Cannes 62: Baloane colorate, sex & sînge
O deschidere "la înălţime" (la propriu şi la figurat), căci filmul americanilor povesteşte călătoria fantastică a unui moşuleţ de 78 de ani (împreună cu un băieţel de 8) pînă în America de Sud, la "bordul" vechii sale case ameninţate cu demolarea şi pe care o ridică în stratosferă cu ajutorul a mii de baloane colorate legate de horn! Up este o minune de film " inteligent, amuzant şi emoţionant " pentru care e nevoie doar de o pereche de ochelari 3D primiţi la intrarea în sală şi restituiţi la ieşire. Pixar s-a ferit, totuşi, să facă o simplă demonstraţie de tehnologie: efectele sînt strict funcţionale, aproape "discrete", povestea este totul. Iar povestea are toate ingredientele pentru a transforma Up într-un clasic-instant: gustul aventurii, nostalgia unor vremuri pline de inocenţă, "ştafeta" vîrstelor (bătrînii şi copiii "sar", semnificativ, peste generaţia pur mercantilă a adulţilor) şi, nu în ultimul rînd, grija pentru echilibrul ecologic. Nu este, însă, nici o secundă moralizator sau dulceag în binecunoscutul stil Disney! Este deştept, te surprinde la fiecare două minute, are fineţe psihologică şi poante de calitate. Un regal. Filmele (sus & jos) Spring Fever (al chinezului Lou Ye) a deschis competiţia într-un mod destul de şocant: printr-o incursiune sexplicită în intimitatea unui cuplu gay, care apoi devine triunghi mixt (cu a 3-a poziţie variabilă). Ye a filmat cu o cameră digitală, ceea ce a permis o mai mare apropiere de intimitatea scenelor/actorilor. Deşi inspirat de un roman din anii ’20, decorul şi mentalităţile sînt contemporane; un film frumos, trist şi cumva wongkarwaiesc (vezi Days of Being Wild). Regizorul a avut interdicţie de a filma timp de cinci ani " după politic-incendiarul Summer Palace din 2006 ", dar s-a descurcat cu bani francezi şi hongkonghezi. Fish Tank (al doilea lungmetraj al englezoaicei Andrea Arnold) este o felie de viaţă "working class"
