„Acest minunat festival internaţional de buzunar“

Publicat în Dilema Veche nr. 513 din 12-18 decembrie 2013
„Acest minunat festival internaţional de buzunar“ jpeg

Cea de-a şasea ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură Bucureşti s-a încheiat. Au fost cinci zile lungi, în care s-a vorbit cu pasiune despre literatură şi scris, în care am întîlnit şi am ascultat autori străini şi români, extrem de diferiţi. I-am întrebat pe cei patru organizatori ce înseamnă pentru ei această aventură care, de şase ani încoace, se numeşte FILB.

● Bogdan-Alexandru STĂNESCU

Pentru mine, care ies din perimetrul Tineretului – Unirea doar cînd mă îndrept spre aeroport sau cînd am vreo lansare la Bastilia, să stau cinci zile (şi aproape cinci nopţi) prin Bucureşti a fost aproape un capitol scris de Lewis Carroll. Adică vorbesc despre celebra înstrăinare a formaliştilor ruşi. La asta s-au adăugat emoţia de-a o revedea pe Zeruya Shalev, care mi-e dragă de mor, dar şi cea de a-l cunoaşte pe Eyal Megged (de care mi-era iniţial frică). Din toate senzaţiile astea stranii (exacerbate şi amestecate în cazul unui nevrotic, cum sînt eu), s-a născut o surpriză enormă: m-am împrietenit la cataramă cu un scriitor de 65 de ani. Iar prietenia asta – atît de neobişnuită pentru un om care numai prietenos nu e (eu, adică) – a fost mediată de Bolano. După care au mai dat o mînă de ajutor Franzen, Tóibín, Abraham Yehoshua şi Silva blondă. Am rămas aşa, suspendat în uimirea cauzată de naşterea unei prietenii improbabile, pînă în ultima seară. Au mai contribuit la asta surpriza de a cunoaşte o Sarah Dunant atît de nebritanică şi de pupăcioasă, încît părea deja o ficţiune din filmul care se construise în mintea mea, un Srdan Srdic care striga după mine: „Bogdane!!“, într-o română pură, un Kei Miller purtînd la mîna stîngă un inel care punea în scena metalului şarpele Ouroboros, un Robert Perisic gata oricînd să iasă dintr-un clip al lui Nick Cave (observaţia nu-mi aparţine, dar am fost contaminat), o Andrea Tompa care-mi amintea despre prieteni comuni din Budapesta, un Marin Mălaicu-Hondrari care parcă-mi vorbea numai mie de pe scenă, o Corina Sabău care poate fi extrem de dură, sub învelişul de emoţii şi sensibilitate, un Andrei Dósa căruia nu i-a trebuit decît să se încălzească un pic (plăcut poemul inedit!) şi, în fine, un Adi Schiop mai emoţionat decît îl credeam capabil. Sîmbătă dimineaţa eram gata să sar în bocanci şi să plec spre hotelul unde stăteau invitaţii, cînd mi-am dat seama că cineva, undeva pe la 3-4 dimineaţa, îmi strigase în urechea dreaptă: „Cuuuuttt!!!!“

● Oana BOCA

FILB are nişte parteneri grozavi! Însă, cu sponsorii… E greu de crezut că prietenul care ne ajută cu grafica afişelor FILB a tastat pentru prima dată cuvîntul „sponsor“ abia sub cel de-al şaselea vizual. De fapt, ca să fiu sinceră, mirarea asta e de luat în calcul doar de la cea de-a patra ediţie.

În 2008, parcurgeam faza de romantism absolut – ce sponsori, ce bani? Am fost bucuroşi că iubitorii de literatură din Capitală au crezut în propunerea noastră de entertainment, că am reuşit să fim decenţi, să umplem sala de la MŢR! Ba chiar am şi pus ceva bănuţi din propriile buzunare. Nu mult, oricum, nu mai contează acum, ideea e că pur şi simplu nu ne trecea prin gînd cuvîntul „sponsor“.

Un an mai tîrziu, am început să ne gîndim la sponsori, însă derulam grija asta a găsirii unor potenţiali finanţatori pentru FILB în paralel cu grija de a găsi susţinere pentru vizita lui Salman Rushdie, care urma să aibă loc la vreo trei săptămîni (în vremea aceea, toţi cei trei iniţiatori FILB încă lucram la Polirom). Şi ghiciţi ce s-a dovedit a fi mai important…

Abia în 2010 am început să realizăm că avem o problemă legată de susţinerea acestui proiect. Şi, am socotit noi atunci, chestiunea e acută; dacă festivalul rămîne în octombrie, n-o să găsim în veci sponsori: vara nu dai de susţinători, iar toamna e îmbulzeală în inbox-urile multinaţionalelor, iar între noi şi Festivalul Naţional de Teatru, cu care ne-am suprapus timp de trei ediţii, ne-am temut – doar foarte puţin – că sponsorii ar putea alege artele spectacolului în locul nostru... Aşa că am decis să ne mutăm în decembrie, într-o perioadă mai liniştită, cînd, pe fundal de jingle bells, numai împietrit la suflet trebuie să fii să nu susţii acest „minunat festival internaţional de buzunar“, cum l-a numit Mircea Cărtărescu.

De atunci, dar mai ales de cînd eu am decis să mă descurc pe cont propriu, am ajuns să verific absolut toate scenariile posibile legate de susţinerea financiară a festivalului: am pierdut deja şirul prezentărilor în PowerPoint şi n-aş putea să număr vreodată exact sutele de e-mail-uri trimise. Ba, mai mult, în vara aceasta am creat de la zero două campanii de promovare personalizate. Nu fac publice numele prietenelor din agenţiile de publicitate care, în cunoştinţă de cauză şi de personaje, au militat şi ele pentru susţinerea FILB.

În şase ani, la FILB am făcut posibilă prezenţa a 69 de scriitori din 20 de ţări. Dosarul de presă e incomod de mare şi aproape incomod de flatant.

În urma acestui „bombardament“ cultural şi de cereri, ne-am ales cu doi sponsori: un şef al unei companii ne-a răspuns el însuşi la e-mail, deşi nu ne ştiam, iar o prietenă dintr-o altă companie, care ştie şi iubeşte FILB-ul, a pledat pentru noi în faţa board-ului. O fi mult, o fi puţin, o fi normal? Pînă la urmă, acesta e singurul scenariu real care a făcut posibil FILB 6. 

● Vasile ERNU

Au trecut şase ediţii de FILB. E mult, e puţin? Au fost însă mult entuziasm, bucurie, descoperiri, oboseală, muncă etc. Între timp, am făcut copii, am scris cărţi, am organizat şi alte evenimente, dar la FILB nu am renunţat, chiar dacă de fiecare dată spunem că „e ultima oară“. Avem un public excelent şi pentru el probabil merită să facem acest eveniment frumos, dar fragil, din cauza unor amărîţi de bani care se strîng cu multă trudă. Dar poate că doar aşa se mai poate cîştiga independenţa în România: puţinii bani, strînşi cu multă migală, din multe locuri, care să nu permită nimănui să-ţi impună reguli, opinii, comenzi. E greu, dar preţul merită plătit. Cert este că, pînă în acest moment, nimeni nu ne-a reproşat două lucruri: independenţa şi calitatea autorilor. Iar acestea sînt, poate, cele mai importante calităţi ale FILB-ului. Eu aş mai adăuga şi calitatea publicului. Am trăit împreună şase ediţii care au variat, au fost diverse, pentru că fiecare autor sau moderator lasă amprenta sa. La fiecare început de an ne strîngem (cei patru), analizăm şi ne gîndim cum să-l facem la anul. Acum, după cea de a şasea ediţie, bateriile clipocesc pe roşu. E timpul să ne odihnim puţin, chiar dacă un sentiment melancolic post-FILB te mai bîntuie. La anul, va trebui să ne gîndim cum vom merge mai departe. Am însă un straniu sentiment că FILB-ul se îndreaptă abia spre perioada de adolescenţă jucăuşă. Sper să ne vedem vioi şi la ediţia a şaptea a FILB-ului. 

● Ioana GRUENWALD

Odată schiţată lista autorilor, încep şi primele angoase: cum o fi cutare care vine din Vest, dar celălalt din fosta Iugoslavie, dar ceilalţi care de pe unde or mai veni? De ce au acceptat să vină tocmai la Bucureşti este doar una din întrebările fundamentale care încep să te frămînte. În nici un caz pentru bani, pentru că nu e cazul; or fi auzit oare de România, poate au strămoşi prin Bucovina sau foste iubite, ori poate vor să se documenteze pentru o nouă carte? Şi anul acesta, la fel ca în ultimii ani, scurtele conversaţii pe e-mail, căutările pe Google, citirea textelor şi alte încercări de apropiere de autorii invitaţi nu reuşesc să reducă tensiunea care creşte odată cu apropierea festivalului: oare se vor potrivi Sarah Dunant, Zeruya Shalev, Eyal Megged, Srdjan Srdic, Kei Miller, Robert Perisic şi Andrea Tompa cu Bucureştiul, cu festivalul, cu publicul, oare hotelul, restaurantele, străzile, taxiurile sau aerul rece vor fi toate conform aşteptărilor?

Odată depăşită panica de „preaterizare“, lucrurile se aşază pe făgaşul de festival: autorii încep să vină, să dea interviuri, să iasă la masă şi, în cele din urmă, să aterizeze pe scena înghesuită de la Clubul Ţăranului. Dialogul cu publicul rezolvă şi ultimele eventuale asperităţi, iar, acum, acest dialog mi s-a părut parcă mai cald şi mai firesc ca niciodată. Mai mult ca sigur şi datorită momentelor de încălzire de la Cărtureşti şi Humanitas Cişmigiu, cînd Zeruya Shalev şi Eyal Megged „au bîrfit“ alături de Florin Iaru şi Cecilia Ştefănescu despre viaţa de cuplu scriitoricesc, iar Sarah Dunant s-a întîlnit cu fanii ei bucureşteni. Să nu uităm şi de dialogul Kei Miller – Dan Sociu, în faţa publicului tînăr de la Muzeul Literaturii.

Şi interviurile matinale acordate jurnaliştilor tineri au avut cu siguranţă rolul de a înlătura oarece nelinişti ale invitaţilor, cu privire la receptivitatea publicului. „Orele libere“ au fost într-adevăr pe sponci, plimbatul pe străzi s-a făcut cu ochii pe ceas, dar o minimă lămurire asupra istoriei urbei şi a naţiei tot am reuşit să facem. Vinul şi plăcintele lui Adi Darabană nu au fost decît o încheiere firească a dialogului.

Şi uite-aşa, FILB 6 a reuşit să fie, încă o dată, o pauză de normalitate. 

pagină realizată de Ana Maria SANDU şi Luiza VASILIU  

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Imagini din mega-închisoarea din El Salvador, cu mii de deținuți dezbrăcați încătușați. „Au văzut exteriorul pentru ultima oară”
Imagini teribile cu deținuți aduși în gigantica închisoare din El Salvador (America Centrală) deschisă în 2023, publicate de autoritățile din această țară, au făcut, joi, înconjurul lumii.
image
O țară europeană a descoperit un zăcământ mai important decât petrolul și gazul și amenință monopolul deținut, până acum de China
O descoperire uriașă pentru Europa a fost făcută, recent. Compania minieră Rare Earths Norway a anunțat descoperirea celui mai mare zăcământ dovedit de pământuri rare din Europa continentală, situat la Fen Carbonatite Complex din sud-estul țării.
image
Cum a reacționat patronul unui bar după ce şase turişti au băut 27 de beri la micul dejun şi au plecat fără să plătească
Şase studenţi aflaţi în Italia cu Erasmus s-au oprit la un bar din Bari şi au consumat un mic dejun bogat cu cafea, cornuri și nu mai puțin de 27 de beri. La final, nu s-au mai obosit să plătească nota de plată. „A fost doar o scăpare de câteva secunde și nu i-am mai văzut”, a spus patronul păgubit.

HIstoria.ro

image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.
image
Marcel Pauker, lider al comuniştilor români, anchetat şi împuşcat în URSS
La începutul lui octombrie 1937, Marcel Pauker, lider al comuniştilor români, e chemat la Moscova pentru a răspunde unei anchete a Kominternului.
image
Hanurile de altădată, precursoarele caselor de schimb
Zarafii s-au orientat spre construcțiile ce ofereau cele mai sigure condiții, dar și accesibilitate, adică hanurile, precursoarele hotelurilor, în curțile cărora își puteau desfășura activitatea.