Dictările şi emisiunile erau complementare - interviu cu Bernard PIVOT

Publicat în Dilema Veche nr. 438 din 5-11 iulie 2012
Dictările şi emisiunile erau complementare   interviu cu Bernard PIVOT jpeg

Bernard Pivot este fără îndoială cel mai cunoscut jurnalist cultural din Franţa. Intelectual implicat şi iubitor împătimit al literelor, a marcat istoria televiziunii cu emisiunile sale de succes Apostrophes (lansată în 1974) şi Bouillon de culture, realizată şi prezentată de el din 1990 pînă în 2001, emisiuni la care au participat invitaţi de marcă ai literaturii franceze şi internaţionale. Bernard Pivot a fost în acelaşi timp implicat şi în presa scrisă, în care s-a lansat prin articolele publicate în revista Figaro Littéraire, apoi ca editorialist în revista Lire şi cronicar pentru revista Le Point. Publicul francez a avut ocazia să-l întîlnească şi în perioada în care a organizat campionatul Dicos d'or (Dicţionarele de aur) şi campionatul mondial de ortografie a limbii franceze. Iubitor necondiţionat al limbii lui Molire, nu a încetat niciodată să transmită dragostea şi pasiunea sa pentru litere prin volumele: 100 mots à sauver, 100 expressions à sauver. Bernard Pivot este şi primul membru al Academiei Goncourt care nu este scriitor.


L-am întrebat despre rolul cultural al televiziunii.

Televiziunea a fost asociată imediat unei emisiuni literare. Atunci cînd a fost creată televiziunea franceză, la finele anilor ’40 şi la începutul anilor ’50, programul conţinea un jurnal televizat, o emisiune de varietăţi şi o emisiune literară. Francezii considerau că unui canal de televiziune nu trebuia să îi lipsească emisiunile culturale. Tradiţia a fost perpetuată şi în anii care au urmat şi au fost create emisiuni literare, printre care se număra bineînţeles şi emisiunea mea. Am realizat o emisiune literară şi culturală timp de 28 de ani şi apoi au venit succesorii mei de azi. Chiar dacă alte televiziuni străine au în program foarte puţine emisiuni culturale, televiziunea publică franceză a dat exemplul prin introducerea în programele sale şi a emisiunilor culturale. Din păcate, acestea nu sînt totdeauna programate la orele potrivite. La început, eu am avut norocul de a realiza emisiuni difuzate la orele 21,30, însă emisiunile culturale de azi sînt difuzate mereu la orele 23. Deşi consider că sînt foarte tîrzii, mă bucur că au încă şansa de a exista.

Bernard Pivot nu este numai un om de televiziune, jurnalist şi scriitor, ci şi un militant pentru conservarea limbii franceze şi promovarea acesteia. Una dintre preocupările sale a fost mereu susţinerea literaturii şi a scriitorilor care au promovat prin literatura lor o limbă franceză curată.

A apăra literatura înseamnă în acelaşi timp apărarea limbii franceze. Aceste două lucruri sînt indisociabile. Bineînţeles că nu sîntem obligaţi să facem emisiuni literare şi imediat apoi să dăm dictări, aşa cum am făcut-o mai bine de douăzeci de ani. Însă nu există o mare diferenţă în ceea ce priveşte fondul: a apăra scriitorii înseamnă pînă la urmă a apăra unealta cu care ei se exprimă, adică limba franceză. De altfel, limba franceză nu aparţine numai scriitorilor francezi, ci şi celor care sînt traduşi în franceză. De exemplu, scriitorii români au tot interesul ca traducerile cărţilor lor să fie făcute corect, într-o limbă franceză exactă şi fără greşeli de ortografie. În concluzie, am gîndit întotdeauna că munca de prezentator de emisiuni literare la televiziune cît şi cea de apărător al limbii franceze prin dictările pe care le-am făcut erau activităţi complementare.

Cum percepe un îndrăgostit al literelor şi al limbii franceze declinul ortografiei în Franţa?

Da... din păcate, ortografia se degradează. Toată lumea constată acest lucru, şi mai ales profesorii. Vedem foarte bine această situaţie în toate lucrările de la bacalaureat, chiar şi în lucrările de licenţă sau în tezele de doctorat, unde limba franceză este folosită destul de prost. În ziua de azi, ortografia nu este considerată ca fiind o valoare importantă, ci mai degrabă ca una facultativă, ornamentală, de prisos. Am trecut de la o extremă la alta. Acum cincizeci de ani, atunci cînd eram tînăr, ortografia era o valoare absolută, ceea ce din punctul meu de vedere era stupid. Faptul că astăzi ortografia este considerată o valoare ornamentală este tot atît de aberant. Aşadar, adevărul este pe undeva pe la mijloc. Cred că ortografia nu reprezintă calitatea esenţială a unui text. Dacă autorul nu are talent, nimeni nu va putea să-l ajute, în timp ce dacă acesta are talent, însă scrie cu greşeli, va exista mereu cineva care să-l sprijine cu corecturile. Această lipsă actuală de respect faţă de ortografie este într-adevăr un pic îngrijorătoare. Din nefericire, lumea începe să conştientizeze acest lucru destul de tardiv. De exemplu, vedem cum patronii întreprinderilor se alarmează din cauza redactării proaste a rapoartelor concepute de cadrele lor, de angajaţi. Din acest motiv sînt nevoiţi să ofere, personalului din întreprindere, cursuri de ortografie. Este totuşi puţin ciudat! Cine şi-ar fi putut imagina că o să se ajungă aici? Aşadar, cred că astăzi, în sfîrşit, lumea începe să conştientizeze cît de importantă este ortografia şi deja e un pas înainte. Sarcina de a rezolva această problemă le revine totuşi profesorilor. Aceştia trebuie să accepte că dictarea nu este o metodă perimată. Cred că este important să îi iniţiem pe oameni în domeniul literelor prin lectură, descoperirea sensului cuvintelor, prin scrisul corect, dîndu-le un dicţionar să prindă gustul cuvintelor şi să le transmitem astfel dragostea pentru cuvinte.

Sînt mereu uimit de părinţii care vin să-mi spună că, deşi citesc, copiii lor scriu incorect. Cred că nu este suficient să citească. Ei trebuie să scrie acele cuvinte. Evident că trebuie să ai puţin curaj ca să aşterni pe o foaie cuvintele pe care tocmai le-ai citit. Însă memorăm mai bine cuvintele atunci cînd le scriem. Pentru a rezuma, cred că lumea şi-a dat seama de starea decadentă a ortografiei. Sper că această conştientizare a situaţiei va fi şi primul pas către modernizarea învăţămîntului, dar şi ocazia de a-i reconcilia pe francezi cu limba lor.

Este sau nu o dilemă raportul dintre patrimoniul cultural ancestral şi noile forme culturale în Franţa anului 2012?

Modernitatea nu este contrară patrimoniului, inovaţia nu este contrară memoriei. Cred că este o eroare, o idee falsă să credem că avangarda, ceea ce este modern, noile tehnici etc. sînt incompatibile cu conservarea memoriei colective şi individuale. Adică memoria scriitorilor, pictorilor, arhitecţilor, muzicienilor nu este periclitată de ce este nou. Cred că există o istorie a culturii aşa cum există o istorie politică şi una economică şi că istoria se perpetuează astfel încît, în zece, douăzeci, cincizeci, o sută de ani, vor exista inovatori şi creatori care vor avea cel mai mare respect pentru ceea ce facem noi azi, ceea ce tinerii artişti din prezent oferă publicului în momentul de faţă. Atunci, cei de azi vor reprezenta şi ei, ca şi cei din trecut, o parte din patrimoniul cultural. 

a consemnat Ilinca SANDU

964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.

Adevarul.ro

livada de smochini este langa buzau jpg
Un buzoian a pariat pe cultivarea smochinelor si a câștigat. Este favorizat de clima în schimbare
Culturile exotice de smochine încep să se dezvolte în România, pe fondul condițiilor climatice favorabile. Valentin Badea a pus pe picioare în mai puțin de doi ani o livadă de smochini, în Buzău.
festivalul dovleacului png
Festival al toamnei, în Buzău, cu sarmale, plăcinte și dulceață la discreție, toate preparate din dovleac
Bun la toate, dovleacul și-a câștigat un loc de cinste la Buzău, unde are dedicat un festival, în comuna Poșta Câlnău. Cele mai iscusite gospodine le-au arătat turiștilor ce se poate face din bostan.
corina sirghi taraful jean americanu foto dana cotovanu jpeg
Corina Sîrghi și Taraful Jean Americanu, despre lăutăria care a mai rămas
Puțini mai sunt cei care astăzi duc mai departe muzica lăutărească așa cum a fost ea lăsată. Pe lista scurtă se numără Corina Sîrghi, o fată aparent plăpândă, dar cu voce din timpuri străvechi, care cântă alături de Taraful Jean Americanu – și doar ei știu care sunt tainele lăutăriei de odinioară.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.