Artişti la 30 de ani

Publicat în Dilema Veche nr. 635 din 21-27 aprilie 2016
Artişti la 30 de ani jpeg

Pînă pe 29 aprilie, la ARCUB este deschisă expoziția „Artistul la treizeci de ani“ (curatoriată de Dan Popescu și Alexandru Davidian). Dacă v-ați întrebat vreodată cum arată concret această vîrstă artistică, dacă ar trebui ea considerată una tînără, de început de drum, sau, din contra, una a așezării pe o șină clară și punctul din care începe maturitatea, atunci mergeți să vedeți lucrările celor 30 de artiști prezenți în expoziție: Ion Țuculescu, Ion Bitzan, Marin Gherasim, Florin Mitroi, Horia Bernea, Paul Neagu, Ion Grigorescu, Ion Bîrlădeanu, Marian Zidaru, Mircea Roman,  Gheorghe Rasovszky, Teodor Graur, Ștefan Triffa, Anca Mureșan, Ecaterina Vrana, Nicolae Comănescu, Gili Mocanu, Bogdan Vlăduță, Roman Tolici, Suzana Dan, Dumitru Gorzo, Florin Ciulache, Vlad Nancă, Ovidiu Feneș, Codruța Cernea, Ioana Ursa, Ștefan Ungureanu, Adrian Preda, George Anghelescu și Lea Rasovszky. O să descoperiți epoci și stiluri foarte diferite. Tineri sau mai puțin tineri, toți cei prezenți în expoziție au trecut prin această vîrstă: biologică și de creație. Cum le-a fost acolo și cum se raportează / s-au raportat la perioada în care au făcut lucrările prezente în expoziție, aflați din textele semnate de cîțiva dintre ei. (A. M. S.)

● Ion ȚUCULESCU (1910-1962)

„Strînsesem o colecție de scoarțe oltenești vechi. Trăind în mijlocul lor am fost așa de pătruns de spiritual lor încît nu le vedeam decît pe ele peste tot. Ajunsesem să mă intereseze atunci mai mult hora lui Calu decît Simfonia a IX-a. Pictura făcută mai înainte mă nemulțumea profund. Simțeam că mă îndepărtez și de marii mei înaintași, Grigorescu, Andreescu, Luchian. Linia picturii românești, moderată înainte, nu îmi mai convenea. Voiam să caut altceva. Folclorul lucrat atunci, o serie de cîteva zeci de peisaje în care înlocuiam cu motive de scoarță pomii, norii, florile. Pămîntul era așternut cu motive oltenești, cerul de asemenea era tot după modelul scoarțelor și acesta era un fel special de interpretare a folclorului. Cînd te uitai mai bine vedeai că, cu toată mulțimea motivelor și citatelor populare, nu natura fusese supusă modelului scoarțelor, ci motivele țărănești erau supuse naturii și unei forțe lirice care era mai puternică decît ele.“

(Despre mutațiile viziunii mele, fragment extras din Radu Bogdan, „Țu­cu­les­cu“, în Contemporanul, București, nr. 8, din 19 februarie 1965).

● Marin GHERASIM (n. 1937)

 „Unei perioade cu accente expresioniste (1964-1968) i-a urmat (i-a urmat sau s‑a născut lent din ea?) o  pictu­ră a unei su­pra­rea­lităţi, o pictură a în­tîl­ni­rii dintre vis şi realitate, pictura unei intense imersii în trăirile mele subconştiente, o pictură ce a stat sub sem­nul unei aprehensiuni, al unor neli­nişti pe care nu mi le puteam explica, al unor stări de neînțeles. Ce a subzistat în expresia picturii a fost nevoia de ordine, de precizie, de formă pregnant, închisă ermetic. Visul capătă trup tangibil. (…)“

(extras din albumul Marin Gherasim, Drumul – Jurnal, Editura Institutului Cultural Român, 2005)

● Ion GRIGORESCU (n. 1945)

„Astăzi, şi pentru mine, şi pentru alţii, pînza are foarte puţină importanţă. Vechile reprezentări perspectivale, care legau liniile cu planul (bidimensional) şi cu spaţiul (tridimensional), reducerile la scară, lucruri care se văd foarte bine la basoreliefurile lui Donatello, deci observaţi că nu dau exemplu de pictură, şi care au făcut ca pînza să fie necesară, sînt supărătoare astăzi, pentru că sînt prea plate, prea artificiale. O greutate mare o face culoarea; din păcate, tot ce am învăţat, toate străduinţele picturii moderne nu servesc la nimic. Forma iese din lumină, culoare şi colocaţie, aşa cum a spus Cézanne; este o afirmaţie asupra ochiului, nu asupra picturii. Şi, cu curaj, prezentăm publicului alte colocări – spaţii mai aproape de real –, fotografie, mulaj, medii transparente şi altele, sînt la început groteşti, mai ales într-un mediu cu tradiţii bizantine, sau de artă populară.“ (declaraţie la Radio, 13 mai 1974)

● Ion BÎRLĂDEANU (n. 1946)

La 30 de ani bucerdam cavouri, cu ciocanul cu zimţi, cum este ciocanul pentru şniţele. În Cimitirul Pantelimon, pe urmă la Sfînta Vineri. Ciopleam litere în marmură ori puneam fotografii pe cruci. La 50 de lei o fotografie! Erau bani pe atunci. Era vremea în care Ceauşescu era ales pe viaţă, iar suta era sută. Aveam cam douăzeci de clienţi pe zi care îmi cereau să le pun fotografii pe cruce. Făceam bani. (…) Cînd mergeam cu tramvaiul spre casă scriam foiletoane, cam 17-20 de pagini pe zi. Unul dintre titluri este Moartea cascadorului. Făceam caricaturi la beţivi, colaje şi desene cu tot felul de scene cu indieni, cascadori, actori. Îmi făceam filmele mele. M-am simţit foarte liber în acea perioadă… Dar a trebuit să plătesc cu vîrf şi îndesat pentru libertatea asta. L-am tras în piept pe Ceauşescu şi el m-a tras în piept cu închisoarea, mi-a luat libertatea. Am fost trimis în ţinutul uitat de timp: închisoarea de la Iaşi de pe strada Dr. Vicol. A fost groaznic. (…) După ce am ieşit de la puşcărie mi-am continuat filmele mele, Ceauşescu a murit, iar eu trăiesc şi sînt artist internaţional.

● Mircea ROMAN (n. 1958)

„În 1988, lucrarea Autoportret la 30 de ani era gata. În după-amiaza zilei mele de naştere  urma să fac un chef cu prietenii la atelier. Lucrînd chiar în acea perioadă alături de Marcel Bunea  la nişte brăţări, am făcut şi o placă de alamă imprimată cu titlul sculpturii. După ce am montat-o, am  băgat în lucrare toate sticlele cu băutură pe care le aveam, iar la picioarele ei am pus un lighean cu gheaţă şi sticle cu bere, pentru că nu aveam frigider. După-masă au venit prietenii. Am băut şi am discutat. (…) Făcînd lucrări din asamblaje, din bucăţi de lemn, tot timpul, pînă să le închid, am fost surprins cît de frumos este interiorul lor. Aşa mi-a venit ideea  să realizez o lucrare la care să se vadă interiorul. Prima a fost Autoportret la 30 de ani, pe care am făcut-o  să se aplece în aşa fel încît să vezi chiar direct, să nu trebuiască să cauţi golul. Să fie în faţa ta. În Autoportret la 30 de ani am ajuns la un alt­fel de gol: golul din figura umană. Mi‑am dat seama de însemnătatea metaforică şi estetică a golului şi l-am folosit mai departe.“

(extras din Fragmente de conversaţie: Alexandru Davidian – Mircea Roman, 2014)

● Roman TOLICI (n. 1974)

30 de ani ai mei s-au întîmplat în 2004, în contextul apariției primelor galerii de artă în București, cînd pictura începea să-și recîștige drepturile. Intram în această vîrstă după o serie de experimente paralele în zona literară și comics, pe care le-am abandonat conștient în favoarea picturii. Cam pe atunci am înțeles că în principiu totul este posibil, chiar dacă pare imposibil. Pe atunci, după mai multe căutări, mi-am asumat abordarea figurativ-realistă a picturii și am început să mă sustrag tematic din zona mistică. Abia atunci paradisul copilăriei părea să se încheie cu adevărat. Lucrarea Dimineața 09, alături de alte lucrări din acea perioadă, este reprezentativă în acest sens. Lucrarea reprezintă un Adam și o Eva vomînd la rădăcina pomului uscat al paradisului, pe fundalul unui răsărit (sau apus) idilic, interpretat după o fotografie făcută cu ani în urmă din pragul casei în care m-am născut.

pagină realizată de Ana Maria SANDU

Foro: Daniel Oprea

982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.

Adevarul.ro

image
Ger de crapă pietrele în România: temperaturile de coșmar care se anunță. Cât ține episodul de vreme rea
Vremea rea pune stăpânire pe aproape toate regiunile. Va continua să ningă la munte, iar temperaturile vor scădea accentuat. Gerul ne va chinui toată săptămâna viitoare.
image
Închisoare pe viață pentru un român care a ucis o femeie pentru a-i lua averea. Cum s-a filmat în casa victimei
Mohammed El-Abboud, cetățean român în vârstă de 28 de ani, și Kusai Al-Jundi, cetățean sirian, în vârstă de 25 de ani, au păcălit-o pe Louise Kam, să semneze documente de împuternicire care, credeau ei, le-ar fi permis să controleze averea de milioane de euro a acesteia.
image
„Mirciulică“, filmul cu Mircea Bravo, locul 1 pe Netflix. Cât profit a făcut în cinema. „A trebuit să folosim înjurături“ VIDEO
La doar o zi de la lansarea pe platforma de streaming, comedia este deja preferata telespectatorilor din România.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.
image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești / VIDEO
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești