Cinci cuvinte - Anul cultural 2012

Publicat în Dilema Veche nr. 463 din 27 decembrie 2012 - 3 ianuarie 2013
Mai mult dec├«t samba, carnaval ┼či fotbal  jpeg

Ce rămîne din anul cultural 2012? La final de an, găsesc că următoarele cinci cuvinte rezumă cel mai bine marile controverse culturale.

Criz─â. Politici culturale ├«n loc de bani pentru cultur─â. Candidatul socialist la pre┼čedin┼úie Fran├žois Hollande a st├«rnit ├«ngrijorare ├«n r├«ndul arti┼čtilor, ├«nc─â ├«nainte s─â devin─â pre┼čedinte. Una dintre premisele de la care a pornit ├«n elaborarea proiectului de ÔÇ×democratizare a culturiiÔÇť e c─â statul acord─â prea multe subven┼úii. Criza economic─â e doar un alibi pentru a sc─âdea nivelului finan┼ú─ârilor ÔÇô spun mul┼úi dintre adversarii s─âi, dar ┼či arti┼čti care, poten┼úial, ar apar┼úine zonei de interes a sociali┼čtilor. Oricum, ├«n ciuda faptului c─â ├«ncepe s─â piard─â din popularitate, Hollande pare hot─âr├«t s─â nu cedeze. O infrastructur─â cultural─â extrem de extins─â va concura pe un buget mai mic. Anul 2013 nu se anun┼ú─â prea bun pentru produc┼úia cultural─â din Fran┼úa. Dar nic─âieri nu e mai bine...

Plagiat. Diplomele universitare au devenit instrumente politice. S├«nt folosite ca arme sau scuturi pentru a dobor├« adversari sau pentru a consolida pozi┼úii. ├Äntr-o lume ideal─â, ar fi ┼či firesc ca elitele politice s─â se aleag─â dintre cei mai buni savan┼úi. ├Äns─â foarte adesea diplomele ÔÇô ob┼úinute pe merit sau nu ÔÇô s├«nt doar ni┼čte h├«rtii fluturate pentru a deschide u┼či. Pre┼čedintele Ungariei, Pal Schmitt, a demisionat dup─â ce Universitatea Semmelweiss din Budapesta i-a retras diploma de doctor ob┼úinut─â ├«n urm─â cu dou─âzeci de ani. Schmitt este suspectat de plagiat ÔÇô o acuza┼úie deosebit de grav─â ├«n mediul academic. ├Än teza de doctorat despre istoria Jocurilor Olimpice el ar fi copiat 180 de pagini (din cele 215) dintr-o lucrare scris─â ├«n francez─â de un autor bulgar. Cu un an ├«n urm─â, ministrul german al ap─âr─ârii Karl-Theodor zu Guttenberg a fost ┼či el obligat s─â demisioneze, tot ├«n urma dezv─âluirii c─â a plagiat ├«n lucrarea de doctorat. O comisie a Universit─â┼úii din Bayreuth, unde zu Guttenberg ob┼úinuse titlul de doctor ├«n Drept (├«n 2007), i-a analizat teza constat├«nd c─â textul fusese copiat, ├«n propor┼úie de peste 90%, din alte lucr─âri. Deconspirarea plagiatelor e un trend. ├Än care se ├«nscrie ┼či premierul Rom├óniei, Victor Ponta. Spre deosebire de ceilal┼úi doi oameni politici europeni, Victor Ponta nu a demisionat, ba chiar ├«ncearc─â s─â se ascund─â dup─â diverse comisii care spun c─â plagiatulÔÇŽ nu e plagiat.

Islam. ÔÇ×SuperangebotÔÇť e, probabil, unul dintre cuvintele preferate ale germanilor. Un singur cuv├«nt are o putere de seduc┼úie mai mare: superlativul ├«n materie de v├«nz─âri e ÔÇ×gratisÔÇť. Acesta a fost mobilul campaniei ÔÇ×Cite┼čte!ÔÇť. O organiza┼úie islamic─â a anun┼úat c─â vrea s─â distribuie gratuit, ├«n Germania, 25 de milioane de exemplare ale Coranului. C├«te o carte pentru fiecare gospod─ârie. Popula┼úia Germaniei se ridic─â la 82 de milioane de locuitori. Conform estim─ârilor, cam trei milioane ar fi musulmani. Ac┼úiunea ÔÇ×minoritarilorÔÇť nu a trecut neobservat─â. Nici nu avea cum, c─âci ea ├«i viza direct pe majoritari, adic─â pe cre┼čtini. Lansat─â de Pa┼čti, ├«n c├«teva ora┼če mari, cu standuri de carte amplasate pe str─âzile comerciale, campania a f─âcut ceva v├«lv─â la ├«nceput (normal, doar se d─âdea ceva pe gratis!), apoi scepticismul oamenilor i-a l─âsat pe activi┼čti cu c─âr┼úile pe tarab─â. Oamenii politici interveniser─â cu virulen┼ú─â ├«mpotriva acestei ÔÇ×campanii agresiveÔÇť (dup─â cum au numit-o), reprezentan┼úi ai SPD, CDU ┼či verzii ┼či-au dat m├«na ┼či s-au unit ├«mpotriva ├«mp─âr┼úirii Coranului ├«n toate casele germane. ÔÇ×Europa e amenin┼úat─â de islamÔÇť, au c├«ntat, cu to┼úii, ├«n cor. Misionarismul islamic e v─âzut ca un pericol pentru Germania ┼či pentru Europa... Ce-i drept, nici m─âcar ├«n r├«ndul comunit─â┼úii islamice din Germania nu a existat un consens cu privire la ac┼úiunea ÔÇ×Cite┼čte!ÔÇť. Mul┼úi imami au sus┼úinut c─â, ├«mp─âr┼úit pe gratis, la col┼úul str─âzii, Coranul va ajunge, de fapt, maculatur─â: va fi cel mult r─âsfoit, dar nu pre┼úuit. Cartea sf├«nt─â nu-i flyer publicitar! Ea trebuie oferit─â doar celor interesa┼úi. Partea bun─â ├«n aceast─â ac┼úiune e c─â cei care vor citi Coranul ├«┼či vor putea da seama, probabil, c─â fundamentalismul islamic e reprezentat doar de mi┼čc─âri minoritare ┼či izolate ┼či c─â a┼ča-zisul ÔÇ×pericol islamicÔÇť e mai degrab─â o n─âscocire a celor care nu au habar despre islam.

Pussy Riot. Trei artiste cunoscute ca membre ale trupei Pussy Riot au fost condamnate de o instan┼ú─â pentru ÔÇ×├«nc─âlcarea ordinii publiceÔÇť ┼či ÔÇ×ofens─â adus─â sentimentelor religioaseÔÇť la doi ani de ├«nchisoare cu executare. Nadejda Tolokonnikova, Ekaterina Samu┼úevici ┼či Maria Alekhina au interpretat ├«n Catedrala moscovit─â Hristos M├«ntuitorul ÔÇ×o rug─âciune punkÔÇť ÔÇô a fost un soi de happening politico-religios, sau un protest la adresea patriarhului Kiril al Bisericii Ortodoxe Ruse, un sus┼úin─âtor ├«nfocat al pre┼čedintelui Vladimir Putin. ├Än aceast─â rug─âciune-punk-protest, artistele c├«ntau-cereau tocmai eliminarea lui Putin. Dincolo de calitatea discutabil─â a actului artistic ÔÇô pe Internet circul─â numeroase videoclipuri cu opera acestor artiste foarte active pe scena underground ÔÇô e clar, mai ales ├«n lumea occidental─â, obi┼čnuit─â cu valori precum libertatea de exprimare, c─â ├«n aceast─â poveste nu e prea mult de condamnat. Cum s─â condamni la tribunal un act artistic? ├Än Rusia, unde disiden┼úii vocali s├«nt intimida┼úi sau chiar aresta┼úi frecvent, se poate... (cazul cel mai recent: Garry Kasparov a fost de cur├«nd arestat tocmai pentru c─â protesta ├«n fa┼úa tribunalului unde erau judecate fetele de la Pussy Riot). Libertatea artistic─â e relativ─â ÔÇô un privilegiu rezervat doar celor care c├«nt─â dup─â cum spune regimul. Care regim se disculp─â de orice intruziune ├«n proces ar─ât├«nd c─â ÔÇ×asta-i legeaÔÇť. O lege convenabil─â, u┼čor de instrumentalizat politic, perfect aplicabil─â pentru a elimina persoanele indezirabile.

Maori. Anul acesta, la T├«rgul de Carte de la Frankfurt s-a vorbit limba maori. ┼óara invitat─â a fost Noua Zeeland─â, care a propus un stand-concept ├«n care a prezentat aceast─â cultur─â (minoritar─â) a b─â┼čtina┼čilor. Limba maori de-abia ┼či-a ÔÇ×inventatÔÇť forma scris─â, ├«n ultimele c├«teva decenii; nu are ├«nc─â o ortografie clar─â ÔÇô vorbitorii s├«nt mai numero┼či dec├«t cei care ┼čtiu s-o scrie, dar nici ei nu s├«nt mul┼úi, doar vreo 200.000. Produc┼úia de carte ├«n limba maori e extrem de sc─âzut─â. Cele mai multe c─âr┼úi scrise ├«n aceast─â limb─â s├«nt ghiduri de c─âl─âtorie, mici monografii, c─âr┼úi de bucate. Literatura maori se rezum─â la c├«teva pove┼čti populare transcrise ├«n ÔÇ×limba literar─âÔÇť ÔÇô transcrierea fiind ├«n sine considerat─â munc─â de crea┼úie (nu doar cercetare etnologic─â), de vreme ce povestitorii ├«n┼či┼či s├«nt nevoi┼úi s─â inventeze semne pentru a pune ├«n cuvinte cele povestite de b─â┼čtina┼či. Sun─â romantic, ├«ns─â la Frankfurt oamenii s├«nt mai degrab─â pragmatici. S-au amuzat v─âz├«nd dansurile populare de la standul de carte ÔÇô dar n-au prea ├«n┼úeles de ce-a fost invitat─â o cultur─â at├«t de marginal─â. 

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.