Întoarcerea la poveste - Arles 2012

Publicat în Dilema Veche nr. 439 din 12-18 iulie 2012
Întoarcerea la poveste   Arles 2012 jpeg

De 42 de ani, Arles este capitala fotografiei. În fiecare vară, „Les rencontres photographiques“ îi aduc în micul orăşel din sudul Franţei pe cei mai importanţi artişti vizuali din lume. De la Henri Cartier-Bresson la Nam June Paik, de la Brassai la Peter Lindbergh – nici un artist fotograf consacrat nu a ratat aceste întîlniri. Dacă pînă nu de mult acest festival s-a concentrat pe vedete şi curente noi în lumea fotografiei, ediţia de anul trecut a adus o schimbare interesantă de perspectivă. Anume: mutarea atenţiei dinspre estetică spre conţinut (în general, e vorba de tematica socială). Democratizarea fotografiei – care se datorează în bună măsură camerelor foto digitale, portabile, tot mai accesibile şi, de cîţiva ani, omniprezente – a transformat radical această artă. Fotografia e tot şi, mai ales, peste tot. Acesta e şi motivul pentru care curatorii de la Arles au început să caute nu (doar) fotografii bune, cît imagini cu mesaj. Însă vedetele şi „clasicii“ nu lipsesc: Joseph Koudelka, Sophie Calle, Massimo Berruti sînt iubiţi în continuare – cu sau fără mesaj.

● Cîştigătorul de anul acesta al premiului „Découverte“, decernat în cadrul Festivalului de la Arles, e un artist special. Fotografiile sale nu propun o estetică nouă, nu promovează tehnici fotografice inovatoare, şi nici măcar din punct de vedere compoziţional nu sînt ireproşabile. În schimb, ele vorbesc, mai bine decît au făcut-o toate rapoartele organizaţiilor internaţionale, despre o tragedie umană. Fotoreporterul israelian Jonathan Torgovnik expune la Arles o serie despre victimele războiului din Rwanda. Sînt cîteva portrete ale femeilor violate în 1994, în timpul confruntărilor dintre hutu şi tutsi, fotografiate alături de copiii lor, născuţi în urma acelor violuri. Jonathan Torgovnik a stat de vorbă cu fiecare dintre ele şi a publicat un reportaj amplu în Newsweek. Fotografiile premiate acum la Arles sînt parte a documentării acelui material. Ele readuc în actualitate un moment aproape uitat din istoria recentă. O fotografie face cît o mie de cuvinte.

● Fondat în 1970, acesta e cel mai vechi festival de fotografie din Franţa. Şi unul dintre cele mai vechi din Europa. Acestui festival i se datorează, printre altele, şi „canonizarea“ fotografiei, după ce, vreme de aproape un secol, fotografii s-au zbătut să cîştige un statut pentru arta lor. Anul acesta, cînd se sărbătoresc 30 de ani de la fondarea École nationale supérieure de la photographie (ENSP), festivalul oferă şi o secţiune retrospectivă în care a invitat artişti absolvenţi ai acestei facultăţi. Pentru profesionişti, e fără îndoială una dintre expoziţiile cele mai interesante (din cele peste 60 prezentate), căci aici sînt expuse portrete individuale şi de grup ale unor artişti din mai multe generaţii. Însă criticii de artă au fost mai puţin impresionaţi. Iniţiativa lui François Hébel, directorul festivalului, a fost aspru criticată pe bloguri şi prin paginile culturale: cînd ai talent în stare pură, ce sens ar avea să încerci să găseşti corespondenţe între generaţii, sau cine ştie ce subtilităţi academice? Totul ar fi doar o ambiţie absurdă născută dintr-o frustrare şi mai absurdă – aceea de a demonstra că există o „şcoală franceză“ valoroasă, care „şi-a adus aportul“ la consacrarea unor curente & estetici fotografice. Însă asemenea mesaje pică foarte prost la Arles, acolo unde publicul (profesionist) nu e prea interesat de valorile naţionale, ci doar de talente individuale. Talente pe care ENSP nu le-a furnizat pînă acum. Uitîndu-mă în jur, la ce se întîmplă în România, îmi dau seama că nici aici fotografii valoroşi nu sînt „produşi“ în şcoli de profil, la UNATC sau la facultăţile de artă. Mă întreb: e vina şcolii sau meritul artiştilor?

Foto: J. Targovnik

Afis 9 dec Sala Radio jpg
CHRISTIAN BADEA DIRIJEAZĂ SIMFONIA „DIN LUMEA NOUĂ” LA SALA RADIO
Vineri, 9 decembrie 2022 (de la 19.00), veți asculta lucrarea compozitorului ceh în interpretareaORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.
973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.

Adevarul.ro

image
Andreea Antonescu, supărare mare înainte de naștere. Totul are legătură cu fiica sa: „E foarte greu pentru mine“ | adevarul.ro
Deși așteaptă cu nerăbdarea aducerea pe lume a celui de-al doilea copil, Andreea Antonescu are o amărăciune în suflet. Fiica ei a ales să locuiască în SUA, alături de tatăl său, după ce s-a pronuntat divorțul dintre părinții săi.
image
Halep jubilează: Victorie mare în cazul de dopaj. Explicațiile venite pe filiera TAS | adevarul.ro
Simona Halep (31 de ani) poate răsufla ușurată după mult timp.

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.