Cercetarea în slujba politicii publice

Raluca IACOB
Publicat în Dilema Veche nr. 699 din 13-19 iulie 2017
Cercetarea în slujba politicii publice jpeg

În fiecare an, Barometrul de Consum Cultural realizat de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală ne arată care sînt preferinţele publicului, care sînt practicile de consum cultural, gradul de satisfacţie, tendinţele generale. E un instrument de măsură util mai ales pentru că o mare parte din sistemul cultural românesc este subvenţionat, finanţat din fonduri publice de la guvern sau de la autorităţile locale. E deci firesc ca, periodic, să verificăm, şi din perspectiva beneficiarilor, adică a publicului, dacă aceste fonduri sînt cheltuite judicios, dacă participarea culturală e pe măsura investiţiilor, dacă strategiile instituţiilor culturale sînt bine calibrate. Am întrebat patru oameni implicaţi în cultura actuală cum interpretează cea mai recentă ediţie a Barometrului, cea pe anul 2016. (Matei Martin)

Barometrul de Consum Cultural îşi propune să ofere „informaţii importante despre dinamica valorilor şi practicilor din societatea românească contemporană“. Apariţia sa anuală este pentru spaţiul media o ocazie de a anunţa cîte cărţi mai citesc românii, de cîte ori merg la muzeu sau la teatru, ce muzică şi ce filme preferă şi, eventual, cum am evoluat faţă de anii anteriori şi cum stăm comparativ cu alte ţări din Europa. Receptarea sa publică se încadrează sub titlul generic de „tristele statistici româneşti“ (după cum şi-a intitulat jurnalistul Alex Rădescu postarea pe blog despre ediţia lansată în 2017). Această receptare este însă doar suprafaţa a ceea ce reprezintă de fapt obiectivele autorilor, care alocă un spaţiu semnificativ explicaţiilor de natură teoretică şi aleg în fiecare an teme pe care le explorează pornind de la datele generate în urma aplicării chestionarului pe un eșantion reprezentativ pentru populaţia adultă a României. Rolul Barometrului, în viziunea INCFC, este de a se constitui într-un sprijin pentru organizaţiile şi instituţiile culturale în realizarea de practici şi politici. Întrebarea este dacă acest lucru poate fi atins mai degrabă prin combinarea unor concluzii sumare cu o serie de măsuri propuse de autorii Barometrului sau, mai degrabă, prin rafinarea demersului de cercetare şi o prezentare mai sintetică şi atractivă, soluţiile ulterior identificate şi discutate vor fi mai puternic infuzate de valoarea cunoaşterii astfel dobîndite.

Susţin a doua variantă. Barometrul ar trebuie să ne arată mult mai clar care sînt comportamentele de consum ale românilor, prin realizarea de profiluri complexe de consumatori, care să includă şi informaţii despre rolul culturii în viaţa românilor (de ce şi pentru ce participă), de pildă. Pentru aceasta, însă, ar fi nevoie ca interpretarea datelor să nu se mai facă doar tematic, în capitole care să analizeze separat datele (uneori cu un suport teoretic foarte diferit), ci integrat, pentru a afla nu doar ce, cît şi cine consumă anumite forme culturale în România, ci şi cum o face – în ce combinaţii – şi care sînt atitudinile şi valorile principalelor categorii de consumatori. Acest model se aplică deja în alte ţări, de exemplu în Malta sau în Marea Britanie.

Pe această direcţie se dezvoltă, în ediţia din acest an, capitolul dedicat analizei consumului cultural obiectificat (autori Andrei Crăciun şi Liviu Chelcea), care identifică grupări de capital cultural care prezintă asemănări din punctul de vedere al consumului cultural domestic, care sînt descrise socio-demografic. Un astfel de demers de segmentare a publicului real (şi potenţial) ar putea fi, fireşte, completat de analize tematice, care descoperă şi mai mult mecanica ecosistemelor culturale din perspectiva finalităţii sale de acces şi expresie culturale. Un argument suplimentar pentru această abordare este că, dincolo de a ne ajuta pe cei care lucrăm în cultură să ne facem treaba mai bine, ar oferi o bază de lucru pentru cei din alte domenii, care au adoptat ideea că stilurile de viaţă, sau „comunităţile de stil“, se constituie într-un factor explicativ pentru, de exemplu, comportamentul de vot, predispoziţia de a discrimina, atitudinea faţă de educaţie, inegalitate şi diversitate.

Tentaţia de a face propuneri de politică publică şi schimbări la nivelul managementului instituţiilor publice de cultură există pentru orice cercetător, mai ales atunci cînd unele măsuri aşteaptă de mult să fie asumate de decidenţii politici (de exemplu, investiţia în infrastructura culturală din mediul rural sau conturarea unui cadru financiar-fiscal adaptat practicii artistice).

Cu toate acestea, într-un material publicat în 2016 de cercetătoarea de politici culturale Eleonora Belfiore, ni se reaminteşte că, încă din 1977, autori precum Carol Weiss au confirmat ceea ce practicienii cunosc la prima mînă: „reprezentanţii administraţiei folosesc cercetarea mai puţin pentru a ajunge la soluţii, şi mai mult pentru a se orienta şi a formula probleme“, ca un „sprijin pentru se gîndi la anumite subiecte şi pentru a defini termenii unei situaţii, pentru a ajunge la idei noi şi la noi perspective“.

Dacă, în urmă cu nu mulţi ani, lupta care se dădea era de a convinge administraţia că este nevoie de date despre cultură, acum responsabilitatea cade pe umerii cercetătorilor: de a genera şi de a comunica clar şi convingător date şi interpretări care să ne ofere portrete de informaţii care să fie real utile pentru a înţelege valorile şi practicile de consum. Abia apoi vom putem avea discuţii bine fundamentate despre soluţii şi oportunităţi de politică publică. Nu în ultimul rînd, cu toţii am avea de cîştigat dacă datele brute ale Barometrului ar fi publicate în format deschis, pentru a genera noi interpretări din partea cercetătorilor interesaţi. 

Raluca Iacob este manager şi facilitator cultural, fondatoare a Asociaţiei MetruCub – Resurse pentru Cultură.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.
image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.