Anul poetic 2018

Publicat în Dilema Veche nr. 779 din 24-30 ianuarie 2019
Anul poetic 2018 jpeg

Anul 2018 a fost, din punctul de vedere al poeziei, un an foarte bun. Au ap─ârut multe c─âr╚Ťi valoroase, iar altele mai vechi au fost reeditate, ├«n principal ale celor mai buni dou─âmii╚Öti, dar nu numai. Colec╚Ťia ÔÇ×VorpalÔÇť a Editurii Nemira a propus publicului ni╚Öte volume demne de toat─â aten╚Ťia: Andra Rotaru, tribar, Tara Skurtu, Jocul de-a amiba, Mihai Ignat, frigul (o elegie) ╚Öi V. Leac, monoideal. Un program editorial coerent, care are toate ╚Öansele s─â continue ╚Öi chiar s─â se dezvolte. Casa de editur─â Max Blecher a publicat: Ionel Ciupureanu, E timpul s─â vis─âm un m─âcel, Adriana Teodorescu, Pove╚Öti de trecere cu noi, Radu Andriescu, Jedi de provincie, Constantin Ab─âlu╚Ť─â, Mai sincer ca Himalaya, Robert Gabriel Elekes, o dron─â care m─â vrea ├«n sf├«r╚Öit doar pe mine, Ioan ╚śerbu, krav maga, Rodica Draghincescu, Fraht, ╚Öi Ioana Vintil─â, P─âs─âri ├«n furtuna de nisip. Mai merit─â men╚Ťionate: Oana C─ât─âlina Ninu, St─ârile intense (Casa de pariuri literare), Robert ╚śerban, Tehnici de camuflaj (Tracus Arte) ╚Öi Alina Purcaru, Indigo (Tracus Arte). La Paralela 45 au ap─ârut: Ruxandra Cesereanu, Scrisoare c─âtre un prieten ╚Öi ├«napoi c─âtre ╚Ťar─â. Un manifest, ╚Öi Cosmin Per╚Ťa, C├«ntec de leag─ân pentru genera╚Ťia mea. La Charmides au ap─ârut Gustul cire╚Öelor de ╚śtefan Manasia ╚Öi fi╚Ö─â clinic─â de Ofelia Prodan. Editura Vinea a publicat spre finalul anului mai multe c─âr╚Ťi, dintre care men╚Ťionez: Liviu Antonesei, 5 balade rock, ╚Öi Nicoleta Dabija, Aici nu se moare niciodat─â. La capitolul reedit─âri, ╚Ťin s─â-i amintesc pe Marius Chivu, cu V├«ntureasa de plastic (Humanitas), ╚Öi pe Lia Faur, cu Piele de ├«mprumut (Brumar).

┼×i acum, pe scurt, despre trei dintre aceste c─âr┼úi.

Alina Purcaru cultiv─â ├«n Indigo un lirism lipsit de accente melodramatice, cu toate c─â temele pe care le abordeaz─â ar fi putut-o ├«ndrepta ├«n aceast─â direc╚Ťie. Exist─â ╚Öi o form─â de camuflaj al tr─âirilor, prin recurs la unele amintiri ce au corespondent ├«n anumite st─âri din prezent. Nu vorbesc despre ni╚Öte arce peste timp, ci de tr─âirea ├«n simultaneitate a trecutului ╚Öi prezentului, ob╚Ťin├«ndu-se astfel ni╚Öte efecte poetice insolite. Dar insolitul nu vine doar pe aceast─â cale. Se simte de pretutindeni o nostalgie re╚Ťinut─â, uneori contrabalansat─â de imagini dure ce nu-╚Öi au originea ├«ntr-un lexic anume, ci tot dintr-o tr─âire, percepere a realit─â╚Ťii la limit─â: ÔÇ×Am ├«nv─â╚Ťat repede: / la f├«nt├«n─â se taie p─ârul, / la dud se taie g─âinile, / la pietroi se taie ro╚Öiile pentru bulion, / la cuptor se duce mielul t─âiat, / la gr─âmada de nisip, ╚Öoarecii mor╚Ťi, / ├«i desfacem cu lama pe burt─â / s─â vedem ce au ├«n─âuntruÔÇť.

O poezie marcat─â de diverse ten┬şdin╚Ťe de autoexcludere din via╚Ťa social─â practic─â Robert Gabriel Elekes. Se folose╚Öte de imagini puternice, unele ajunse deja conven╚Ťional ╚Öocante, f─âr─â a aluneca ├«ns─â ├«n exces. O via╚Ť─â sordid─â, ├«mbibat─â ├«n alcool, o fug─â de sine, cu promisiunea revenirii la sine, mai ales c─â preocup─ârile intelectuale, poetice ╚Öi didactice ├«l ridic─â din condi╚Ťia pe care singur ╚Öi-o induce: ÔÇ×╚Öi ├«n apartamentul meu tot frig e / economisesc bani pentru be╚Ťiile lunii viitoare. / casa mea este o lume consumerist-apocaliptic─â-n care / pungi de plastic, haine de firm─â, cartoane de pizza, / cutii de medicamente, doze de bere / se sf├«╚Öie ├«ntre ele / disput├«ndu-╚Öi dreptul / de a-mi ├«ngropa cadavrulÔÇť. Bine├«n╚Ťeles c─â volumul are mai multe niveluri de profunzime, nu se limiteaz─â doar la aspectul eviden╚Ťiat.

V. Leac ├«╚Öi are locul lui ├«n poezia dou─âmiist─â ╚Öi nu numai. Scrie ca ╚Öi cum ╚Öi-ar schimba una dup─â alta m─â╚Ötile. O fraz─â o r─âstoarn─â semantic pe cea anterioar─â. Poetul creeaz─â paradoxuri deloc gratuite, de╚Öi d─â uneori impresia unei gratuit─â╚Ťi sublime. Felul ├«n care prive╚Öte lumea pare acela al unui copil mare, doar ├«n aparen╚Ť─â, pentru c─â judecata realit─â╚Ťii se poate deduce din subsidiar. Scrie o poezie de o for╚Ť─â neostentativ─â, ca ╚Öi cum ar l─âsa energiile din care se compune via╚Ťa sa la ├«nt├«mplare. V. Leac trebuie citit cu mare aten╚Ťie pentru c─â este un adev─ârat maestru ├«n a-╚Öi atrage cititorii ├«n curs─â. Primul poem al c─âr╚Ťii, ÔÇ×Zona distru╚ÖilorÔÇť, se distinge fa╚Ť─â de celelalte, fiind aproape un manifest, lucru destul de rar ├«n poezia lui V. Leac: ÔÇ×Ce facem noi, cei care ne-am s─âturat de poezie ╚Öi art─â ? / Cei care st─âm prost cu orientarea, cu skillurile? / Noi nu ne dorim dec├«t s─â fim l─âsa╚Ťi ├«n pace, s─â ne milogim / prin baie ╚Öi holuri ├«ntunecate, ca ni╚Öte zombie. / Noi, cei care n-am vrut niciodat─â s─â ne maturiz─âm; / care n-am vrut s─â cunoa╚Ötem ridicolul ╚Öi lipsa de sens. / Ce facem noi, cei care n-am ├«n╚Ťeles schemele ╚Öi-am r─âmas / bloca╚Ťi pentru totdeauna, aici, ├«n zona distru╚Öilor?ÔÇť 

┼×erban Axinte este scriitor ┼či critic literar. Cea mai recent─â carte publicat─â: My murdererÔÇÖs chant and other poems (2006-2016), translated by Ioana Miron, Editura Vinea, 2017.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.
image
Fetiţă de doi ani, căzută de la etajul trei al unui hotel din Eforie Nord. Copila a fost găsită de un turist în iarbă
O fetiţă de doi ani a căzut de la etajul hotelului Delfinul din staţiunea Eforie Nord. Accidentul s-a produs luni, 4 iulie, ora 11.30, la Hotelul Delfinul din staţiunea Eforie Nord. La faţa locului a ajuns un echipaj al Ambulanţei.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.