Cele mai aşteptate cărţi
Salonul de Carte Bookfest, ediţia 2017, a început miercuri. I-am întrebat pe cîţiva editori care sînt cărţile pe care mizează anul acesta şi care sînt titlurile cele mai aşteptate.
● Bogdan-Alexandru STĂNESCU, Editura Polirom
1) Dat fiind că puneţi problema atît de exact („o carte de la Polirom la care ţin foarte mult“), nu am nici o şansă de a mă fofila sau de a fi un agent de vînzări decent: trebuie să vorbesc despre o carte care a apărut acum, în buza tîrgului, şi la care ţin cu adevărat. Slavă Domnului că există aşa ceva! Mă refer, bineînţeles, la unul dintre cele patru romane publicate de profesorul, poetul şi prozatorul John Williams, la singurul său roman care i a adus o oarecare faimă în timpul vieţii: Augustus. Viaţa şi extraordinara carieră a primului Împărat roman ca pretexte ale unui roman epistolar ce a cîştigat National Book Award în 1972 şi care a adus lumină, pentru o scurtă perioadă de timp, asupra unui autor cu totul şi cu totul incomod, celebru pentru lipsa lui de diplomaţie, a real pain in the ass. John Williams a scris extrem de puţin, dar tot ce a publicat se încadrează fără discuţii în categoria capodoperelor, iar Augustus, roman comparabil cu Memoriile lui Hadrian sau cu Moartea lui Vergiliu, nu e un roman istoric per se, ci o meditaţie sumbră asupra istoriei, asupra personalităţii umane puse în faţa mecanismului implacabil devenirii universale. Fără exagerări, Augustus nu e cu nimic mai prejos decît Stoner, ba chiar, aş îndrăzni, reuşeşte să ridice de multe ori ştacheta.
2) A doua cerinţă era să vorbesc despre o carte de la altă editură pe care o aştept cu înfrigurare – iarăşi, nu am prea mult de gîndit: abia apărut, romanul care încheie tetralogia napolitană a Elenei Ferrante (Povestea fetiţei pierdute) şi-a luat locul în biblioteca mea alături de celelalte trei şi aşteptă cu nerăbdare să treacă mondenităţile Bookfestului ca să o citesc. La sfîrşitul fiecărui volum al acestei tetralogii mi-am spus că e inevitabil ca drumul ei să devine descendent, că Ferrante nu poate ţine pasul cu propria creaţie: m-am înşelat de fiecare dată şi deja sînt sigur că Povestea fetiţei pierdute trebuie să fie o carte genială.
● Raul POPESCU, Editura Univers
1) E foarte greu, uneori, să alegi o carte anume despre care să poţi spune că te a acaparat aproape în întregime, zile întregi. Nu de puţine ori mi s-a întîmplat să acord atenţie mai multor cărţi, în acelaşi timp, să le las să mă invadeze în aceeaşi măsură, cu aceeaşi intensitate. Cum, totuşi, trebuie să aleg, recunosc că 2666 de Roberto Bolaño a reuşit să-mi dea peste cap programul zilnic, pentru o bună perioadă de timp. Masivă, impresionantă, cu o scriitură alertă, cu o problematică diversă (socială, literară etc.), 2666 te prinde bine de tot, mai ales că poate fi citită şi ca un policier. Dar, dar… mai este o carte, o apariţie nouă la Editura Univers, care m-a impresionat prin simplitatea şi delicateţea cu care spune povestea unei tragedii, cea a pierderii memoriei. Romanul se numeşte Darurile mamei, iar autoarea este Cecilie Enger. Eroina romanului, care se numeşte tot Cecilie, precum autoarea – lucru deloc întîmplător, căci romanul are o bază autobiografică –, găseşte în casa mamei sale, bolnavă de Alzheimer şi internată într-un sanatoriu, liste cu cadouri făcute membrilor familiei, timp de patruzeci de ani. Este o poveste despre memorie şi uitare, despre generozitate, despre iubire şi despre sacrificiu.
2) În ceea ce priveşte apariţiile noi de la Bookfest, aştept cu nerăbdare volumul de poezii Voi, cuvinte de Ingeborg Bachmann (Humanitas Fiction) şi romanele Cel care cheamă cîinii de Lucian Dan Teodorovici şi Măcelaria Kennedy, de Radu Ţuculescu (ambele la Editura Polirom).
●Lidia BODEA, Editura Humanitas
1) Cartea Deliei, pe numele ei întreg O zi din viaţa Deliei aşa cum le-a povestit-o trimişilor noştri speciali, Humanitas Junior, cu lansare duminică, 28 mai, de la 13,30. Alături de ea, doi dintre prietenii şi scriitorii pe care Delia îi iubeşte, Ioana Nicolaie şi T.O. Bobe.
Cine e Delia Calancia? Cel mai tînăr autor pe care-l puteţi întîlni la tîrg. Locuieşte în Vaslui, e elevă în clasa a treia, desenează cu un har nemaipomenit şi citeşte-ntr-un an cît alţii-ntr-o viaţă (şi speră că în curînd meseria de cititor va fi trecută-n rînd cu toate celelalte meserii).
De ce, din suta de noutăţi Humanitas de la acest tîrg, am ales Cartea Deliei? Pentru că e cea mai luminoasă, pentru că acest jurnal ilustrat e ghiduş, solar, plin de candoare şi emoţie pură. Pentru că povestea Deliei (fetiţa de 9 ani, autoarea şi personajul) e un bun remediu împotriva apocaliptitei de care nu puţini, mă tem, suferim (nimeni nu mai citeşte!, cărţile nu mai interesează pe nimeni!, copiii se joacă tot timpul pe computer! ş.a.m.d, ş.a.m.d!).
2) Cel care cheamă cîinii, Lucian Dan Teodorovici, Editura Polirom, cu lansare sîmbătă, 27 mai, de la 13,30. Cartea o am deja, ba chiar aş zice că o am în mine, căci am citit-o şi e, de-acum, dintre cărţile acelea pe care le-aşez pe raftul interior, al lecturilor care contează. De ce am ales roman-jurnalul-confesiunea-limită a lui Lucian Teodorovici? Răspunsul cel mai bun e de găsit într-o mărturisire a lui: (pentru că) „e o carte, pînă la urmă, despre cel mai banal lucru posibil, adică despre mine însumi. Şi, mai ales, e o carte de care am avut, în felul meu, mare nevoie“.
● Ana NICOLAU, Editura Nemira
1) Volumul de proză scurtă al lui Ted Chiang, Povestea vieţii tale, este de departe cartea mea favorită la Bookfest, anul acesta. Într-o vreme în care graba de a publica şi grafomania sînt în floare, opera de 20 de ani a lui Ted Chiang cuprinde numai paisprezece povestiri scurte şi o nuvelă care, de-a lungul anilor, au cîştigat toate premiile internaţionale importante. Aşa a devenit Ted Chiang un scriitor cult în literatura science americană, cu un singur volum, despre care Junot Diaz spunea că este cea mai bună colecţie de povestiri pe care a citit-o vreodată. Cu totul aparte faţă de alţi scriitori ai genului, mare parte din prozele lui -Chiang nu se petrec în viitor, ci undeva în trecut, cîteodată mult în trecutul omenirii, pe vremea Vechiului Testament sau a Babilonului. Temele abordate de el sînt extraordinar de diverse, de la lingvistică, determinism şi înţelegerea timpului („Povestea vieţii tale“, cea care dă titlul volumului şi care a fost recent adaptată pentru film de Villeneuve în Arrival), pînă la neuroştiinţă, religie şi existenţa lui Dumnezeu. Un scriitor de descoperit, dacă nu aţi făcut-o pînă acum.
2) Cît despre cărţile publicate la alte edituri, recunosc că abia aştept să îmi cumpăr Augustus de John Williams, publicată recent la Editura Polirom. Williams m-a cucerit acum doi ani cu romanul lui, Stoner, şi sînt tare curioasă să citesc acest roman epistolar, singurul de altfel care a primit şi un premiu în timpul vieţii scriitorului (pe care tot a trebuit să-l împartă cu John Barth).
● Anca DUMITRESCU, Black Button Books
1) Argonauţii de Maggie Nelson, de la Black Button Books, este cartea care te face să vezi în perspectivă fiecare aspect al acestui conglomerat de reacţii şi emoţii pe care-l numim „relaţie“, să înţelegi diferenţa ca pe o componentă inerentă fiecăruia dintre noi, şi nu ca pe ceva ce trebuie de cele mai multe ori judecat negativ, în contradicţie cu ceilalţi.
2) Cartea memoir a lui Joan Didion – scriitoarea cu cel mai iconic statut în literatura americană a ultimilor ani –, Anul gîndirii magice, Editura Pandora M, vorbeşte despre durere şi singurătate într un fel atît de lipsit de ornamente retorice, încît îţi este imposibil să nu-ţi transpui în totalitate propria lume emoţională în lumea ei.
● Dana MOROIU, Editura Baroque Books & Arts
1) Culorile şi viaţa lor secretă de Kassia St Clair, la Editura Baroque Books & Arts. Geniu şi hazard, inspiraţie şi alchimie, religie şi literatură, modă, design, elitism nonşalant, armonie, splendoare şi desăvîrşire. Neobişnuitele poveşti ale celor mai seducătoare nuanţe, ale celor mai fascinanţi pigmenţi şi ale celor mai fragile umbre. De la galbenul-solar imaginat de Van Gogh într-o pleiadă de tente crude sau frînte, la cel mai stins Veronese pornit spre albastru-regal, de la puritatea morală şi spirituală din gîndirea lui Le Corbusier, la albul-infinit modelat de Rodin, de la cărbunele de pe pereţii peşterii din Lascaux, la perioada albastră a lui Picasso, de la verdele-Kelly, la purpura imperială şi rozul-fluorescent al generaţiei punk, un foc de artificii, un studiu fără asemănare al civilizaţiei umane.
2) Cartea simţurilor, Editura Humanitas, editor Dan C. Mihăilescu – o simfonie a simţurilor în mîinile unor străluciţi autori, o subtilă pledoarie pentru al şaselea simţ şi o permanentă întîlnire cu tine însuţi, la cele mai neaşteptate adrese. O bucurie pe care o meritaţi!
● Dan PLEŞA, Editura Vellant
1) Un impuls bizar de Lydia Davis, al doilea volum din integrala prozei scurte, apărută la Vellant. Scurte, dense, poetice sau cinice, fantastice sau fals ziaristice, prozele scurte, foarte scurte, uneori şi de zece rînduri, urmăresc, dincolo de poveşti, sentimente şi stări care devin personaje principale. Lydia Davis e o scriitoare care a reuşit să dea un impuls (de data aceasta deloc bizar) prozei scurte americane.
2) Casa din Strada Sirenelor de Octavian Soviany, volum publicat la Hyperliteratura. Apărut în 2011, romanul Viaţa lui Kostas Venetis a fost, pentru mulţi critici, romanul anului. Poetul deja confirmat surprindea printr-un roman fermecător şi incomod, o explozie de imaginaţie, originalitate şi curaj. Soviany a devenit un scriitor care trebuie citit din scoarţă în scoarţă.
● Cristina VIDRAŞCU, Editura Litera
1) Ca în fiecare an, la Bookfest, editurile se străduiesc să-şi atragă cititorii cu cele mai noi şi mai aşteptate cărţi, fie că sînt de ficţiune sau de nonficţiune. Mă bucur enorm că editorii încearcă să ţină pasul cu piaţa de carte internaţională. Observ cu bucurie titluri premiate şi apreciate de cititorii adulţi, cărţi absolut minunate pentru tineri şi copii, trenduri noi în materie de carte non-fiction. Dintre noile apariţii de la Litera recomand romanul Io contra Statele Unite ale Americii de Paul Beatty, cîştigător al Premiului Man Booker 2016, o satiră muşcătoare la adresa principiilor sacre ale Constituţiei Statelor Unite, o parodie despre rasă, cultura pop şi politică în America, o carte cu atît mai actuală în contextul politic american al zilelor noastre.
2) Am remarcat, de asemenea, apariţia în premieră a unuia dintre cele mai cunoscute romane ale lui Philip Roth – Contraviaţa –, în seria de autor dedicată de Polirom acestui important scriitor american. Sper ca seria să continue cu celelalte cărţi care îl au ca personaj pe nonconformistul romancier Nathan Zuckerman, chiar dacă Roth a zis „To tell you the truth, I’m done.“
● Cosmin PERȚA, Editura Paralela 45
1) Cartea care urmează să iasă la Editura Cartea Românească și pe care o aștept cu nerăbdare este Povestiri din București a Danei Fodor Mateescu. O carte vie, aproape perfectă, scurtmetraje fascinante decupate din realitatea surprinzătoare din jurul nostru, ceea pe care de cele mai multe ori nu o vedem de oboseală sau pur și simplu pentru că ochiul nostru și-a pierdut inocența. Dozaj ideal de ironie și sarcasm, pastilele Danei Fodor Mateescu te provoacă, nu doar la rîs, ci și la meditație asupra naturii umane și a mecanismelor absurde ale societății. Discursul ei este firesc, izbucnește și se încheie la fel de natural ca ploaia într-o zi de vară, subiectele ei sînt minore, dar cu atît mai reprezentative pentru sfînta banalitate a vieții contemporane, stilul ei este acela al unui autor exersat care surprinde amănuntul semnificativ și ți-l servește pe un platou de argint. Merită să vă lăsați purtați de povestirile Danei Fodor Mateescu printr-un București al ei în care trăim noi toți.
2) Cartea de la altă editură care îmi face cu ochiul și mă tentează să o cumpăr este Beatitudine. Un eseu politic de Cosmina Moroşan, apărută la editura Nemira. Cunosc cîteva texte de ale Cosminei care nu seamănă cu nimic din poezia contemporană. De asemenea, i-am urmărit evoluția ca artist multimedia (muzică, imagine, text) și mi se pare că este o figură singulară, cel puțin în spațiul românesc. Am mari așteptări de la volumul acesta al ei.
anchetă realizată
de Ana Maria SANDU,
Marius CHIVU şi Matei MARTIN