Pericolele percepției – de ce ne înșelăm în aproape toate privințele

Bobby DUFFY
Publicat în Dilema Veche nr. 795 din 16-22 mai 2019
Pericolele percepției – de ce ne înșelăm în aproape toate privințele jpeg

Bobby Duffy este profesor de politici publice și director al Policy Institute din cadrul King’s College din Londra. Textul de faţă reprezintă introducerea cărţii Pericolele percepției, aflată în curs de apariţie la Editura Publica, în traducerea lui Cosmin Maricari. 

Am urît cursurile de psihologie la facultate. Așa cum mi le amintesc acum, păreau a fi predate de un șir succesiv de profesori îmbrăcați identic, extrem de inteligenți și afabili, care arătau mai degrabă a vedete rock, cu șolduri înguste și mișcări mlădioase, decît a academicieni prăfuiți. Erau cu toții înalți și supli, cu frizuri care nu jucau după regulile mediului academic. De cele mai multe ori purtau haine negre, în cel mai rău caz cămăși înflorate și pantofi doar o idee prea ascuțiți. (Recunosc, este posibil ca gelozia să-mi întunece un pic percepțiile; de fapt, cred că tocmai l-am descris pe Russell Brand.) Studenții de ambele sexe erau profund impresionați, nu datorită aspectului rebel al profesorilor, ci pentru că aceștia păreau să știe atît de multe despre felul în care gîndeam. Și nimic nu este mai atrăgător pentru niște tineri adulți confuzi decît cineva care îi înțelege cu adevărat.

Dar eu aveam o problemă cu asta. Uram trucurile cognitive care dovedeau că aproape toți putem cădea pradă acelorași moduri greșite de a gîndi. Ne păcăleau cu întrebări sau experimente special create pentru a obține anumite răspunsuri și a arăta cît de tipice sînt mințile noastre. La acea vîrstă, caracterizată de nesiguranță și aroganță, voiam să fiu special și imprevizibil – însă răspunsurile mele erau identice cu ale tuturor celorlalți.

Să luăm acest exemplu, creat de un profesor de la Universitatea din Maryland. Aveți oportunitatea de a cîștiga cîteva puncte în plus la examenul final. Alegeți dacă vreți două sau șase puncte în plus la nota de la examenul final. Există însă și o mică problemă: dacă mai mult de 10% din studenții din clasă aleg să primească șase puncte în plus, atunci nu mai primește nimeni nici un punct în plus, nici măcar cei care au ales două puncte.

Iată o situație din care se poate învăța, în mod nemijlocit, o lecție despre „tragedia bunurilor comune“ – în care indivizii încearcă să obțină beneficii maxime de pe urma unei anumite resurse, luînd mai mult decît o parte egală sau sustenabilă din ea, astfel distrugînd o pentru toată lumea, inclusiv pentru ei înșiși. Evident, studenții s-au conformat acestei tendințe și au eșuat. Aproximativ 20% au ales cele șase puncte, așa că nimeni nu a primit nici un punct suplimentar. De fapt, o singură clasă, într-un singur semestru din toți cei opt ani pe parcursul cărora profesorul și-a desfășurat nemilosul experiment, a reușit să obțină punctele suplimentare.

Avînd în vedere sensibilitatea mea persistentă la trucurile psihologice, nu este lipsit de ironie că o mare parte din viața mea profesională s-a concentrat pe derularea unor teste similare. Mi-am petrecut ultimii douăzeci de ani la agenția de cercetare de piață Ipsos MORI, proiectînd și disecînd sondaje din jurul lumii pentru a încerca să înțeleg ce gîndesc și ce fac oamenii, dar mai ales de ce. În ultimii zece ani am desfășurat sute de sondaje privind percepțiile greșite ale publicului – mai exact a ceea ce noi numim „Pericolele percepției“ – prin care am investigat o mulțime de probleme sociale și politice, de la comportamentul sexual la finanțele personale, într-un număr mare de țări. Acum avem la dispoziție 100.000 de interviuri din patruzeci de țări, care răspund la unele întrebări și care ne permit să comparăm percepțiile cu realitatea. Aceasta este o sursă de date unică și fascinantă, care dezvăluie modul în care vedem lumea și motivele pentru care ne înșelăm atît de des. Lucrările anterioare au avut tendința de a se concentra pe o problemă sau pe o sferă a existenței și foarte puține au studiat mai mult de cîteva țări. Puteți aprofunda setul complet de studii Ipsos la adresa: www.perils.
ipsos.com.

În toate studiile și în toate țările, oamenii se înșală substanțial cu privire la aproape toate subiectele abordate, inclusiv despre nivelurile imigrației, sarcina în rîndul adolescentelor, rata infracțiunilor, obezitatea, tendințele sărăciei globale și despre cît de mulți dintre noi folosesc Facebook. Însă întrebarea-cheie este „De ce?“.

Greșit, profund și de durată

Percepțiile noastre greșite nu sînt determinate doar de momentul politic extrem de agitat în care trăim. Părerile noastre greșite sînt vaste, profunde și de durată. Ignoranța politică a fost considerată o problemă chiar de la începuturile democrației, încă de pe vremea cînd Platon se lamenta că publicul este prea ignorant pentru a alege un guvern sau a-l trage la răspundere.

Este greu de dovedit că percepțiile greșite au fost răspîndite pe scară largă de mult timp, deoarece pentru măsurarea lor sînt necesare cercetări specifice, iar sociologii au început să desfășoare sondaje de opinie riguroase de acest fel doar relativ recent. La mijlocul secolului XX, cele care vizau percepția oamenilor în legătură cu realități sociale erau rare și, în general, se limitau la întrebări privind chestiuni politice simple, cum ar fi ce partid se afla la putere, care erau politicile pe care le promova și cine îi erau liderii. Însă unele dintre aceste întrebări timpurii, adresate prima dată încă de prin anii 1940, au fost puse din nou în studii mai recente și, după cum vom vedea, răspunsurile sugerează că nimic esențial nu s-a schimbat. Era la fel de probabil ca oamenii să se înșele atunci pe cît este și acum, asta cu mult înainte de 2016, cînd „post-adevăr“ (ideea că faptele obiective exercită o influență mai scăzută în formarea opiniei publice decît apelul la emoții și credințe personale) a fost desemnat „Cuvîntul anului“ de către Oxford Dictionaries.

Nu înseamnă că discursul actual, dirijat ideologic, și explozia tehnologiilor sociale nu ne influențează părerile pe care ni le facem în privința realității sau că nu trăim în vremuri periculoase. De fapt, aceste schimbări tehnologice sînt terifiante tocmai prin efectul pe care îl au asupra felului cum privim lumea sau problemele ei cheie, dat fiind că a crescut brusc și dramatic capacitatea noastră de a alege, dar și a altora de a ne impune „realități individuale“, iar acestea acționează asupra unora dintre cele mai profunde prejudecăți ale noastre, cum ar fi faptul că preferăm viziunea noastră curentă asupra lumii și că evităm informațiile care o contrazic.

Și exact aceasta e problema: dacă ne concentrăm doar asupra a ceea ce există în afară, doar asupra a ceea ce ni se spune, pierdem din vedere un element-cheie: felul în care gîndim este și el parțial vinovat pentru percepția noastră greșită aupra lumii.

Acest lucru dezvăluie un aspect important legat de constatările sondajelor care privesc pericolele percepției: scopul principal al acestor studii nu este eliminarea ignoranței, ci descoperirea percepțiilor greșite. Poate părea o distincție subtilă, iar în practică este adesea dificil să trasezi o linie clară de demarcație între cele două, dar principiul este esențial.

Ignoranța presupune, literalmente, „să nu știi“ sau să nu îți fie familiar un subiect. Pe de altă parte, percepțiile greșite reprezintă un mod pozitiv de a înțelege greșit realitatea sau, după cum afirmă Brendan Nyhan, profesor de politologie la Dartmouth College în New Hampshire, și colegii săi: „Percepțiile greșite diferă de ignoranță în sensul că oamenii se agață adesea de ele cu un grad ridicat de certitudine… și se consideră bine informați“. Puțini dintre oamenii pe care i-am chestionat se consideră ignoranți, ei oferă răspunsurile pe care le consideră adevărate.

În practică, în locul unei delimitări clare, între ignoranță și percepții greșite există un întreg spectru de credințe false. În multe cazuri, oamenii oscilează și sînt nesiguri pe convingerile lor. Această distincție ne arată cît de dificil este să schimbi părerile greșite ale cuiva doar furnizîndu-i mai multe informații, ca și cum oamenii ar fi niște vase goale ce așteaptă să fie umplute cu adevăruri care le vor îndrepta mentalitatea și comportamentul.

Investigarea percepțiilor greșite în locul ignoranței mută atenția dinspre opinia publică văzută ca o foaie goală care așteaptă să fie scrisă spre un spectru larg de oameni, cu o gamă diversă de opinii și credințe bazate pe moduri de gîndire asemănătoare. Se ridică astfel o întrebare fundamentală: de ce credem ceea ce credem, iar în asta constă adevărata valoare a înțelegerii pericolelor percepției. Părerile noastre greșite ne pot oferi indicii cu privire la lucrurile care ne îngrijorează cel mai mult, dar și în privința celor care nu ne îngrijorează atît de mult pe cît ar fi cazul. După cum vom vedea, articolele făcute să ne capteze atenția, despre adolescente însărcinate sau atacuri teroriste, ne-au determinat să considerăm aceste fenomene mai frecvente decît sînt ele în realitate, în timp ce tendința noastră de autonegare ne face să subestimăm rata obezității la nivelul întregii populații.

De asemenea, percepțiile noastre greșite ne oferă și lecții mai subtile. Ceea ce considerăm că fac și cred alții, mai exact ceea ce socotim a fi „norma socială“, poate avea efecte profunde asupra felului în care acționăm la rîndul nostru, chiar și cînd înțelegem complet greșit respectiva normă. De exemplu, mulți dintre noi economisim prea puțini bani în fondurile de pensii pentru a reuși să susținem un stil de viață decent după pensionare, considerînd acest lucru mult mai comun decît se dovedește a fi în realitate. Deoarece în „turmă“ ne simțim instinctiv în siguranță, această părere greșită, conform căreia a nu economisi reprezintă o normalitate, poate avea un impact negativ asupra comportamentului nostru.

Mai mult decît atît, cînd comparăm ceea ce credem că fac alții cu ceea ce spunem că facem noi, avem un indiciu despre felul în care privim noi înșine acele comportamente – de exemplu, care dintre lucrurile pe care le facem le considerăm rușinoase. Uneori, lucrurile de care ne este rușine se dovedesc a fi surprinzătoare și edificatoare. După cum vom vedea, se pare că ne este mai rușine că mîncăm prea mult zahăr decît că nu facem destulă mișcare. Iar faptul că realizăm că există șanse mai mari să ne mințim cu privire la cantitatea de zahăr pe care o consumăm înseamnă deja un pas esențial pentru îmbunătățirea stării noastre de sănătate ca indivizi și ca societate. Fiecare dintre noi are lecții de învățat, chiar dacă avem impresia că sîntem destul de bine informați în privința lumii. Erorile noastre nu au de-a face cu prostia crasă: cu toții sîntem victimele prejudecăților personale și ale influențelor externe asupra gîndirii noastre, care ne pot distorsiona viziunea asupra realității.

Foto: Bobby Duffy, wikimedia commons

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.