Mulţumim, FILB

Publicat în Dilema Veche nr. 460 din 6-12 decembrie 2012
Mulţumim, FILB jpeg

Re-writing the map of Europe – acesta e sloganul Festivalului Internaţional de Literatură Bucureşti, probabil cel mai interesant festival literar românesc. Acum patru ani, la prima ediţie, Bogdan-Alexandru Stănescu, Oana Boca şi Vasile Ernu au pus la cale o întîlnire literară – un eveniment prin care să promoveze cîţiva autori publicaţi la Editura Polirom. A ieşit mai mult decît atît: sloganul propus a dat forţă şi direcţie, autorii invitaţi la prima ediţie au făcut mult mai mult decît să le vorbească, pe ton complezent, cititorilor lor. Atmosfera bună de atunci i-a încurajat pe cei trei iniţiatori să continue şi în anul următor. Fiecare ediţie a fost tot mai „tare“: la fiecare FILB s-au spus lucruri noi, fiecare seară de lectură a adus confirmări şi revelaţii, festivalul s-a transformat într-un soi de forum pe teme politico-literare. Da, ne trebuia acest dialog, simţeam nevoia unei dezbateri cu autorii din ţările vecine (şi nu numai). A (re)scrie harta Europei înseamnă, într-adevăr, mai mult decît a face accesibile aceste cărţi peste tot pe continent. Biografiile – le vécu – contează; fiecare poveste ne-a făcut să ne descoperim unii pe alţii. Au fost nişte seri magice în care – ca să mergem mai departe pe aceeaşi pistă a hărţii europene rescrise – chiar am simţit că ori Europa s-a deplasat, cumva, mai spre Est, astfel încît Bucureştiul să ajungă în centrul ei, ori că oraşul s-a translatat cu totul exact în mijlocul continentului. Am simţit – învăluit de atmosfera caldă a sălii, în care am regăsit numai prieteni – că la fiecare lectură s-au spus lucruri esenţiale, s-au rostit fraze care ar trebui reţinute într-o viitoare istorie a literaturii europene.

Dincolo de acest formidabil impact al festivalului, mi se pare incredibil cum se pot construi evenimente solide şi de durată doar cu entuziasm. FILB se „întreţine“ doar datorită eforturilor celor care l-au „inventat“, cu sprijin minim dinspre institutele culturale, ba, uneori, chiar fără nici un fel de susţinere publică. Un alt mare merit al festivalului e că nu caută neapărat vedetele scenei literare şi nici nu-i evită pe debutanţi. Ba chiar pune autori consacraţi la aceeaşi masă cu scriitori (încă) necunoscuţi. Marginalul devine central prin aplicarea universală a unui criteriu de bun-simţ: calitatea literară. Această abordare decomplexată e un atu al evenimentului. Celălalt e independenţa: departe de orice presiune din partea editorilor sau a criticilor, departe de interese financiare, organizatorii şi-au luat libertatea să construiască festivalul exact aşa cum şi-l doresc.

Şi ediţia de anul acesta – tot de criză – se anunţă promiţătoare. Cantitativ, oricum, le întrece pe toate celelalte: festivalul are, de data aceasta, patru zile; semn că a devenit o destinaţie tot mai interesantă pentru autori, dar şi că a ajuns suficient de puternic încît să rişte, extinzîndu-se. „Extensia“ e o seară de poezie (pînă acum au fost invitaţi doar prozatori). În ultima seară a festivalului (sîmbătă) sînt invitaţi: Daniel Boyacioglu, poet, artist şi dramaturg suedez de origine siriană, cu George Szirtes, poet britanic de origine maghiară, traducător şi profesor de literatură, cu Kei Miller, poet jamaican şi profesor de creative writing, şi cu inegalabilul Mircea Dinescu – unul dintre nu prea mulţii poeţi români traduşi în limbi de circulaţie internaţională. Fiecare dintre ei – promit organizatorii – este o apariţie în sine: artişti spectaculoşi, performeri provocatori.

Jonathan Coe şi Will Self nu mai au nevoie de nici o prezentare: cărţile lor au apărut în traducere cam peste tot în Europa, autorii sînt invitaţi la toate festivalurile importante. Ei sînt cei care deschid miercurea asta festivalul de la Bucureşti. Nu pot decît să aştept, cu încordare, această dezbatere. Căci, la FILB, fiecare întîlnire e prilej pentru o mică sau mare revelaţie. Mulţumim, FILB. 

TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul corespondenței
O cu totul altă carte față de aceea, știută tuturor, din 1978, este actuala ediție, definitivă, a „Romanului epistolar” dintre I. Negoițescu și Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te supăra, frate
„Frère et sœur” rămîne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu trăiri rezonabile – însăși lipsa de măsură a pasiunilor sfîrșește prin a fi „rezonabilă”, necesară – și morală burgheză.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album în limba maternă ce le oferă mai mult spațiu de manevră pentru poezie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.