Bookfest

A fost sau n-a fost afectată piaţa de carte de criza economică mondială? Datele sînt paradoxale şi confuze. Pe de o parte, în Europa se tipăreşte mai mult ca oricînd. Pe de altă parte, bugetele familiale s-au diminuat considerabil. Puterea – de fapt, disponibilitatea – de a cumpăra cărţi a scăzut şi ea. Însă în Franţa şi în Germania, cel puţin, editurile o duc bine. Cele mai multe fac ce făceau şi înainte de criză: publică mult şi bine. Altele au văzut în criză nu doar o soluţie a supravieţuirii, ci un potenţial de creştere. De pildă, încercînd să ofere o explicaţie inexplicabilului. Dacă presa şi oamenii politici nu dau răspunsuri convingătoare, oamenii se îndreaptă spre librării. Probabil că nu vor găsi soluţii credibile recitindu-l pe Marx: Capitalul, dar şi alte lucrări capitale ale părinţilor comunismului au reapărut precum ciupercile după ploaie – scuze, după criză – peste tot în lume. George Soros a prevăzut criza capitalismului global, încă de-acum vreo cinci ani. Nu-i de mirare că analizele celui care a realizat cel mai spectaculos atac speculativ asupra lirei sterline au căutare. Cel mai recent volum al său, intitulat Adevărul despre criza financiară, a apărut deja în mai multe ţări europene şi se află aproape peste tot în topul vînzărilor de carte non-fiction. Volumul Franţa în capcană. Cum să înţelegem criza, semnat de jurnalistul Jean-Marc Sylvestre, se află şi el printre cele mai bune vînzări; iar editura PUF a publicat, în celebrisima colecţie „Que sais-je?“, volumul Casa de economii. 

Mult mai vulnerabilă decît în Franţa, piaţa de carte din România nu a putut ţine pasul. Recenta ediţie Bookfest a fost parcă mai tristă ca niciodată. Pe culoare – lume puţină. La standuri – linişte ca într-o bibliotecă părăsită. În spaţiile de conferinţă – multe scaune goale. Să fie de vină criza financiară? Să fie editurile într-un impas? Într-un articol-anchetă din Dilemateca (de la începutul anului 2009), estimam că piaţa de carte nu va fi afectată de criză în mod direct. Editurile erau oricum obişnuite cu întîrzierile de plată, fluxul de producţie s-a adaptat la normalitatea de aici, oamenii din branşă (căci industrie nu e un termen potrivit) şi-au creat propriul sistem de funcţionare, defazat, dar eficient. Criza financiară nu ar fi avut de ce să fragilizeze această construcţie în care s-a investit puţin şi care a produs încă şi mai puţin – susţineau unii dintre protagoniştii de atunci. Alţii credeau că, dimpotrivă, lipsa banilor va afecta puternic piaţa de carte. În fine, s-au găsit şi cîţiva care să considere criza economică o oportunitate: oamenii nu îşi vor mai putea permite distracţii scumpe, aşa că vor recurge la cea mai ieftină formă de divertisment, cartea. Una peste alta, în 2009 editorii au fost moderat-optimişti. Cele două ediţii trecute (2009 şi 2010) ale Bookfest n-au prezentat nici un simptom al degradării atmosferei pe piaţa de carte, ba chiar s-au înregistrat şi cîteva recorduri în ceea ce priveşte numărul de vizitatori şi al cărţilor vîndute. Editurile încă mai aveau, din anii trecuţi, cărţi noi în faza de producţie, portofoliile erau în curs de dezvoltare şi încă mai existau bugete de promovare pentru anumite titluri.  

N-a fost cazul anul acesta. Dincolo de absenţa publicului, am remarcat epuizarea portofoliilor. Cele mai multe edituri au venit cu clasici (sînt opţiuni sigure), cu reeditări ale unor cărţi de succes, cu cărţi semnate de vedete. Ca să evite problemele financiare, cei mai mulţi editori au încetinit ritmul de producţie şi şi-au restrîns planul editorial la cota de avarie. Logica e simplă: publicînd mai puţin, se cheltuie mai puţin. Strategia poate fi însă perdantă: căci publicînd mai puţin îţi reduci şansele de a atinge publicul, de a atrage bani. La actuala ediţie Bookfest s-a vîndut cu 5-10% mai puţin decît anul trecut. Impresia generală e că, într-adevăr, s-au diminuat substanţial bugetele pe care oamenii sînt dispuşi să le afecteze cărţii. Dar nici cei mai avuţi nu prea aveau ce cumpăra...