Ce este arta digitală?

Publicat în Dilema Veche nr. 239 din 11 Sep 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În nr. 213 al Dilemei vechi, Lucia Simona Dinescu publica un articol critic despre conceptul de artă digitală promovat de Galeria 115 (vezi

). În urma reacţiilor stîrnite de acel articol, am lansat întrebarea "Ce este arta digitală?". Raluca NESTOR Artă vs ilustraţie digitală La cincizeci de ani de la apariţia primelor manifestări internaţionale ale artei digitale, în România încă stăruie confuzia asupra aceastei forme artistice. De altfel, întreg cîmpul artei contemporane, inflaţia de termeni şi contexte echivoce dau multă bătaie de cap publicului, pus în imposibilitatea de a discerne între artă şi design, conceptual şi decorativ, artă modernă şi artă contemporană. Dacă o galerie online de graphic design şi ilustraţie poate fi intitulată "Computer Arts" (www. computerarts.co.uk), o galerie de printuri digitale, ca 115, de ce nu ar trece drept galerie de artă contemporană? În accepţiunea sa estetică, arta digitală nu poate fi discutată în afara contextului artei noilor media, alături de instalaţiile video sau performance-urile multimediale. Apariţia noilor media pe scena artei contemporane este la rîndul său strîns legată de mişcările artistice ale anilor ’60: op şi kinetic art, Fluxus, performance, land art. La baza majorităţii acestora se găseau algoritmul abordat fie intuitiv (cazul Fluxus), fie matematic, exact (cazul artei digitale) şi concepte ca: interactivitate, scenariu deschis, aleator, imersie, virtualitate. Poate ar fi cazul aici să discutăm termenul artă nedefinitivată folosit de Lucia Simona Dinescu într-un articol anterior. În mod evident, calificativul nedefinitiv nu vizează coerenţa mesajului sau valoarea estetică a unei lucrări, ci acel tip de artă experimentală care, pornind de la principiul aleatorului şi al scenariului deschis, oferă publicului libertatea de a influenţa actul artistic. Acest principiu folosit în performance-uri precum celebrul 4’33’’ al lui John Cage (un pianist aşteaptă 4 minute şi 33 de secunde fără a atinge clapele pianului, producînd o muzică a tăcerii, preluînd ca armonie zumzetul auditoriului) stă la baza multor lucrări de artă digitală cu care publicul poate interacţiona în muzee şi centre ca Zentrum für Kunst und Medientechnologie - ZKM (Karlsruhe), Museum of the Future/Ars Electronica (Linz), Inter Communication Center - ICC (Tokio). Istoria artei digitale are reperele şi convenţiile sale. Chiar dacă, din punct de vedere strict cronologic, primele materiale grafice produse pe un computer sînt Oscilaţiile lui Ben Lapovsky (1956), iar primele expoziţii, cele organizate de computerişti la Howard Wise Gallery din New York şi Galeria Universităţii din Stuttgart, Germania (1965), în fapt arta digitală îşi conturează o estetică proprie în anii ’60, odată cu artişti ca Vera Molnar sau Michael Noll, iar prima expoziţie avînd ca obiectiv declarat investigarea rolului ciberneticii în arta contemporană este Cybernetic Serendipity (1968). În peisajul românesc, contribuţia unei artiste ca Ileana Bratu, cunoscută mai curînd ca sculptoriţă modernă, ilustratoare şi eseistă, ţine de capitolul încercări în domeniul digital. O dezvoltare consistentă este cea adusă de grupul amintit de Lucia Simona Dinescu, Kinema Ikon, înfiinţat la Arad în 1970, grup al cărui larg interes vizează filmul experimental, mixed media, hypermedia şi instalaţiile interactive, sau cea adusă de trend-ul intermedial românesc coagulat în anii ’90 în jurul Centrului Internaţional pentru Artă Contemporană, trend care a reuşit o sincronizare reală cu orientările similare internaţionale. În ceea ce priveşte Galeria 115, se observă o slabă legătură cu scena de artă contemporană românească. Ar trebui amintit totuşi, ca interesant punct de convergenţă, expunerea proiectelor propuse de Anca Benera şi Ciprian Dicu în cadrul evenimentului "Noaptea albă a galeriilor", 26-27 mai 2007. Aşteptăm cu interes lansarea pe piaţa bucureşteană a unor noi galerii de profil. Printre acestea, Kollector, iniţiativă a unui grup de foarte tineri curatori (Ciprian Dicu, Ştefan Tiron, Cosmin Moldovan), nu mă îndoiesc că va aduce un aer proaspăt în ilustraţia autohtonă şi va găsi calea de a transforma design-ul în artă. Pentru a investiga posibilitatea integrării printurilor pe pînză în categoria amplă a artei digitale, mă voi raporta la frecvent invocata teorie a lui Christiane Paul, curatoare New Media la Whitney Museum of American Art, potrivit căreia tehnologia digitală interferează cu scena artistică în două moduri: abordată ca medium şi abordată ca tool (vezi Digital Art, Thames and Hudson, 2003). Chiar dacă miezul tare al esteticii digitale îl constituie abordarea tip medium (cea la care se referea Lucia Simona Dinescu invocînd conceptele specifice: interactivitate, imersie în spaţiul virtual), abordarea ca tool (cea care vizează folosirea prelucrărilor digitale ca pas intermediar în scopul producerii unor lucrări pe suport tradiţional: printuri, sculpturi, fotografie) se constituie la rîndul său ca subramură. Răspunsul este deci unul afirmativ. Nu suportul este incriminator în sine, ci lipsa conceptului, respectiv a contextului. Din păcate, expoziţia Art: Part II de la Galeria 115, în lipsa unui demers curatorial coerent şi datorită panotării stil Ikea, prezintă o colecţie de printuri ancorate în regiunea decorativului, confirmînd ca principală performanţă excelenta manualitate photoshop-istă a participanţilor. O soluţie de panotare inspirată este cea aleasă de 115 pentru lucrările ilustratoarei japoneze Aya Kato, expuse în spaţiul public: Piaţa Obor. În ciuda mesajelor cu tentă zen-pacifistă, de inspiraţie Miss America, cu care foarte tînăra Aya condimentează flyere-le expoziţiei, Flower of memory prezintă cîteva ilustraţii digitale reuşite. Raluca Nestor este doctorand la Universitatea Naţională de Arte pe o temă legată de estetica noilor media. Adrian MIHALACHE Comerţ cu artă digitală Colecţionarul tradiţional de artă caută unicatul, lucrul "făcut de mînă". Obiectul păstrează amprenta corpului artistului, urmele mişcărilor sale. A achiziţiona o piesă autentică înseamnă a poseda, într-un fel, trupul creatorului ei. De aceea, o copie, oricît de meşteşugită, nu poate satisface gustul amatorului pasionat. Comerţul de artă este forma elevată a traficului de carne vie. În cazul artei digitale, elementul corporal lipseşte. Contribuţia artistului ţine de concepţie, iar realizarea operei, mediată de tehnologia informaţiei, nu presupune intervenţia fizică. A mînui penelul, dalta sau cuţitul nu este acelaşi lucru cu a manevra mouse-ul. În primul caz, mişcarea vie se imprimă în lucrare, în al doilea, gîndirea detaşată de corp face să apară structura. Cum arta este, ne-o spune Leonardo, una cosa mentale, interesul pentru procesul de creaţie rămîne, dar dorinţa de a poseda obiectul rezultat se diminuează. Imaginea concepută de artist poate deveni obiect, dacă este imprimată pe un material, într-un format care poate fi decis de artist sau de client. Imprimarea schimbă însă radical relaţia cu lumina. Artistul şi-a conceput opera pe ecranul monitorului, care nu trebuie iluminat ca un tablou: el radiază lumina, nu o reflectă. Obiectul imprimat este văzut însă la o sursă de lumină exterioară. Desigur, artistul poate verifica, printr-un exemplar de probă, schimbarea adusă operei de diferenţa de iluminare. Modalitatea uzuală de achiziţie presupune, însă, că amatorul vede opera pe un site web, emanînd lumină, o cumpără online şi primeşte obiectul care, reflectînd lumina, poate fi cu totul altul. Există şi varianta practicată de unele galerii de a vinde nu imaginea imprimată, ci fişierul electronic care o conţine. Posesorul îşi poate contempla achiziţia pe ecran sau o poate transforma în obiect după gustul propriu. În orice caz, se ridică problema unicităţii. Galeria poate da un certificat de autenticitate, iar artistul se poate angaja că nu va vinde decît un număr limitat de exemplare, ca obiecte sau ca fişiere. Cum îndoiala nu poate decît persista, comerţul cu artă digitală ar trebui să-şi asume deschis misiunea: el nu vinde o operă, ci accesul la ea. Iar accesul este ceea ce se poate cumpăra atunci cînd opera de artă digitală este creată pentru a fi văzută doar pe web. La un preţ mai ridicat, se poate achiziţiona accesul exclusiv, astfel încît opera să nu poată fi văzută decît de posesor şi de cei pe care acesta îi agreează ca vizitatori. Lucrarea de tip hipermedia are avantajul că rezolvă problema unicităţii. Fiecare experienţă artistică de explorare este unică, datorită posibilităţilor de interacţiune dintre operă şi receptor. Preţul unicităţii este absenţa corporalităţii. Nu doar corpul artistului nu lasă urme, însuşi corpul operei dispare. Gérard Genette numeşte "autografică" opera a cărei autenticitate se bazează pe procesul ei de realizare. Autografice sînt tablourile în ulei, obiectele decorative semnate de artist sau marcate de poansonul unei firme omologate. Operele create pe baza unui procedeu repetabil, al unui algoritm, cum este cazul seriilor de obiecte, al reproducerilor etc. sînt numite "alografice". Arta digitală web (ciber-arta) este, în acelaşi timp, alografică şi autografică. Este alografică deoarece este generată conform unui program care se execută repetitiv, pe orice maşină de calcul. Este autografică deoarece instanţializările sale depind de deciziile receptorului, care interacţionează cu programul, astfel încît fiecare expresie sensibilă a operei este unică. Conform cu Edmond Couchot, ciber-arta interactivă are două forme de existenţă. Ea există, pe de o parte, ca "operă în amonte", obiect abstract, determinist (programul de calcul), inaccesibil spectatorului şi criticului. Pe de altă parte, ea are o formă sensibilă, de obiect hipermedia unic şi evanescent, care, doar el, este oferit unei experienţe artistice cu caracter de unicat: "opera în aval". "Opera în amonte" este alografică, în timp ce "opera în aval" este autografică, pentru că receptorul participă la procesul de punere a sa în formă perceptibilă simţurilor. Un artist web ca Mark Amerika are nostalgia condiţiei artistului dinainte de apariţia multimediei şi ciberspaţiului, care "crea o artă care imita viaţa, care, la rîndul ei, imitase arta în modurile cele mai neaşteptate". El creează, prin opera lui, nu "un obiect" virtual sau material, ci "un întreg program de hiper-legături culturale, referinţe, rezonanţe, aproprieri", din care să rezulte o operă înzestrată cu "fluxul biomorfic al devenirii automate, pe care, astăzi îl numim viaţă". Artistul se orientează spre procesul producerii operei (priveşte "în amonte"), fiind conştient că rezultatul perceptibil, "avalul", nu mai depinde de el, fiind rezultatul practicii colective entităţilor sociale interconectate. Adrian Mihalache predă cursuri de economie virtuală şi cibercultură la Universitatea Politehnică din Bucureşti; proiectul lui de cercetare este studiul antropologic al societăţii informaţionale.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Furtuni cu grindină și vânt puternic în mai multe zone din țară. La Tulcea, ISU a emis mesaje RO-ALERT VIDEO
ISU Delta Tulcea a emis un mesaj RO-Alert pentru atenționarea locuitorilor, din Tulcea, Nufărul, Murighiol, Sarichioi, Babadag, Kogălniceanu, Frecăței, Somova și toate localitățile din Deltă Dunării.
image
Se află omenirea în pragul celui de-al Treilea Război Mondial? Ce spun specialiștii
Preocupările legate de izbucnirea unui al Treilea Război Mondial sunt crescânde, având în vedere recentele evenimente petrecute în Orientul Mijlociu, dar și situația din Ucraina.
image
Cum a fost aleasă Dobrogea ca loc de construcție al Centralei nucleare. Proiectul demarat de Nicolae Ceaușescu și inaugurat de Ion Iliescu VIDEO
Specialiștii au identificat și studiat mai mult de 120 de posibile amplasamente pentru centrală şi au fost luate în calcul mai multe bazine: Dunărea, Vişeul de Sus, Someşul Cald, Crişul Negru, Mureşul, Oltul, Siretul, Suceava, Moldova, Prutul Superior. În cele din urmă, a fost aleasă Dobrogea.

HIstoria.ro

image
Femeile din viața lui Lucrețiu Pătrășcanu
Lucrețiu Pătrășcanu a fost un personaj al deceniilor 4 și 5, controversat în timpul vieții, cat și după asasinarea sa în 1954.
image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.