artificială.

HIstoria.ro

image
Arestarea Mariei Tănase: Reținută și anchetată de germani
Arhiva M.A.I. ne spune că în 1940 Maria Tănase a fost reținută și anchetată de germani pentru că avea o relație „fierbinte” cu Maurice Nègre
image
Căderea comunismului în Polonia şi Ungaria. „Reabilitarea” lui Imre Nagy
Dintre cei șase sateliți ai Uniunii Sovietice în Europa răsăriteană, Polonia și Ungaria au reprezentat un caz aparte.
image
Prima zi de ocupație germană în București
În dimineața zilei de 6 decembrie 1916, primarul Bucureștilor, Emil Petrescu, însoțit de mai mulți ambasadori – Vopicka (SUA) sau baronul Vredenburg (Olanda) – au ieșit în întâmpinarea armatelor Puterilor Centrale până aproape de Chitila.