Cînd sistemul nu funcţionează
Franţa a hotărît, în februarie, să prelungească starea de urgenţă cu încă trei luni. După atentatele de anul trecut de la Paris, statul a luat numeroase măsuri pentru a spori gradul de siguranță și rapiditatea de reacție în caz de atentate teroriste. E vorba în primul rînd de o revizuire a Constituţiei în ceea ce priveşte situaţiile şi modalităţile în care se poate declara starea de urgenţă, precum şi despre prerogative suplimentare pentru preşedinte în situaţii speciale, astfel încît statul să poată interveni eficient în caz de atac. De asemenea, încă de anul trecut, la scurt timp după atentate, președintele Hollande a anunțat cîteva modificări legislative cu privire la acordarea şi mai ales retragerea cetăţeniei: pentru a se apăra de terorişti, Franţa trebuie să poată refuza accesul în ţară cetăţenilor suspectaţi de relaţii cu diverse reţele teroriste. În plus, guvernul a adoptat și cîteva măsuri administrative: e vorba de 5000 de posturi noi în Poliţie şi Jandarmerie, 2500 de posturi noi în Justiţie, 1000 de posturi noi la unităţile de graniţă.
Cu trei luni înaintea debutului Euro 2016, Paris arată ca un oraș aflat în război: pe bulevarde și în preajma clădirilor administrative și de patrimoniu staționează militari, polițiștii și jandarmii patrulează înarmați cu arme grele, atmosfera e încărcată. Odată cu declanșarea stării de urgență, serviciile de securitate pot interveni și ele mult mai rapid: mandatele de percheziție se obțin mult mai ușor, interceptările au devenit aproape un instrument obișnuit de lucru. S-a pus la punct pînă și un sistem integrat de culegere a informațiilor.
Dar starea de urgență nu e neapărat o garanție a eficienței antiteroriste. Se pot, oricînd, produce blocaje. Le Monde relatează, de pildă, despre un incident care ar fi putut pune în pericol siguranța națională. Între 1500 și 1800 de interceptări telefonice au fost întrerupte la începutul lunii martie. Serviciile secrete franceze au rămas, practic, în beznă, vreme de cîteva zile. Noua platformă națională pentru interceptări judiciare nu funcționează așa cum ar trebui! Sistemul este nou și a fost pus la punct ca un mijloc suplimentar de prevenire și intervenție pe fondul amenințărilor teroriste pe teritoriul statului francez. Nu e vorba doar de folosirea în comun a informațiilor culese de diverse servicii, nici (doar) de utilizarea comună a resurselor tehnice, ci de un sistem integrat de alertă care permite accesarea mult mai rapidă a datelor relevante despre persoane susceptibile de a comite acte de terorism. O societate privată – Thalès – centralizează toate aceste date (SMS-uri, convorbiri telefonice, mesaje electronice etc.) și le stochează sistematic pe server astfel încît să fie oricînd accesibile anchetatorilor. Vreme de aproape o săptămînă, relatează Le Monde, anchetatorii nu au reușit să se conecteze la server. Motiv pentru care operatorul a trebuit să deconecteze serverul pentru a face mentenanță. A durat un week-end întreg. Și Libération a relatat despre incident (într-o anchetă de Pierre Alonso și Emmanuel Fansten). Contactat de jurnaliștii acestei publicații pentru a da explicații despre cele întîmplate, ministrul Afacerilor Interne a admis problemele, dar a dat asigurări că datele nu au fost pierdute și că toate informațiile vor putea fi consultate ulterior.
Ce e cu adevărat îngrijorător – atrag atenția diverși activiști civici – e calmul aparent al autorităților și discursul în care împachetează, pompos, acțiuni pompieristice. Dacă acele interceptări, efectuate în spiritul stării de urgență, sînt într-adevăr indispensabile pentru restabilirea securității naționale, atunci defecțiunile tehnice au consecințe gravisime. Sau poate că sînt inutile și, prin urmare, abuzive?
Jurnaliștii Paule Gonzalès și Roland Gauron de la Le Figaro citează, sub anonimat, un specialist din servicii care explică, răspicat, că sistemul integrat de informații anunțat cu surle și trîmbițe e plin de lacune. Dacă serverele funcționează, investigatorii pot găsi convorbiri sau frînturi de convorbiri, însă doar cu mare dificultate pot identifica celelalte informații esențiale, cum ar fi partenerul de dialog al suspectului sau data/ora apelului. În plus, nu toate secțiile de poliție sînt conectate la acest sistem, ceea ce face ca reacția să fie întîrziată. Un alt ofițer cu rang înalt în servicii, citat tot sub protecția anonimatului, a dat și el o replică (aproape) comică: „Sistemul e bun, cu excepția cazurilor cînd nu funcționează“.
