Cînd sistemul nu funcţionează

Publicat în Dilema Veche nr. 630 din 17-23 martie 2016
Salutări de la Basel jpeg

Franţa a hotărît, în februarie, să prelungească starea de urgenţă cu încă trei luni. După atentatele de anul trecut de la Paris, statul a ­luat numeroase măsuri pentru a spori gradul de siguranță și rapiditatea de reacție în caz de atentate teroriste. E vorba în primul rînd de o revizuire a Constituţiei în ceea ce priveşte situaţiile şi modalităţile în care se poate declara starea de urgenţă, precum şi despre prerogative suplimentare pentru preşedinte în situaţii speciale, astfel încît statul să poată interveni eficient în caz de atac. De asemenea, încă de anul trecut, la scurt timp după atentate, președintele Hollande a anunțat cîteva modificări legislative cu privire la acordarea şi mai ales retragerea cetăţeniei: pentru a se apăra de terorişti, Franţa trebuie să poată refuza accesul în ţară cetăţenilor suspectaţi de relaţii cu diverse reţele teroriste. În plus, guvernul a adoptat și cîteva măsuri administrative: e vorba de 5000 de posturi noi în Poliţie şi Jandarmerie, 2500 de posturi noi în Justiţie, 1000 de posturi noi la unităţile de graniţă.

Cu trei luni înaintea debutului Euro 2016, Paris arată ca un oraș aflat în război: pe bulevarde și în preajma clădirilor administrative și de patrimoniu staționează militari, polițiștii și jandarmii patrulează înarmați cu arme grele, atmosfera e încărcată. Odată cu declanșarea stării de urgență, serviciile de securitate pot interveni și ele mult mai rapid: mandatele de percheziție se obțin mult mai ușor, interceptările au devenit aproape un instrument obișnuit de lucru. S-a pus la punct pînă și un sistem integrat de culegere a informațiilor.

Dar starea de urgență nu e neapărat o garanție a eficienței antiteroriste. Se pot, oricînd, produce blocaje. Le Monde relatează, de pildă, despre un incident care ar fi putut pune în pericol siguranța națională. Între 1500 și 1800 de interceptări telefonice au fost întrerupte la începutul lunii martie. Serviciile secrete franceze au rămas, practic, în beznă, vreme de cîteva zile. Noua platformă națională pentru interceptări judiciare nu funcționează așa cum ar trebui! Sistemul este nou și a fost pus la punct ca un mijloc suplimentar de prevenire și intervenție pe fondul amenințărilor teroriste pe teritoriul statului francez. Nu e vorba doar de folosirea în comun a informațiilor culese de diverse servicii, nici (doar) de utilizarea comună a resurselor tehnice, ci de un sistem integrat de alertă care permite accesarea mult mai rapidă a datelor relevante despre persoane susceptibile de a comite acte de terorism. O societate privată – Thalès – centralizează toate aceste date (SMS-uri, convorbiri telefonice, mesaje electronice etc.) și le stochează sistematic pe server astfel încît să fie oricînd accesibile anchetatorilor. Vreme de aproape o săptămînă, relatează Le Monde, anchetatorii nu au reușit să se conecteze la server. Motiv pentru care operatorul a trebuit să deconecteze serverul pentru a face mentenanță. A durat un week-end întreg. Și Libération a relatat despre incident (într-o anchetă de Pierre Alonso și Emmanuel Fansten). Contactat de jurnaliștii acestei publicații pentru a da explicații despre cele întîmplate, ministrul Afacerilor Interne a admis problemele, dar a dat asigurări că datele nu au fost pierdute și că toate informațiile vor putea fi consultate ulterior.

Ce e cu adevărat îngrijorător – atrag atenția diverși activiști civici – e calmul aparent al autorităților și discursul în care împachetează, pompos, acțiuni pompieristice. Dacă acele interceptări, efectuate în spiritul stării de urgență, sînt într-adevăr indispensabile pentru restabilirea securității naționale, atunci defecțiunile tehnice au consecințe gravisime. Sau poate că sînt inutile și, prin urmare, abuzive?

Jurnaliștii Paule Gonzalès și Roland Gauron de la Le Figaro citează, sub anonimat, un specialist din servicii care explică, răspicat, că sistemul integrat de informații anunțat cu surle și trîmbițe e plin de lacune. Dacă serverele funcționează, investigatorii pot găsi convorbiri sau frînturi de convorbiri, însă doar cu mare dificultate pot identifica celelalte informații esențiale, cum ar fi partenerul de dialog al suspectului sau data/ora apelului. În plus, nu toate secțiile de poliție sînt conectate la acest sistem, ceea ce face ca reacția să fie întîrziată. Un alt ofițer cu rang înalt în servicii, citat tot sub protecția anonimatului, a dat și el o replică (aproape) comică: „Sistemul e bun, cu excepția cazurilor cînd nu funcționează“.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.