Cercetarea în slujba politicii publice

Raluca IACOB
Publicat în Dilema Veche nr. 699 din 13-19 iulie 2017
Cercetarea în slujba politicii publice jpeg

În fiecare an, Barometrul de Consum Cultural realizat de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală ne arată care sînt preferinţele publicului, care sînt practicile de consum cultural, gradul de satisfacţie, tendinţele generale. E un instrument de măsură util mai ales pentru că o mare parte din sistemul cultural românesc este subvenţionat, finanţat din fonduri publice de la guvern sau de la autorităţile locale. E deci firesc ca, periodic, să verificăm, şi din perspectiva beneficiarilor, adică a publicului, dacă aceste fonduri sînt cheltuite judicios, dacă participarea culturală e pe măsura investiţiilor, dacă strategiile instituţiilor culturale sînt bine calibrate. Am întrebat patru oameni implicaţi în cultura actuală cum interpretează cea mai recentă ediţie a Barometrului, cea pe anul 2016. (Matei Martin)

Barometrul de Consum Cultural îşi propune să ofere „informaţii importante despre dinamica valorilor şi practicilor din societatea românească contemporană“. Apariţia sa anuală este pentru spaţiul media o ocazie de a anunţa cîte cărţi mai citesc românii, de cîte ori merg la muzeu sau la teatru, ce muzică şi ce filme preferă şi, eventual, cum am evoluat faţă de anii anteriori şi cum stăm comparativ cu alte ţări din Europa. Receptarea sa publică se încadrează sub titlul generic de „tristele statistici româneşti“ (după cum şi-a intitulat jurnalistul Alex Rădescu postarea pe blog despre ediţia lansată în 2017). Această receptare este însă doar suprafaţa a ceea ce reprezintă de fapt obiectivele autorilor, care alocă un spaţiu semnificativ explicaţiilor de natură teoretică şi aleg în fiecare an teme pe care le explorează pornind de la datele generate în urma aplicării chestionarului pe un eșantion reprezentativ pentru populaţia adultă a României. Rolul Barometrului, în viziunea INCFC, este de a se constitui într-un sprijin pentru organizaţiile şi instituţiile culturale în realizarea de practici şi politici. Întrebarea este dacă acest lucru poate fi atins mai degrabă prin combinarea unor concluzii sumare cu o serie de măsuri propuse de autorii Barometrului sau, mai degrabă, prin rafinarea demersului de cercetare şi o prezentare mai sintetică şi atractivă, soluţiile ulterior identificate şi discutate vor fi mai puternic infuzate de valoarea cunoaşterii astfel dobîndite.

Susţin a doua variantă. Barometrul ar trebuie să ne arată mult mai clar care sînt comportamentele de consum ale românilor, prin realizarea de profiluri complexe de consumatori, care să includă şi informaţii despre rolul culturii în viaţa românilor (de ce şi pentru ce participă), de pildă. Pentru aceasta, însă, ar fi nevoie ca interpretarea datelor să nu se mai facă doar tematic, în capitole care să analizeze separat datele (uneori cu un suport teoretic foarte diferit), ci integrat, pentru a afla nu doar ce, cît şi cine consumă anumite forme culturale în România, ci şi cum o face – în ce combinaţii – şi care sînt atitudinile şi valorile principalelor categorii de consumatori. Acest model se aplică deja în alte ţări, de exemplu în Malta sau în Marea Britanie.

Pe această direcţie se dezvoltă, în ediţia din acest an, capitolul dedicat analizei consumului cultural obiectificat (autori Andrei Crăciun şi Liviu Chelcea), care identifică grupări de capital cultural care prezintă asemănări din punctul de vedere al consumului cultural domestic, care sînt descrise socio-demografic. Un astfel de demers de segmentare a publicului real (şi potenţial) ar putea fi, fireşte, completat de analize tematice, care descoperă şi mai mult mecanica ecosistemelor culturale din perspectiva finalităţii sale de acces şi expresie culturale. Un argument suplimentar pentru această abordare este că, dincolo de a ne ajuta pe cei care lucrăm în cultură să ne facem treaba mai bine, ar oferi o bază de lucru pentru cei din alte domenii, care au adoptat ideea că stilurile de viaţă, sau „comunităţile de stil“, se constituie într-un factor explicativ pentru, de exemplu, comportamentul de vot, predispoziţia de a discrimina, atitudinea faţă de educaţie, inegalitate şi diversitate.

Tentaţia de a face propuneri de politică publică şi schimbări la nivelul managementului instituţiilor publice de cultură există pentru orice cercetător, mai ales atunci cînd unele măsuri aşteaptă de mult să fie asumate de decidenţii politici (de exemplu, investiţia în infrastructura culturală din mediul rural sau conturarea unui cadru financiar-fiscal adaptat practicii artistice).

Cu toate acestea, într-un material publicat în 2016 de cercetătoarea de politici culturale Eleonora Belfiore, ni se reaminteşte că, încă din 1977, autori precum Carol Weiss au confirmat ceea ce practicienii cunosc la prima mînă: „reprezentanţii administraţiei folosesc cercetarea mai puţin pentru a ajunge la soluţii, şi mai mult pentru a se orienta şi a formula probleme“, ca un „sprijin pentru se gîndi la anumite subiecte şi pentru a defini termenii unei situaţii, pentru a ajunge la idei noi şi la noi perspective“.

Dacă, în urmă cu nu mulţi ani, lupta care se dădea era de a convinge administraţia că este nevoie de date despre cultură, acum responsabilitatea cade pe umerii cercetătorilor: de a genera şi de a comunica clar şi convingător date şi interpretări care să ne ofere portrete de informaţii care să fie real utile pentru a înţelege valorile şi practicile de consum. Abia apoi vom putem avea discuţii bine fundamentate despre soluţii şi oportunităţi de politică publică. Nu în ultimul rînd, cu toţii am avea de cîştigat dacă datele brute ale Barometrului ar fi publicate în format deschis, pentru a genera noi interpretări din partea cercetătorilor interesaţi. 

Raluca Iacob este manager şi facilitator cultural, fondatoare a Asociaţiei MetruCub – Resurse pentru Cultură.

dilemaveche ro   Dragostea pentru lectura O mostenire pentru generatiile viitoare jpg
Dragostea pentru lectură: O moștenire pentru generațiile viitoare
Îți amintești de clipele petrecute în copilărie când stăteai cufundat în paginile unei cărți captivante?
comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.

Parteneri

amsterdam jpg
Izbucnire de antisemitism în Olanda. Peste 60 de persoane arestate, după ce suporterii israelieni au fost „vânaţi” în Amsterdam
Potrivit oficialităţilor olandeze, peste 60 de persoane au fost arestate în urma violenţelor de joi seară, după meciul Ajax-Maccabi Tel Avivi.
Benedicto Lucas Garcia X png
Mii de ani în spatele gratiilor pentru un general acuzat de genocid în Guatemala
Benedicto Lucas Garcia, fost general din Guatemala, este acuzat de crime împotriva umanității
Militarii rusi au omorat o familie de nouă persoane din Ucraina Foto Nexta   X jpg
Închisoare pe viață pentru doi soldați ruși care au masacrat o familie ucraineană de nouă persoane, inclusiv doi copii
Doi militari ruşi au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă, în Rusia, pentru că au asasinat în 2023 o familie de nouă persoane, inclusiv doi copii, într-un oraş ocupat în Ucraina.
politistihd foto ipj hunedoara
Doi polițiști, soț și soție, și-au recunoscut faptele de corupție la DNA. Ce pedepse vor primi
Marius și Alina Badea, doi polițiști cu grad de comisar-șef, soț și soție, acuzați de infracțiuni de corupție au recunoscut în fața DNA acuzațiile de abuz în serviciu și fals.
ospatar la distanta jpg
Cât câștigă un ospătar român, în Franța. „Bacșișul a fost de 500 de euro"
Un ospătar român le-a arătat prietenilor de pe TikTok care este venitul său, dar și cheltuielile sale. George Valeriu Ilisei lucrează 179 de ore pe lună, deci o medie de aproape 9 ore pe zi. George Valeriu Ilisei lucrează 179 de ore pe lună, deci o medie de aproape 9 ore pe zi.
banner laura cosoi png
Laura Cosoi, apariție îndrăzneață și provocatoare, la cei 42 de ani. Și-a afișat decolteul generos, iar imaginile i-au înnebunit pe fani: „Mamă, cum arăți”
Laura Cosoi (42 de ani) se numără printre cele mai răvășitoare femei din showbizul autohton. În ciuda vârstei, actrița reușește să se mențină într-o formă fizică demnă de invidiat și nu se sfiește să își etaleze formele în fața fanilor. Recent, blondina a publicat imagini sexy în mediul online.
vin rosu jpg
Puterile neștiute ale vinului roșu asupra creierului și inimii
Vinul roșu, consumat cu moderație, poate aduce o serie de beneficii pentru sănătate.
Floarea soarelui in Afganistan Sursa FAO.org
Prețurile alimentelor au crescut în octombrie la cel mai ridicat nivel din ultimele 18 luni, pe plan modial. Cifrele date de experții FAO
Referința pentru prețurile mondiale la produsele alimentare a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimele 18 luni în octombrie, datorită unei creșteri bruște a cotațiilor uleiurilor vegetale, a transmis, vineri, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).
Cancelarul german Olaf Scholz FOTO EPA-EFE
Guvernul german a asigurat că ajutorul pentru Ucraina nu va înceta, în ciuda crizei politice prin care trece coaliția de la Berlin
Guvernul german anunță că ajutorul destinat Ucrainei nu va înceta, în ciuda instabilității politice, în urma prăbuşirii coaliţiei cancelarului Olaf Scholz, anunță AFP.