Avangarda românească şi identitatea evreiască

Irina CĂRĂBAŞ
Publicat în Dilema Veche nr. 382 din 9 - 15 iunie 2011
Avangarda românească şi identitatea evreiască jpeg

Astăzi totul are o identitate, vizuală, locală, regională, etnică, de grup, de gen, de generaţie, precum şi tot felul de alte identităţi, a căror înşiruire ar putea ajunge la dimensiunile unui articol. Termenul în sine este utilizat pînă la epuizare, astfel încît cu greu mai ştim ce înseamnă, iar clişeele pîndesc la tot pasul. În aceste condiţii, conferinţa despre avangarda din România şi identitatea evreiască, organizată de Centrul de studii iudaice de la Universitatea Bucureşti în colaborare cu Biblioteca Academiei Române, a reprezentat o provocare. A avut totodată o dimensiune recuperatorie deoarece această problematică, deşi abordată sporadic de cercetătorii din spaţiul românesc, nu a avut pînă acum parte de un proiect coerent.

De la începuturile istoriografiei sale, avangarda istorică din România se găseşte într-un continuu proces de recuperare. Soarta avangardei în timpul regimului comunist a fost fluctuantă: ea începe cu un revival imediat după război, urmat de marginalizare şi tăcere, în timpul realismului socialist, pentru ca, în a doua jumătate a anilor ’60, să fie permisă, odată cu dezgheţul ideologic, o redescoperire a fenomenului. În ultima perioadă menţionată se poate data debutul cercetării academice despre avangardă. Desigur că a fost vorba de o redescoperire controlată ce a transformat unele teme în tabu – printre ele, relaţia avangardei cu politica/politicul/totalitarismul/realismul socialist sau cu identitatea evreiască.

Şi după 1990, cînd avangarda românească intră într-un nou stadiu de reconsiderare odată cu celelalte avangarde din Europa Centrală şi de Est, aceste teme rămîn dificile şi spinoase, deoarece presupun un examen critic al propriei istorii ce depăşeşte domeniul cultural. Grupurile coagulate în jurul revistelor de avangardă din anii 1920-1930 – Contimporanul, Integral, unu, alge etc. – aveau o majoritate de scriitori şi artişti de origine evreiască. La o privire generală, ar putea trece aproape neobservată. Avangardiştii au rămas cunoscuţi sub diversele pseudonime pe care le-au adoptat şi care ocultează numele de familie purtător al unor indicii asupra originii lor. În plus, avangarda nu a fost pentru ei un proiect identitar şi cu dificultate se pot găsi în publicaţiile comune referinţe la teme sau subiecte legate de politica, viaţa, cultura sau tradiţiile evreieşti. Nu se poate vorbi, ca în cazul unor grupări din Rusia, Ucraina sau Polonia, de o asociere a avangardei cu efortul de a revitaliza sau moderniza cultura evreiască, fie ea de limbă ebraică sau idiş. Nici producţiile literare sau artistice ale avangardiştilor din România nu au fost exclusiv sau, în unele cazuri, deloc interesate de o tematică evreiască. Atunci, se pun mai multe întrebări conexe: Cum ar putea fi gîndit raportul avangardiştilor cu propria identitate etnică?; Ce semnificaţie îi atribuiau?; A modelat ea în vreun fel opera lor?; Cum anume?

Înainte de a schiţa răspunsurile pe care participanţii la colocviul de la Bucureşti le-au dat la aceste întrebări, trebuie menţionate contribuţiile unor cercetători străini care au considerat identitatea evreiască drept o particularitate a avangardei din România. Într-o carte devenită celebră, S.A. Mansbach leagă aderarea la strategiile contestatare ale avangardei, a artiştilor şi scriitorilor evrei, de un simptom al marginalităţii sociale şi politice (Modern Art in Eastern Europe. From the Baltic to the Balkans, Cambridge, 1999). Preluînd din zbor teza lui Mansbach într-o lucrare publicată iniţial la MIT Press în 2006, tradusă şi în româneşte (Dada Est. Românii de la Cabaret Voltaire, Bucureşti, 2010), Tom Sandqvist încearcă destul de confuz să convingă că originile dadaismului trebuie căutate în cultura evreiască din România.
 
Fie că s-au aplecat asupra unei explicaţii ce privea avangarda în ansamblu, fie că s-au concentrat asupra unor figuri particulare, prezentările din cadrul colocviului au pus în evidenţă existenţa mai multor moduri identitare nu întotdeauna unitare sau constante în timp.  Camelia Crăciun a articulat teoriile sociologice ale lui Robert Merton cu teoria avangardei, aşa cum a fost ea construită de Peter Bürger şi Renato Poggioli, pentru a arăta că dezideratele avangardei corespundeau trăsăturilor unui grup social marginal. O idee similară a sugerat şi Paul Cernat, care plasa avangarda din România la intersecţia dintre marginalitate şi periferie. Radu Stern, curatorul unei expoziţii despre avangarda românească, deschisă recent la Muzeul evreiesc din Amsterdam, s-a aplecat cu precădere asupra definiţiilor negative ale avangardei şi receptării ei de către mediile antisemite din anii ’30.
 
Cînd se trece la investigarea producţiei artistice, elementele identitare au o prezenţă încă şi mai subtilă, nu neapărat asumată, reperabilă mai ales în subterane. În aceste condiţii, cercetătorul este cel care scoate la iveală identitatea, o izolează, o numeşte. Comunicarea Măriucăi Stanciu a aşezat pictopoezia, poezia vizuală publicată de Victor Brauner şi Ilarie Voronca în 75 HP (1924), în descendenţa unor practici din cultura evreiască, cu tradiţie îndelungată, de asociere a imaginii şi textului, întîi în paginile manuscriselor şi ulterior în tipărituri şi mai ales în portrete tipografice. Milly Heyd a inclus, printre sursele unor artişti precum Victor Brauner sau Reuven Rubin, imagini de artă creştină din Moldova natală. Analiza cîtorva fragmente din Paul Celan făcută de Cyril Aslanov a demonstrat elocvent natura palimpsestică a textului poetic a cărui limbă germană încapsulează structuri sau cuvinte ce nu ating o semnificaţie completă decît prin recursul la idiş. 

Paul Celan, a cărui apartenenţă la avangardă este indecisă deoarece nu a făcut parte din nici o grupare, a fost una dintre figurile proeminente ale colocviului. Destinul său tragic, discutat de Andrei Oişteanu pornind de la notaţiile de jurnal ale lui Emil Cioran, a deschis problematizarea identităţii evreieşti de după Holocaust. Dintr-o perspectivă similară, Michael Finkenthal a interogat literatura lui Gherasim Luca, Dolfi Trost şi Paul Păun. Cel de-al doilea val al avangardei, din care cei trei făceau parte, a constituit şi obiectul contribuţiei lui Petre Răileanu despre remodelările suprarealismului operate de aceştia şi a Valentinei Iancu despre adeziunea lor la ideile comuniste din perioada în care publicau împreună revista alge.

Un alt personaj prezent în ipostaze multiple a fost Marcel Iancu. Pe de-o parte, Geo Şerban a adus informaţii noi cu privire la arhitectura sa din România, pe de alta, Augustin Ioan împreună cu studenţii săi au propus un interesant exerciţiu de reconsiderare a graficii lui constructiviste, luată ca punct de plecare pentru compunerea cu ajutorul computerului a unor structuri volumetrice arhitecturale. Recitirea momentului dadaist de la Zürich, căreia i-a fost dedicată o sesiune aparte a conferinţei, l-a inclus încă o dată pe Marcel Iancu alături de Tristan Tzara şi de alţii. Comunicările lui Ion Pop, Christine Vogel şi Adrian Notz au reexaminat aspecte ale strategiilor dada ce vor fi recuperate ulterior de avangarda românească, chiar dacă nu într-o manieră literală. Dada va rămîne în primul rînd un model, un mit şi un întemeietor absolut al spiritului avangardist.
 
Conferinţa a prilejuit şi organizarea unei expoziţii cu grafică, publicaţii şi manuscrise din colecţiile Bibliotecii Academiei Române, parte dintre ele piese mai puţin cunoscute sau mai puţin comentate ale avangardiştilor din România şi ale altor artişti din preajma lor. Catalogul alcătuit de Cătălina Macovei cuprinde un text introductiv de Magda Cârneci, participantă şi la conferinţă, ce trasează cîteva direcţii de cercetare a relaţiei complicate şi complexe dintre avangardă şi identitatea evreiască.  

Irina Cărăbaş este critic de artă.   

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
EXCLUSIV Bruce Lincoln, profesor, discipol și fost student al lui Mircea Eliade: „Admirația lui pentru mișcarea legionară m-a tulburat mult“
Articole și documente din perioada anilor ’30, în care filosoful român Mircea Eliade își declara simpatia față de Garda de Fier, au ajuns în posesia discipolului său, Bruce Lincoln, astăzi un emerit profesor american.
image
Dependența de ecrane a copiilor, vindecată în doar două săptămâni. Ce ar trebui să facă părinții. Soluția specialiștilor danezi
3 ore pe săptămână în fața ecranelor și nu mai mult! De atât au nevoie copiii pentru a se dezvolta sănătos din punct de vedere psihic și emoțional. Aceasta este concluzia unui studiu efectuat de specialiștii unei universități de prestigiu din Danemarca.
image
Care sunt cele mai bune companii aeriene din lume în 2024. Care au cele mai puține anulări și întârzieri
Blocajul informatic de vineri ne-a determinat să căutăm care sunt cele mai sigure companii aeriene din lume, premiate pentru cele mai puține anulări și întârzieri.

HIstoria.ro

image
Ziua în care veteranii de o vârstă cu secolul s-au întors pe plajele Normandiei
Acum 80 de ani, soldații care au debarcat pe plajele Normandiei, în dimineața de 6 iunie, au pășit în infern, întâmpinați de obstacole diabolice, mine, sârmă ghimpată, cazemate și bunkere, mitraliere secerându-i încă din apă și un inamic fortificat hotărât să îi arunce înapoi.
image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.