ÔÇ×Camera foto a ├«nlocuit cu succes carnetul de ├«nsemn─âriÔÇŁ ÔÇô interviu cu artistul vizual Teodor GRAUR

Silviu P─éDURARIU
Publicat în Dilema Veche nr. 887 din 8 - 14 aprilie 2021
ÔÇ×Camera foto a ├«nlocuit cu succes carnetul de ├«nsemn─âriÔÇŁ ÔÇô interviu cu artistul vizual Teodor GRAUR jpeg

Teodor Graur (n. 1953) a participat anul trecut la expozi╚Ťia de grup ÔÇ×Sensul sculpturiiÔÇŁ, curatoriat─â de Liviana Dan la Kunsthalle Timi╚Öoara, noua sa preocupare pentru ÔÇ×sensul fotografieiÔÇŁ exprim├«ndu-se ╚Öi prin revizitarea & editarea arhivei fotografice personale. O mic─â selec╚Ťie din aceast─â arhiv─â poate fi vizitat─â pe site-ul ArsMonitor.ro, sub forma unei expozi╚Ťii de jpg-uri ╚Öi edi╚Ťii limitate intitulat─â ÔÇ×Teodor Graur. UnboxingÔÇŁ.

Oferi╚Ťi-ne, pentru ├«nceput, c├«teva detalii despre ├«mprejur─ârile particip─ârii la expozi╚Ťia de grup ÔÇ×Sensul sculpturiiÔÇŁ de la Kunsthalle Timi┼čoara.

Manifestarea a fost am├«nat─â timp de c├«teva luni din cauza crizei sanitare, c├«nd au fost anulate spectacolele cu public, competi╚Ťiile sportive, adun─ârile de orice fel, care prezentau un risc de contaminare. A fost o a┼čteptare prelungit─â, cu un sentiment de demobilizare, la un moment dat. Agenda anului 2020 parc─â ├«nghe╚Ťase, ├«n prim─âvar─â. Pe de alt─â parte, nu aveam informa╚Ťii despre aceast─â expozi╚Ťie ┼či nici nu m─â interesa ├«n detaliu, ┼čtiam doar c─â e vorba de sculptur─â. Dup─â o discu╚Ťie scurt─â, curatorul ├«mi d─âduse m├«n─â liber─â ÔÇô puteam s─â decid asupra particip─ârii mele. Cu toate acestea, se pare c─â am produs o oarecare surpriz─â, ├«n sensul c─â se a┼čtepta la mai mult cantitativ. Contribu╚Ťia mea, un element parietal ┼či altul tridimensional, ar fi determinat o schimbare a viziunii show-ului, spre orientarea minimalist─â. 

Una dintre lucr─ârile cu care a╚Ťi participat, care provine din seria ÔÇ×GreyÔÇŁ, e mai apropiat─â de lumea picturii ╚Öi a suprafa╚Ťei, prin natura expunerii ei. Cum vi s-a p─ârut c─â s-a integrat lucrarea ├«n expozi╚Ťie? S├«nt interesat s─â aflu dac─â lucrarea aceasta, ├«n mod particular, ├«╚Öi modific─â semnifica╚Ťia cu fiecare nou─â instala╚Ťie ╚Öi expozi╚Ťie ├«n care e angajat─â.

Piesa intitulat─â ÔÇ×Grey No. 0 ÔÇô Made in RomaniaÔÇŁ unul din cele dou─â elemente principale, este, ├«ntr-adev─âr, bidimensional─â (dac─â nu consider─âm grosimea panourilor din care este alc─âtuit─â), ceea ce ar conduce la ineligibilitate ├«ntr-o selec╚Ťie pentru sculptur─â. Aceasta nu este, acum, de sine st─ât─âtoare, ci func╚Ťioneaz─â ├«mpreun─â cu st├«lpul de o╚Ťel, dup─â cum se vede ├«n imagine ÔÇô eu denumesc astfel de grupare ÔÇ×unitate de instala╚ŤieÔÇŁ, element care imi permite s─â operez cu mai mult─â libertate ┼či mai nuan╚Ťat. Acest ÔÇ×tablouÔÇŁ nu arat─â o imagine, ci materialul, tabla metalic─â galvanizat─â ┼či oxidat─â, din care este f─âcut, deci nu l-a┼č asimila picturii. A avut o greutate ├«n selec╚Ťia mea, probabil ┼či fiindc─â programul GREY este pentru mine recurent ┼či permanent: am mai spus-o, griul este o problem─â, e amenin╚Ťarea care ne p├«nde┼čte, e pericolul de care trebuie s─â ne ferim, ├«n via╚Ť─â. Aceasta e semnifica╚Ťia principal─â a piesei, ├«n pofida faptului c─â mai con╚Ťine un mesaj secundar, ÔÇ×From Home, With LoveÔÇŁ. A mai ap─ârut ├«n diverse expuneri, ├«n intregime, ├«n expozi╚Ťia ÔÇ×Natura ÔÇô Cultur─â, Grey & Star ÔÇô Made in RomaniaÔÇŁ, 2016, de la Galeria Nicodim Bucure┼čti, ori, pe jum─âtate, ca ├«n ÔÇ×Sensul sculpturiiÔÇŁ ┼či ca ├«n ÔÇ×Sample of European Contemporary Art, by Teodor GraurÔÇŁ ├«n 2018, de la Nicodim Gallery din Los Angeles, ╚Öi, alteori, reformulat─â, dup─â caz ┼či necesitate. Semnifica╚Ťia major─â a lucr─ârii nu se modific─â, odat─â cu reformularea dimensional─â, din c├«te am observat, p├«n─â acum.

├Äncerc s─â ├«n╚Ťeleg aceast─â ├«ntrebare, cu sentimentul c─â a fost generat─â ┼či ea, de aceea┼či lucrare paradoxal─â ÔÇô panoul metalic parietal ÔÇô despre care am amintit deja. Nu am r─âspuns direct, la chestiunea integr─ârii sale ├«n expozi╚Ťia ÔÇ×Sensul sculpturiiÔÇŁ. Recunosc, nici nu m-a interesat acest lucru, pentru motivul ar─âtat mai ├«nainte. Aici ar fi cazul s─â comentez pu╚Ťin expozi╚Ťia ├«n ansamblu: selec╚Ťia a fost conceput─â ca diversitate a abord─ârii acestui mediu (de la monumental, artefact la video ┼či performance), pe o suprafa╚Ť─â ├«ntins─â, unde exponatele aveau suficient─â distan╚Ťare. Instala╚Ťia mea a beneficiat de proximitatea unei lucr─âri expresive, cu forme vegetale (o re╚Ťea de tije sub╚Ťiri incurbate), unde arborele de o╚Ťel avea o pozi╚Ťie dominant─â, ├«n armonie. Deci, benefic pentru show. 

ÔÇ×Sensul sculpturiiÔÇŁ propune o apropiere ├«ntre sculptur─â ╚Öi instala╚Ťie radical─â ╚Öi ├«n concordan╚Ť─â cu misiunea mai larg─â de contemporaneizare ╚Öi de unificare economic─â a sectoarelor cultural ╚Öi creativ, ├«n care grani╚Ťele ÔÇ×disciplinelorÔÇŁ pot fi problematizate ╚Öi ╚Öterse. Cum vede╚Ťi lucrurile? ├Än finalul acestei teme, cum a╚Ťi descrie, ├«n c├«teva cuvinte-cheie, abordarea dvs. fa╚Ť─â de sculptur─â, instala╚Ťie, artefact, design?

Vorbi╚Ťi despre ÔÇ×misiunea de contemporaneizare ┼či unificare economic─â a sectoarelor cultural ┼či creativÔÇŁ ca despre un deziderat. Asta ar putea ├«nsemna o integrare, dintr-un anumit punct de vedere, a teoriei cu practica, nu-i a┼ča? Cu practicile artistice, ├«n cazul nostru... Cred c─â ar trebui s─â facem o discu╚Ťie destul de lung─â pe acest subiect, dar m─â tem c─â teoria nu e specialitatea mea ÔÇô s├«nt doar un umil practician ÔÇô, chiar dac─â aceasta poate conduce la o solu╚Ťie pe care, la r├«ndul meu, o caut. 

Imaginea, pe l├«ng─â celelalte categorii pe care le aminti╚Ťi, este un factor. ├Än instala╚Ťia expus─â la Timi┼čoara exist─â un al treilea element, pe care l-am trecut cu vederea: o fotografie din seria ÔÇ×La NaveÔÇŁ, vedere din interiorul magaziei de la prova epavei, unde, pe o scar─â vertical─â de acces, se vede un personaj, o imagine monocrom─â, gri. Legat de imagine, cea narativ─â ╚Öi anecdotic─â, am renun╚Ťat la aceasta prin tehnicile de reprezentare, pictur─â, fotografie, video, pentru a m─â ocupa exclusiv de construc╚Ťie ├«n spa╚Ťiu ╚Öi de ceea ce pare real, spre deosebire de iluzia spa╚Ťiului plastic, vizual. Trebuie s─â recunosc c─â, dup─â criza pandemiei, mi-am revizuit aceast─â pozi╚Ťie.

├Än ceea ce prive┼čte produc╚Ťia mea p├«n─â ├«n prezent, categoriile pe care le-am amintit s├«nt piloni ┼či limbaje pe care m-am sprijinit ┼či cu ajutorul c─ârora am comunicat. Artefact, cu ├«n╚Ťelesul termenului de sorginte neolitic─â sau poate mai veche, am produs dintotdeauna; instala╚Ťia old-media, de factur─â postmodern─â, e genul meu predilect. De sculptur─â, ca art─â a antichit─â╚Ťii ┼či a modernismului, m-am apropiat mai recent cu o atitudine respectoas─â; designul, de factur─â modernist─â, mi-a fost, parc─â, la ├«ndem├«n─â. Fac aceste preciz─âri, pentru clarificarea pozi╚Ťiei mele actuale. Cuvinte-cheie: ÔÇ×economicÔÇŁ, ÔÇ×g─âsitÔÇŁ, ÔÇ×refolositÔÇŁ, ÔÇ×resurs─âÔÇŁ, ÔÇ×expresieÔÇŁ, ÔÇ×naturalÔÇŁ, ÔÇ×artificiuÔÇŁ, ÔÇ×contrastÔÇŁ.

887 15 teodor graur din romaenia 1989 2 jpg jpeg

S─â vorbim despre o latur─â pu╚Ťin cunoscut─â ╚Öi promovat─â de dvs. ÔÇô fotografia. C├«nd a╚Ťi ├«nceput s─â folosi╚Ťi fotografia, c├«nd a╚Ťi descoperit-o ╚Öi care a fost prima camer─â foto?

Am ├«nceput s─â lucrez fotografie ├«n 1981, ├«n momentul c├«nd am avut prima camer─â: un Zenith TTL, aparat reflex performant, cu vizare prin obiectiv, produs ├«n URSS. Pe vremea aceea, a fotografiei analogice, tehnica era mult mai complicat─â, ├«ncep├«nd cu luarea imaginii, fiind necesar─â reglarea expunerii, ├«n general, manual, ├«n func┼úie de mai mul┼úi parametri. Apoi se trecea la prelucrarea materialului negativ (ori pozitiv, dup─â caz), prin developare ┼či fixare, iar, ├«n final, se realiza copierea ├«n procesul pozitiv ┼či transpunerea imaginilor pe un suport de h├«rtie fotosensibil─â, de asemenea, printr-un proces similar de prelucrare chimic─â a acesteia. Trebuia s─â ai cuno┼čtin┼úele necesare ┼či, mai mult dec├«t at├«t, acces la un laborator, de cele mai multe ori improvizat, fiindc─â ├«ntregul proces de prelucrare se desf─â┼čura pe ├«ntuneric, cu o surs─â slab─â de lumin─â filtrat─â, pentru protec┼úia materialului fotosensibil.

Amintesc aceste lucruri pentru a sublinia marea diferen┼ú─â fa┼ú─â de fotografia digital─â de ast─âzi, care este la ├«ndem├«na oricui. Eu citisem literatur─â tehnic─â de specialitate, ├«nainte de a poseda primul aparat, ┼či m─â documentam permanent. ├Än timpul ┼čcolii, am avut doi colegi care practicau fotografia, pe care ├«i urm─âream cu interes ╚Öi, atunci c├«nd veneam ├«n contact cu vreun fotograf oarecare, discutam probleme de meserie. Am ├«nceput deci, cu mare entuziasm, s─â iau imagini din mediul citadin, grupuri de oameni, scene, peisaj, vederi generale, acas─â ┼či ├«n c─âl─âtorie. (Din perioada de ├«nceput dateaz─â imaginea caruselului ├«n mi┼čcare, c├«nd f─âceam sesiuni de fotografie, duminica, ├«n parc.) Cur├«nd, am primit noi echipamente, obiective ┼či accesorii, la camera standard, ceea ce a avut ca rezultat o sporire a pasiunii ┼či, bine├«n┼úeles, continuarea acestei munci.

Privind fotografiile la care v─â referi╚Ťi, pot fi ├«n╚Ťelese ca un demers ├«ncheiat, care a apar╚Ťinut emergen╚Ťei, sau e un proces care a ├«nceput ├«n trecut ╚Öi care, ├«n acest context, ╚Öi-a reg─âsit utilitatea?

De-a lungul anilor (al deceniilor, eh), intensitatea pasiunii pentru fotografie a fost variabil─â, av├«nd ├«n vedere focalizarea interesului pe diferite medii: pictur─â, instala┼úie, video ╚Öi pe proiecte ┼či programe, precum s├«nt lucr─ârile ÔÇ×StarÔÇŁ, ÔÇ×GreyÔÇŁ ╚Öi altele. Am crezut ├«ntotdeauna c─â fotografia, aceast─â practic─â de a lua imagini, e un proces continuu ÔÇô are doar un punct de pornire, nu ┼či de final, prin utilitatea ┼či versatilitatea acestui medium, at├«t de general ┼či, totodat─â, at├«t de personal, ├«n mod paradoxal. ┼×i totu┼či, la un moment dat, cu aproximativ zece ani ├«n urm─â, atunci c├«nd am ÔÇ×focalizatÔÇŁ pe construc┼úie, sculptur─â ┼či instala┼úie, am refuzat, cu pragmatism, imaginea narativ─â, anecdotic─â, iluzionistic─â, adic─â ceea ce constituie un apanaj specific pictorilor, capacitatea lor de a seduce privitorul, de a-l iluziona, prin tablou. Recent, am reflectat la aceast─â pozi┼úie, ├«n contextul crizei generale provocate de pandemie. ├Än situa┼úia frecvent─â a izol─ârii, a retragerii ┼či a diminu─ârii drastice a contactelor umane, recomandate de autorit─â┼úi ┼či speciali┼čti, arti┼čtii ┼či autorii au de trimis tot felul de mesaje c─âtre semeni: imagine ┼či text, ceva ce poate fi u┼čor decodat, ├«n┼úeles, prizat. Deci o nou─â utilitate pentru fotografie.

Cum v─â situa╚Ťi fa╚Ť─â de fotografiile redescoperite: ajut─â doar la rememorare sau devin materiale noi de lucru?

Ast─âzi, pe l├«ng─â faptul c─â am reluat exerci┼úiul lu─ârii de imagini din mediul ├«nconjur─âtor, datorat, printre altele, ┼či smartphone-ului dotat cu o camer─â performant─â, aflat permanent ├«n buzunar, am revizitat, ├«n contextul restric┼úiilor pandemiei, arhiva fotografic─â personal─â. Ce sentimente s-au activat odat─â cu aceast─â ac┼úiune? Mai ├«nt├«i o nostalgie fireasc─â ┼či inevitabil─â ÔÇô oamenii au ├«ntotdeauna sentimentul c─â, pe vremea tinere┼úii lor, lucrurile mergeau perfect, a╚Öa cum p─ârin┼úii ┼či bunicii cred c─â ÔÇ×├«nainte era mai bineÔÇŁ, de┼či a fost vreme de r─âzboi ori dictatur─â comunist─â ÔÇô, pe de o parte, ┼či constatarea surprinz─âtoare, ├«n acela┼či timp, c─â marea majoritate a fondului de imagini cercetat este ├«nc─â valid ┼či nu a c─âzut ├«n desuetudine. Privind aceste fotografii luate cu treizeci de ani ├«n urm─â, am sim┼úit aceea┼či emo┼úie ori pl─âcere, acela┼či sentiment de satisfac┼úie pe care ├«l aveam dup─â ce realizam pozitivul ├«n obscuritatea camerei de lucru, pe vremea c├«nd a┼čteptam cu ner─âbdare scoaterea materialului final la lumina zilei. Concluzia acestui test este c─â eu, cel de acum, nu m-am schimbat/alienat prea mult emo┼úional, ├«n ciuda v├«rstei. Aceast─â banc─â de imagini poate furniza, pe de alt─â parte, un material de lucru valoros pentru producerea de noi lucr─âri, ceea ce se poate realiza prin mai multe metode: colaj, recompunere, reluare ┼či re-enactment, f─âr─â a ad─âuga ┼či alte tehnici, precum pictura ╚Öi instala┼úia, ca s─â ne limit─âm la mijloace tradi┼úionale.

Odat─â am realizat un proiect, ÔÇ×PersonaÔÇŁ, folosind numai fotografii de amatori, g─âsite la talcioc. Erau dou─â categorii: tipul de ÔÇ×poze de familieÔÇŁ, pentru albumul de amintiri, kitsch, unde subiec┼úii c─âutau s─â ias─â ├«n eviden┼ú─â pentru a r─âm├«ne ├«n memorie, ┼či, prin contrast, erau fotografiile de bun gust, ├«n care personajele erau ├«ntotdeauna pe planul secund, iar cadrul ╚Öi fundalul erau elemente principale. Selec┼úia pieselor a fost singura mea interven┼úie. Fotografiile din prima categorie nu au reu┼čit s─â-┼či ating─â scopul, erau anonimi, oameni uita┼úi de lume, finalmente, pe c├«nd lucr─ârile artistice, realizate probabil ├«nt├«mpl─âtor, aveau ┼čansa de a fi apreciate de c─âtre orice privitor.

Fotografia╚Ťi situa╚Ťii la ├«nt├«mplare sau ca un investigator? ├Äncerc s─â aflu ce anume prefera╚Ťi ╚Öi cum raporta╚Ťi acest demers la pictur─â, sculptur─â ╚Öi instala╚Ťie.

Atunci c├«nd te ocupi cu imaginea/fotografia, efectuezi preluarea acesteia ├«n toate ipostazele. ├Än trecut, pictorii utilizau carnetul de schi┼úe, pentru ├«nsemn─âri rapide, pentru a memora elemente necesare ├«n lucr─ârile elaborate ulterior, ├«n atelier. Camera foto a ├«nlocuit cu succes carnetul de ├«nsemn─âri; din mul┼úimea imaginilor stocate, unele vor putea r─âm├«ne ca lucr─âri de sine st─ât─âtoare, lucr─âri finalizate, altele vor fi doar ajutor pentru memorie sau vor declan┼ča noi c─âut─âri pentru opere viitoare. Hazardul joac─â un rol ├«n luarea imaginii ┼či tocmai de aceea poate fi provocat. De exemplu, obi┼čnuiam s─â ├«nregistrez vederi f─âr─â s─â privesc prin vizor, deci la ├«nt├«mplare, uneori cu rezultate interesante. Fotografia este un medium paradoxal: spre deosebire de pictur─â, sculptur─â ┼či alte medii ┼či genuri artistice, unde un autor angajeaz─â o manier─â de lucru personal─â, precum desenul, tu┼ča sau t─âietura, dup─â caz, care s├«nt recognoscibile, fotografia nu are, aparent, nimic particular care ┼úine de ÔÇ×amprentaÔÇŁ autorului. Imaginea cu care acesta lucreaz─â este totu┼či ÔÇô prin procesul select─ârii cadrului, a subiectului, a distan┼úei ┼či spa┼úiului descris, ┼či multe altele ÔÇô filtrat─â de viziunea sa, care poate s─â conduc─â chiar la un stil. Dup─â p─ârerea mea, u┼čurin┼úa cu care se ob┼úin, ast─âzi, ├«nregistr─âri de calitate ale imaginii, ca ┼či prelucrarea ulterioar─â a acesteia, s├«nt consecin┼úe ale democra┼úiei. Astfel, fotografia de amatori are o pondere cu mult mai mare dec├«t aceea produs─â de profesioni┼čti. Ace┼čtia au acum sarcina ┼či provocarea de a g─âsi noi formate ┼či produse, ├«n contextul actual al democratiz─ârii totale a produc╚Ťiei imaginii.

├Än aceast─â perioad─â a╚Ťi scanat ╚Öi a╚Ťi digitalizat imaginile ÔÇô tehnic vorbind, condi╚Ťia material─â a suporturilor imaginii a fost ├«nlocuit─â de una bazat─â pe calcul, electricitate ╚Öi tactilitate. Cum privi╚Ťi turnura tehnologic─â ╚Öi ├«ntreg fenomenul digitaliz─ârii?

├Än ceea ce prive┼čte digitalizarea fotografiei, ├«n primul r├«nd, nu v─âd o problem─â. E doar o chestiune de rezolu┼úie. Din moment ce ochiul uman nu distinge ├«ntre o imagine analogic─â, ├«n care granula┼úia materialului fotosensibil d─â fine┼úea detaliilor, ┼či una digital─â, digitalizat─â, unde densitatea pixelilor face acela┼či lucru, aceast─â revolu┼úie, de fapt, a turnurii tehnologice poate trece f─âr─â stres. Ar fi ca o digitalizare a poeziei: noi citim ┼či recit─âm mereu la fel, chiar dac─â ┼čtim c─â undeva, la baz─â, este un algoritm care structureaz─â matematic opera literar─â. Digitalizarea accelerat─â a ├«ntregului domeniu vizual ar fi un fenomen dramatic ├«n sine, dar s─â nu uit─âm c─â totul se reduce la codarea ╚Öi decodarea mesajului transmis online ┼či acest lucru se face deja de mult─â vreme, cu succes. Condi┼úia digital─â a imaginii, comparativ cu cea analogic─â, tradi┼úional─â, devine, prin urmare, starea de normalitate. Un singur lucru care ar impieta, actualmente, normalitatea vie┼úii ┼či a artei este siguran┼úa comunic─ârii, esen┼úial─â, dup─â cum se vede, ├«n noile condi┼úii ale turnurii. Aceasta se afl─â, ast─âzi, ├«n fa┼úa unui nou prag: sistemul de comunicare tip 5G, care a ├«nceput s─â fie introdus ├«n lume ┼či care ridic─â tocmai problema securit─â┼úii datelor. Cu privire la evolu┼úia ┼či efectele acestei tehnologii nu pot s─â m─â pronun┼ú, deocamdat─â. 

interviu realizat de Silviu P─éDURARIU

Mai multe interviuri și materiale despre arta vizuală contemporană la unrestbucharest.com.

Foto: Teodor Graur - carusel duminica Bucure╚Öti, anii ÔÇÖ80 (sus); din Rom├ónia, 1989 (jos)

958 16 Avanpremiera jpg
Librarul din Floren╚Ťa
Vespasiano n-a f─âcut el toate cele 200 de manuscrise pentru biblioteca aba╚Ťiei din Fiesole, a╚Öa cum avea s─â sus╚Ťin─â. Cosimo a cump─ârat 20 dintre ele printr-un alt librar florentin, Zanobi di Mariano.
p 17 jpg
O dispari╚Ťie
├Äns─â aceast─â feti╚Ť─â nu reprezint─â, ├«n film, doar tropul copila╚Öului ginga╚Ö care e de ajuns s─â respire pentru a emo╚Ťiona durabil.
958 17 Breazu jpeg
Un bricolaj reușit
A╚Öa se face c─â cel mai proasp─ât release, Boulder Blues, ├«nregistrat ├«ntre 2020 ╚Öi 2022 ├«n Israel, Marea Britanie, Mexic ╚Öi Germania ÔÇô locurile ├«n care tr─âiesc ast─âzi cei nou─â componen╚Ťi ai grupului ╚Öi muzicienii invita╚Ťi la conceperea noului album ÔÇô, con╚Ťine toate detaliile plastice amintite
AV jpg
Oameni și poze
Autoarea abordeaz─â voci narative surprinz─âtoare, de la intelectuali ╚Öi corporati╚Öti la gospodine cu blog de g─âtit, de la so╚Ťii ratate bovaric la scriitori c─âl─âtorind bezmetici pe ╚Öosele ├«ntre lans─âri de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la ├«nainta╚Öii lui (Chaplin, bun─âoar─â) ╚Öi a ├«n╚Ťeles c─â hazul ar putea s─â ne duc─â ceva mai aproape de adev─ârul negru, ├«nv─âluindu-ne ca o protec╚Ťie ╚Öi-apoi abandon├«ndu-ne ├«n ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradi╚Ťie din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) pluseaz─â cu programe mai spectaculoase ╚Öi expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre ╚Öi imagini ÔÇô interviu cu artistul vizual Ana TOMA
ÔÇ×Recitesc cartea de c├«te ori e nevoie p├«n─â se contureaz─â o imagine mental─â care s─â surprind─â atmosfera volumului ├«n ansamblu.ÔÇŁ
956 15 Banu1 jpg
Ultima dat─â
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
ÔÇ×Proud LadiesÔÇŁ. O istorie dansat─â a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan ╚Öi o tu╚Ö─â feminist─â ÔÇô a╚Öa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner ÔÇô ÔÇ×Num─ârÔÇŁ sau ÔÇ×Domnul 45ÔÇŁ
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
ÔÇ×ParadisÔÇŁ aduce la via╚Ť─â o lume extrem de complex─â, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimb─âri care se fac abia sim╚Ťite, dar care urmeaz─â s─â-l zguduie ╚Öi s─â-l scufunde ├«n m├«lul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelen╚Ť─â al m─ârturiilor de alt─â epoc─â. Iar un elocvent exemplu ├«n acest sens este cartea de amintiri recent ap─ârut─â a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La r─âscruce de vremuri
Frammartino lucreaz─â greu (ÔÇ×Il bucoÔÇŁ este doar al treilea lungmetraj al s─âu ├«n mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e str─âin─â nici de rezultate str─âlucite, nici de orbiri ╚Öi manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mi╚Öcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invoc├«nd condi╚Ťia magic-r─âzbun─âtoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei ╚śora
Erai ceea ce mi s-a p─ârut a fi primul om cu adev─ârat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski ÔÇô cea mai actual─â biografie a liderului ucrainean apare ├«n rom├ón─â
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×Valul negruÔÇŁ de Kim Ghattas
ÔÇ×Kim Ghattas poveste╚Öte ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observa╚Ťia direct─â, investiga╚Ťia jurnalistic─â.ÔÇŁ
954 16 Cop1 jpg
Rememor─âri fic╚Ťionale
Asist─âm ├«n ace╚Öti ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat ├«ndeob╚Öte minor. Vorbim despre biografia roman╚Ťat─â.
p 17 2 jpg
Despre filmele c├«╚Ötig─âtoare la Vene╚Ťia ╚Öi Berlin
ÔÇ×EvenimentulÔÇŁ este un film realist, ╚Öi tocmai aceast─â op╚Ťiune a tonalit─â╚Ťii ├«l recomand─â drept un vehicul de n─âdejde pentru o nara╚Ťiune cu concluzie clar─â, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar ÔÇ×Regele Mihai: Drumul c─âtre cas─âÔÇŁ va fi prezentat la sec╚Ťiunea ÔÇ×History and CinemaÔÇŁ din cadrul BIFF
Edi╚Ťia a XVIII-a se va desf─â╚Öura ├«n perioada 29 septembrie ÔÇô 9 octombrie 2022, sub ├Änaltul Patronaj al Alte╚Ťei sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 ÔÇô ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ
Edi╚Ťia a patra a Musica Ricercata Festival, ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ, are la baz─â un concept dedicat p─âcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebe╚Öelea la Napoli, opera ÔÇ×La foresta dÔÇÖHermanstadÔÇŁ (ÔÇ×P─âdurea SibiuluiÔÇŁ).
Afis Barbu FormaDeva jpg
ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ ÔÇô expozi╚Ťie Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expozi╚Ťia ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ, p├«n─â ├«n data de 5 august 2022, la Galeria Na╚Ťional─â de Art─â Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoa╚Öte diferen╚Ťele dintre echivocul pur ╚Öi simplu (periculos, pentru c─â indecis ╚Öi flotant) ╚Öi acela care pune nuan╚Ťele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
╚śaptesprezece scriitoare de v├«rste diferite (n─âscute ├«ntre 1933 ┼či 1979) au fost invitate s─â scrie despre experien┼úa lor, ca femei, ├«n comunism.

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.