Cum m-am reîndrăgostit de literatura română

Publicat în Dilema Veche nr. 709 din 21-27 septembrie 2017
Cum m am reîndrăgostit de literatura română jpeg

Cum adică, nu mai aveţi cartea mea?“, „Ne pare rău, s a vîndut. Adică, mă rog, ne pare bine“, „Totuşi, urmează lansarea, o să le vorbesc oamenilor despre carte. Poate o să vrea cineva autografe. Cum o să facem?“, „Ne pare rău, asta e. Mă rog, de fapt, ne pare bine.“

Deşi dialogul de mai sus e pură ficţiune, inspirată de privirea nu din cale-a-fară de blajină a autorului la momentul lansării, faptele sînt cît se poate reale. Scriitorul perplexat de succesul neprevăzut este Alex Tocilescu, editura e Polirom, iar locul faptei e Bookfest 2017. Imperiul pisicilor a fost lansată în penultima zi a tîrgului, fără ca vreun exemplar să mai fie disponibil la stand. Situaţia s-a repetat a doua zi, în cazul Pereţilor subţiri a Anei Maria Sandu. „E inexplicabil. Asta e tot ce pot spune. De acum, singurul lucru care m-ar putea uimi la culme ar fi întoarcerea publicului la carte“, posta pe Facebook, la momentul Book-fest, Florin Iaru, el însuşi „epuizat“, cu cartea Sînii verzi. Pentru a face misterul încă mai de nepătruns, merită subliniat că toate cele trei cărţi de mai sus, apărute la Polirom, sînt volume de povestiri, Cenuşăreasa genurilor în topul gusturilor cititorilor locali.

Ce se întîmplă, aşadar? În lipsa unei pregătiri în domeniul filologic şi în prezenţa mirării exprimate chiar de oameni cu mare experienţă în domeniu, nu voi cuteza să cred că pot propune o explicaţie exhaustivă. Voi încerca, în schimb, să explic ce m-a făcut pe mine, cititor amator, să devorez în trei săptămîni unsprezece cărţi (cinci de proză scurtă, şase romane), scrise de tot atîţia scriitori români, însumînd peste 2.000 de pagini de literatură contemporană.

În ultimii cincisprezece ani, consider filmele Noului Val ca fiind radiografia cea mai puternică, valoroasă şi plină de semnificaţii personale a vieţii cotidiene pe care o trăiesc în România. Puiu, Porumboiu, Mungiu, Muntean şi ceilalţi au reuşit să aşeze pe ecran bucăţi de adevăr de care eu şi, cred, vasta majoritate a lumii din jur fie nu aveam habar, fie le credeam pe veci dosite în pivniţe bine păzite. 2017 pare a fi un an de schimbare pentru cinema-ul românesc. Poate că Noul Val a obosit, poate că are nevoie de o reîmprospătare stilistică şi nu numai, poate că a ajuns la un final de drum. Cert este că marile titluri întîrzie să apară, fără că nevoia oamenilor de a se lua la întrebări să se fi diminuat. Pe acest fond de nevoie de oglindire, de foame de autorevelaţie, cartea, bine promovată de autori pe propriile pagini de Facebook, a luat locul filmului. Şi a făcut-o cu o ofertă de titluri, stiluri şi teme atît de vastă, încît a reactivat pasiunea pentru lectură a multora, riscînd să declanşeze un mic fenomen asemănător cu începutul anilor 2000.

În ce mă priveşte, am deschis seria cu Exitus al lui Adrian Georgescu (Editura Polirom), a cărui scriitură m-a făcut de mai multe ori să verific numele autorului de pe copertă, pentru a fi sigur că nu sînt în prezenţa vreunui sud-american, capabil să inventeze personaje fabuloase, cu care să ajungi să respiri ori să visezi sincron. Aproape de final, în scena zborului ce lasă în urmă muzeul, războiul şi nonsensul cinic al vieţii, m-am pomenit gîndindu-mă ce-ar spune Cărtărescu de-ar citi aşa o carte. Gîndul la influenţa cărtăresciană mi-a revenit de-a lungul romanului lui Tudor Ganea, Miere (Editura Polirom), a cărui frumuseţe caldă, pulsînd de empatie pentru forme atît sublime, cît şi abjecte de umanitate, mi-a smuls, sînt fericit să o recunosc, cîteva rînduri de lacrimi. Bucureştiul Orbitorului şi al Solenoidului îşi are un frate mai mic în cel din fantasy-ul literar al lui Ganea. (Oare ce-ar spune Eliade despre toate astea?)

Cu Nautilus al Ioanei Bîldea Constantinescu (Editura Humanitas), lumea şi a continuat curgerea îmbibată în semnele răului, bolii, morţii, fără că asta să tulbure apropierea, de o graţie infinit elegantă, de sîmburele bun pe care pesemne că îl ascundem cu toţii undeva în adîncuri. Există în blîndeţea cu care detectivul din acest fals roman poliţist se apropie de rezolvarea enigmei o asemenea fragilitate, încît îţi spui că numirea adevărului chiar are uneori capacitatea de a restabili ordinea lumii. Deşi la fel de prezentă, fragilitatea e mult mai atent deghizată în Omar şi diavolii (Editura Polirom), romanul-poem al lui Dan Ciupureanu în care violenţa, alcoolismul şi sărăcia, în forme extreme, primesc cod poştal de sudul României. E o întoarcere abruptă la o realitate ultra-cotidiană asupra căreia Noul Val, de pildă, a fost uneori acuzat că nu se apleacă suficient. O realitate a vieţii la bloc, a provinciei şi periferiei, a existenţei lipsite de şanse şi de vise, ce cuprinde deopotrivă tineri şcoliţi în universităţi sau fără de şcoală, crescînd în familii evident disfuncţionale sau cu aparenţe de normalitate.

Un soi de zbatere fără de speranţă, de cer închis, de lume damnată, care străbate şi povestirile din Copilăria lui Kaspar Hauser a lui Bogdan-Alexandru Stănescu (Editura Polirom), unind generaţiile, nivelînd diferenţele de educaţie, cuprinzînd, într-un spleen nesfîrşit, deruta unei întregi populaţii. Personajul Tătuţu e, pesemne, genul de om pe care l-ai da afară din casă, pentru a-l prinde apoi din urmă şi a-l cinsti, pînă dimineaţa, cu alcool prost şi ţigări netimbrate, doar de dragul de a te recunoaşte în el şi de a te ierta. Andrei Crăciun plasează seva acestei lumi undeva în trecut, în jurul anului de graţie 1989, documentînd, în micro-romanul Aleea Zorilor (Editura Polirom), un oraş pierdut pe drumul dinspre comunismul ceauşist înspre zilele noastre inclasabile. Evocarea sa e un soi de investigaţie felliniană, care ne ajută să înţelegem mai bine de unde se trage deşertul de acum.

Păstrînd lipsa de orizont, dar schim-bînd garderoba şi cartierul, Ex-tra-conjugal a lui Mihai Radu (Edi-tura Polirom) developează angoasele noii burghezii într-un stil ce aminteşte, pe alocuri, de Marţi, după Crăciun al lui Radu Muntean. Prins între imposibila întoarcere în deloc paradiziaca adolescenţă şi imposibila împăcare cu prezentul conjugal, personajul lui Radu mărturiseşte degringolada pe care o traversează atîţia bărbaţi ai oraşelor noastre. Versantul feminin al aceleiaşi drame e de găsit în Pereţi subţiri, colecţia de proze prin care Ana Maria Sandu face propria reverenţă Bucureştiului, dar şi lansează propria investigaţie asupra sufletului uman & urban al momentului. Eroinele sale (mai ales ele!) poposesc, o vreme, în imobilul de lîngă Grădina Icoanei, lăsînd în urmă tristeţi şi fericiri cu care rezonează atîtea dintre femeile oraşelor noastre.

De toate cele de mai sus se poate însă rîde temeinic şi variat. Radu Paraschivescu propune, în Am fost cîndva femeie de onoare (Editura Humanitas), o cheie ironică, deloc lipsită de empatie, pentru o seamă de povestiri din perioade mai mult sau mai puţin apropiate, un soi de Amintiri din Epoca de aur şi de tranziţie. Alex Tocilescu virează spre o satiră consistent îmbibată în absurd, producîndu-mi unele dintre cele mai teribile hohote pe care mi-a fost dat să le trăiesc în calitate de cititor de ficţiune. Nu recomand, de pildă, lectura povestirii „Diapozitive“ de-a lungul călătoriei cu metroul, decît, eventual, în poziţie aşezat pe scaun. Altfel, se riscă prăbuşiri cu semnificativ risc de fracturi. În fine, Florin Iaru dă chiar toate convenţiile la o parte şi propune, în Sî-nii verzi, un soi de Twin Peaks (seria nouă) în versiune literară, în care orice gag e cu putinţă, orice joacă e permisă, orice non-convenţional devine banal dacă nu e atent luat la întrebări.

Lista de mai sus e strict personală. De-a lungul anului, inclusiv la Bookfest, au apărut şi alte titluri ademenitoare de ficţiune românească. Deja prietenii îmi taxează restanţele. În urmă cu cîţiva ani, îi invidiam pe cei ce mergeau la TIFF şi vedeau premierele locale cu luni în avans. Acum, goana amicală priveşte cărţile. Departe de a se exclude, cele două domenii mai degrabă se potenţează reciproc. Multe dintre volumele de mai sus s-ar preta ecranizării. Despre Noul Val din cinema s-a tot spus că, în ciuda succesului de festival, nu a avut șansa unui marketing pe măsura valorii şi că, pe cale de consecinţă, nu şi-a împlinit întreg potenţialul. Întîmplarea cu lansarea fără de cărţi povestită la începutul acestui text spune ceva despre potenţiala repetare a nedoritei isprăvi. Editurile româneşti au însă şansa de a învăţa din propriile erori. Şi, poate, de a contribui la lansarea Noului Val al ficţiunii româneşti. Pînă una-alta, fie şi parţial, uimirea lui Florin Iaru are sămînţă: publicul pare că e pe drumul regăsirii cărţii. 

Mihai Brezeanu scrie despre teatru şi film pe unbtc.ro şi Liternet.ro.

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Caz șocant în Capitală: femeie închisă în portbagajul unei mașini incendiate. Cum a fost salvată de polițiști și de operatorii 112 VIDEO
Un caz șocant de sechestrare a fost înregistrat luni dimineață în Capitală. O femeie a fost salvată de polițiști din portbagajul unei mașini incendiate.
image
Experiența nefericită trăită de o turistă într-un hotel de 4 stele din Sinaia. „Și un WC public arăta mai bine decât camera”
O româncă s-a plâns de condițiile oferite de un hotel de 4 stele din Sinaia. Femeia susține că a stat într-o cameră care merita cel mult două stele și a postat pe internet fotografii care vin în sprijinul afirmațiilor sale
image
Există legătură între cutremurul din Turcia și cele cinci seisme din România? Ce spun experții
După cutremurul devastator din Turcia, în această dimineață, au avut loc mai multe cutremure și în România. Seismologul Gheorghe Mărmureanu e explicat dacă acestea au legătură.

HIstoria.ro

image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.
image
Apropierea Ungariei revizioniste de Germania nazistă
Propaganda revizionistă maghiară, extrem de activă și de agresivă, a prins în străinătate și pe fondul lipsei de reacție a României.