Călin Peter NETZER: "Trebuie să ieşim din impasul minimalist" - interviu

Publicat în Dilema Veche nr. 475 din 21-27 martie 2013
Călin Peter NETZER: "Trebuie să ieşim din impasul minimalist"   interviu jpeg

Cel de-al treilea lungmetraj al regizorului Călin Peter Netzer, Poziţia copilului, a obţinut Ursul de Aur la Festivalul de la Berlin. În primul weekend de la lansare, filmul a înregistrat aproape 20.000 de spectatori.

Aţi trăit o lungă perioadă în Germania, apoi v-aţi reîntors în România. V-a influenţat şederea în Occident cariera artistică?

Nu m-a inflenţat Germania în opţiunea de a face film. M-am întors în România ca să mă înscriu la Facultatea de Film din Bucureşti pentru că aşa mi-am dorit. Am vrut, pur şi simplu, să revin în ţară, de unde am emigrat la vîrsta de opt ani. Părinţii mei îmi propuseseră să mă trimită să studiez la o şcoală de film din München sau la una din America. Nu m-am adaptat acolo nicicînd, dar, cînd eram mic, mi-am găsit refugiul în sălile de cinema, pentru că îmi plăcea mult să văd filme. Aşadar, legătura cu partea aceasta germană s-a făcut prin filmele văzute la cinema. Ieşeam din oaza familială, mă detaşam de şcoală şi uitam că nu am nici un prieten.

Ce filme v-au marcat la acea vîrstă?

Ştiu că m-au marcat Toba de tinichea al lui Volker Schlöndorff, primul film pe care l-am văzut în Germania, care m-a şocat, într-un fel, şi pe care l-am ţinut minte. În perioada adolescenţei, cînd mergeam singur la cinema, mă uitam la filme mainstream, cu Piedone şi Terence Hill.

Prin ce se individualizează Berlinala în raport cu alte mari festivaluri europene?

Accentul cade mai mult pe social şi pe politic la Festivalul de la Berlin, şi e încurajator faptul că se caută în continuare tineri regizori, cărora li se oferă şansa de a intra direct în competiţie, fără a mai parcurge nişte etape preliminare. Cristian Mungiu, de exemplu, cu filmul său de debut, Occident, a trecut la Cannes mai întîi prin secţiunea „Quinzaine des Réalisateurs“. Cred, deci, că Berlinala este cumva mai permisivă.

Premiul pe care l-aţi obţinut a redeschis discuţia despre starea cinematografiei româneşti. Chiar dacă unele lucruri se ştiu, vă întreb, totuşi, ce dificultăţi aţi întîmpinat?

Dificultăţile au fost multe, mari şi pe termen lung, chiar începînd de la prima sesiune CNC, cînd scenariul filmului a fost respins. Iniţial, filmul trebuia produs de Hai Hui Entertainment, apoi l-a preluat Parada Film – firma mea şi a Adei Solomon. Iniţial, bugetul a fost undeva pe la 1.200.000 de euro, apoi a scăzut la 600.000, dar noi încă sperăm să primim banii promişi, atît de la agenţiile de publicitate, cît şi de la ceilalţi parteneri. Ada Solomon a accesat nişte bani primiţi de la CNC pentru scurtmetrajul premiat la festivalul de la Sarajevo, e vorba de o primă de succes pentru Numărătoarea manuală, regizat de Daniel Sandu. Eu, la rîndul meu, am folosit prima obţinută pentru lungmetrajul Medalia de onoare. Ada Solomon m-a ajutat mult cu logistica filmului, cu infrastructura echipei de filmare. De restul finanţării m-am ocupat eu.

Vă aşteptaţi să vină la film un public atît de numeros?

Într-un fel, mă aşteptam să vină oameni din toate păturile sociale, pentru că Poziţia copilului are două nivele de citire. Unii au văzut povestea socială, care include şi corupţia din România, alţii au fost atinşi de relaţia patologică între Cornelia (Luminiţa Gheorghiu) şi fiul ei, Barbu (Bogdan Dumitrache). Filmul nu este însă un „feel good movie“, spectatorii nu ies relaxaţi de la film, dar sper ca povestea să le rămînă în minte.

Aţi vorbit de relaţia patologică mamă – fiu. Credeţi că atitudinea obsesiv patologică a Corneliei din film ar putea avea rădăcini în ţările fost comuniste?

Cu siguranţă poate fi o explicaţie plauzibilă, deşi subiectul este universal. Statistic vorbind, pe vremuri existau mai puţine divorţuri, generaţia părinţilor noştri este – deşi s-a mai spus asta – una de sacrificiu. Şi în film, dacă îi analizăm pe Cornelia şi pe soţul ei, care şi-a găsit refugiul în muncă, aceştia au o relaţie disfuncţională, care provine tot din comunism. Chiar dacă între ei relaţia nu mai funcţionează, ei rămîn împreună doar de dragul copilului. Disfuncţionalitatea între părinţi s-a transferat de la mamă la fiu, iar Barbu este prins într-un cerc vicios şi trăieşte o nevroză, un conflict între conştient şi inconştient.

Miza filmului este, de fapt, goana Corneliei după fiul ei, Barbu...

Aşa este. Acccidentul pe care îl face Barbu este, de fapt, accidentul relaţiei între mamă şi fiu, iar copilul mort este şi Barbu. De aceea, filmul se termină cu discuţia între cele doua mame îndurerate. Eu am ales un final deschis: nu e important dacă Barbu va face sau nu închisoare, nu acolo este miza filmului, ci în scenele în care se acumulează dramaturgic povestea. Finalmente, tragedia se rezolvă prin cele două mame de băieţi, printr-o discuţie umană, în care fiecare plînge după copilul pierdut.

Ce aţi vrut să transmiteţi prin scena masajului pe care mama i-l face fiului?

Scena masajului este recuperarea fiului iubit de către Cornelia, şi e descrisă explicit relaţia incestuoasă dintre mamă şi fiu. Mănuşa din latex face ca scena erotică să fie protejată şi acceptată moral, iar cînd vorbesc Cornelia şi Carmen (Ilinca Goia), se întîlnesc, de fapt, cele două iubite care negociază acelaşi amant. Cornelia vrea să afle intimităţi, iar Carmen o avertizează asupra unor lucruri care ar urma să se întîmple. Iubita lui Barbu rămîne, pe întreg parcursul filmului, un substitut al Corneliei.

Aţi declarat că scenariul are şi elemente autobiografice. Cît sînteţi dispus să ne spuneţi despre această coincidenţă?

Ne-am inspirat, în film, din relaţiile cu mamele noastre. În Felicia înainte de toate, Răzvan Rădulescu tratează cam aceeaşi temă. Nu pot cuantifica exact cît ne-am inspirat din realitate şi cît am ficţionalizat. Punctul de pornire al scenariului au fost mamele noastre, iar o parte dintre scenele din film sînt adevărate, dar reconstruite dramaturgic.

Ce rol are educaţia în gestionarea corectă a relaţiilor de familie?

Are un anumit rol, dar nu intregral. Partea emoţională într-o familie este la fel de importantă. Educaţia înseamnă morală, conştiinţă şi raţiune, dar nu ştiu în ce măsură raţiunea poate influenţa eternul conflict din interiorul omului. Oamenii care sînt puşi în situaţii-limită reacţionează diferit, iar emoţiile sînt cel mai greu de gestionat.

Ce şanse are Poziţia copilului la Oscar şi ce presupune selecţia filmului?

Presupune un lobby financiar care poate fi evaluat undeva la jumătate de milion de euro. Acest lucru va fi posibil doar dacă filmul va fi achiziţionat de un mare distribuitor american. La Academia Americană de Film există nişte reguli foarte stricte. Ai voie să le oferi un pahar de şampanie şi două pişcoturi, mai mult de atît se poate considera mită. Contează enorm şi ce scriu revistele şi site-urile de specialitate despre film; apoi, acesta ar trebui să fie proiectat într-un număr de săli de cinema din America, cu mult înainte de evenimentul de peste Ocean. Pentru a fi vizibil, trebuie urmaţi toţi paşii importanţi. În ceea ce priveşte filmul meu, avem un distribuitor foarte mare interesat de film şi de tot acest demers, dar sîntem încă în negocieri.

Ce instituţii româneşti ar trebui să se implice în acest proiect?

Statul ar trebui să se implice: Ministerul Culturii, Ministerul de Externe, Ministerul Turismului etc. Anul acesta, bugetul este auster, deci ar fi irealizabil, dar, în mod normal, toate instituţiile statului ar trebui, mai întîi, să contribuie pentru ca filmul să ajungă să fie nominalizat. Ce s-a întîmplat cu 4 luni, 3 săptămîni şi 2 zile al lui Cristian Mungiu, cînd nu a fost nominalizat la categoria „Cel mai bun film străin“, mi se pare o mare nedreptate.

Vă simţiţi solidar cu generaţia socotită a reprezenta noul val românesc?

Da şi nu. Mă simt solidar cu ei, dar încerc să merg mai departe, să depăşesc momentul. Majoritatea colegilor mei de generaţie fac acest pas pentru că s-a ajuns la o anumită saturaţie a filmului minimalist. Parcă am face acelaşi film, în care scenele seamănă teribil. Dacă s-ar scoate semnătura de pe generic, am putea vorbi – sigur, cu diferenţe mai mici sau mai mari – de acelaşi film. Eu cred că trebuie să ieşim din zona acestui impas minimalist.

interviu realizat de Roxana CĂLINESCU

1026 16 impostorul webp
Impostor ca mine
Impostorul își propune să readucă la viață toate frămîntările sociale ale unei epoci, prin intermediul cîtorva personaje situate de ambele părți ale baricadei.
p 17 jpg
Joker
Aici e de găsit un oarecare merit al filmului: în secvențele în care Ridley Scott minte conștient, de dragul cinema-ului.
p 17 Audio jpg
Voci umane, voci artificiale
Am sentimentul că, în cazul tehnologiei de simulare a vocii umane, sfîrșitul jocului va veni cînd nu vei putea face diferența între vocile AI și cele umane.
1025 16 coperta corin braga jpg
Străinătăți, stranietăți și alte fantasme literare
Mi‑e greu să cred că proza lui Mircea Eliade ar putea fi înțeleasă pe deplin fără dialectica sacru‑profan.
p 17 2 jpg
Pînă la capătul drumului
Filmul vorbește despre condiția de a ajunge mereu prea tîrziu.
1025 17b cover1 jpg
Solo & solos
Curînd ne vor vizita artiști de la celălalt capăt al lumii, din Noua Zeelandă și Australia, care au acumulat cu sîrguință simpatie internațională și și-au făcut în cele din urmă curaj să ne caute și pe noi pe hartă.
image png
O călătorie narativă ajunsă la final: Asociația Heart a încheiat cu succes proiectul „Povești de familie”
Asociația Hearth are plăcerea de a anunța încheierea cu succes a proiectului cultural “Povești de familie” – o inițiativă recuperatoare și artistică
1024 16 cop1 png
Anxietatea lucrurilor definitive
Cele două cărți discutate în această pagină au în comun o anumită anxietate (aparentă sau nu) a definitivului.
1024 17 Am avut o livada foto Sabina Costinel jpg
Livezile noastre de vișini
Într-un fel sau altul, noile perspective asupra Livezii de vișini explorează răsturnarea vremurilor de care tot avem parte în ultimii ani.
Doru Covrig Doua maini,model cu roșu și negru, polimer, 17x25x18cm, 1995 jpg
Expoziție personală DORU COVRIG - sculptură mică și desene - la un an de la dispariția artistului
Doru Covrig este pentru arta contemporană un reper al sculpturii conceptuale
Poster orizontal 23 11 2023 Gianni Gagliardi Nomadic Nature jpg
„NOMADIC NATURE”: jazz cu saxofonistul spaniol GIANNI GAGLIARDI, la Sala Radio
A înregistrat peste 40 de albume, dintre care 5 ca solist, albume ce au primit aprecieri foarte bune din partea presei internaționale.
1023 16 antologia palatina cartea a v a produs galerie mare jpg
p 17 2 jpg
Bîrfoteca
Jeanne du Barry îneacă monarhia franceză în unsoarea tabloidelor.
1023 17 Kenny Garrett jpg
Jazz Syndicate Festival
Pentru un succes total însă, festivalul ar fi meritat o promovare mai extinsă.
1023 21 Iamandi coperta jpg
Adio, Europa de Est!
Aș adăuga: poate noua formă a folclorului est-european.
1022 16 donnatela jpg
Black Hole Sun
Cred că o iniţiativă a traducerii lui ar fi cu profit pentru literatura română contemporană.
p 17 2 jpg
Zeița
Și ne arată că această utopie e la îndemînă.
1022 17 The Beatles Now And Then jpg
Beatleși și Stoneși în 2023
The Rolling Stones este o formație în (plină) activitate, niciodată întreruptă, niciodată scurtcircuitată de ego-urile supraexpandate ale componenților.
1022 21 Florescu jpg
Brâncuși, Picasso: artiști, expoziții, efecte în paralelă
Dar acesta e un alt artist, un alt efect în paralel, un alt posibil subiect al unei alte expoziții „în paralelă” care va avea loc cîndva, în viitor.
Poster orizontal09 11 2023 Contemporan în România 2 jpg
„CONTEMPORAN ÎN ROMÂNIA” – seară de jazz și vernisajul expoziției „Centaur”, la Sala Radio
Prin Proiectul Cultural dorim să oferim o revelatoare experiență multimedia
1021 16 coperta jpg
„Grecia călătorește, călătorește mereu”
Grecia călătorește, călătorește mereu.
p 17 jpg
Detalii
Frumusețea filmului e inseparabilă de o stare de plutire a tuturor lucrurilor.
1021 17 cover1 jpg
Încredere
Lansările din acest an au arătat un grup în formă maximă.
1021 21 moscova inhata romania robert bishop e s crayfield editura corint istorie 01 jpg
Origini românești ale Războiului Rece
Ordinele noastre erau să ne ocupăm de naziști, dar am aflat curînd că urgia comunistă „este mai rea decît cea nazisă”, au mărturisit autorii.

Adevarul.ro

image
Kim Basinger împlinește 70 de ani: iubirile pasionale ale actriței. Ce roluri i-au adus celebritatea VIDEO
Actriță și fost model, Kim Basinger a devenit celebră datorită rolurilor în filme precum Batman, L.A. Confidential și 9 1/2 Weeks. Vedeta premiată cu Oscar a avut o carieră excepțională, precum și o viață personală fascinantă. Astăzi, vedeta de la Hollywood împlinește 70 de ani.
image
Moartea misterioasă a uneia dintre cele mai mari vedete rock. Ultimele clipe din viața lui Jim Morrison, solistul trupei The Doors
Solistul trupei americane The Doors a fost unul dintre cele mai mari staruri rock din toate timpurile. La 52 de ani de la dispariția sa prematură, moartea sa este încă învăluită în mister, iar mulţi cred că Jim trăieşte şi azi.
image
Cartofii la cuptor, un deliciu. Cum faci cea mai ușoară mâncare de post, condimentele care îi fac irezistibili
Este un preparat simplu, dar deosebit de gustos. În post, cartofii la cuptor sunt o masă sățioasă și ușor de pregătit. Pot fi serviți cu murături, salată de legume ori cu sos de usturoi.

HIstoria.ro

image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.