Înapoi în Est - tehnici zilnice de supravieţuire

Şerban SAVU, Mihai POP
Publicat în Dilema Veche nr. 431 din 17-23 mai 2012
Înapoi în Est   tehnici zilnice de supravieţuire jpeg

Şerban Savu este unul dintre artiştii români cunoscuţi pe scena de artă internaţională, listat de către The New York Times şi Phaidon Press ca unul dintre cei mai promiţători artişti contemporani ai acestor ani (Vitamin P2 – New Perspectives in Painting, Phaidon Press, 2011 şi Younger than Jesus: Artist Directory, Phaidon Press, 2009). În decembrie 2009, Dilema veche publica „Amintiri din Est“, un interviu între Şerban Savu şi Mihai Pop. Dialogul de faţă între artist şi galerist, realizat cu ocazia deschiderii expoziţiei „Daily Practice for the End of the World“ la Galeria Plan B Berlin pe 27 aprilie, este o continuare a discuţiei din 2009 şi un jurnal al colaborării în timp şi al procesului de lucru la noua expoziţie.

Mihai Pop: În ultimii trei ani te-ai axat pe compoziţii de mari dimensiuni, care cuprind mai multe situaţii; aceste scene pot constitui, fiecare în sine, cîte un tablou de-al tău de altădată. Priveşti realitatea cu acuitatea dintr-un „observator“ aflat la înălţime; lucrul ăsta e mai clar ca niciodată.

Şerban Savu: Ştii de ce? Pentru că pot să văd mai mult, atît personaje, cît şi ceea ce le înconjoară, lucru care pentru mine e foarte important. Spaţiul din jur defineşte foarte bine personajul. De aici tendinţa de a avea privirea asta de ansamblu, de a prinde mai mult, de a înţelege mai mult şi mai bine. E ca în literatură, cînd începi o scenă şi întîi descrii peisajul, atmosfera, mirosurile, apoi ajungi la personaje, descrii hainele şi apoi caracterul lor.

M.P.: Personajele tale compun împreună geometria tabloului, dînd senzaţia de real. Alăturările nu sînt forţate; pare că, pictînd, clarifici poziţiile personajelor tale. Ce aduce în plus acest subiect multiplu?

Ş.S.: Oferă o imagine mai amplă, în primul rînd. Sînt personaje care nu ştiu unele de celelalte. Cu cît sînt mai multe scene, cu atît definesc realitatea mai bine. Lipesc şi adun aceste scene într-un mod organic sau încerc să urmăresc mai multe zile la rînd acelaşi lucru. Pe parcursul unei săptămîni, se întîmplă lucruri diferite în acelaşi loc. Apoi adun tot şi am peisajul complet al activităţilor, al realităţii, al vieţii dintr-un perimetru. Prin el poţi citi o întreagă realitate mai largă.

M.P.: O pictură care să le includă pe toate?

Ş.S.: Bine, lucrul acesta e imposibil, dar asta-i ţinta. Nici aglutinarea nu trebuie să fie forţată. Îmi imaginez lucrurile posibile şi reale. Adun realităţile, le pun cap la cap, vreau să le înţeleg mai bine.

M.P.: În aceste compoziţii mari citesc mai uşor decît în scenele izolate, peisajul devine şi el un personaj, şi arhitectura devine un personaj.

Ş.S.: Eu nu pictez peisaje. Peisajul e acolo pentru că are ceva de zis. Dacă te uiţi în istoria artei, sînt marile compoziţii în care peisajul spune nişte lucruri, nu întîmplător cerul e tulburat sau... Îmi aduc aminte o pictură mică de Bruegel. Ninge, e o scenă dintr-un sat. Şi într-un colţ mic e Isus prunc, e toată scena biblică a Naşterii Domnului. Peisajul e plasat atît de firesc, încît ai senzaţia că Naşterea a fost iarna, într-un sat din Flandra. Te face să crezi lucrul acesta cu atîta putere...

M.P.: De ce titlul acesta, „Daily Practice for the End of the World“? Sîntem într-un fel de practică zilnică de supravieţuire?

Ş.S.: Cred că viaţa zilnică de aici, din Estul Europei, e la fel de interesantă ca şi viaţa din New York sau Berlin, la fel de umană şi care merită să fie povestită. Sînt lucruri care s-au perpetuat de-a lungul anilor. Toată tradiţia de a-ţi cultiva pămîntul în orice mediu, de exemplu...

M.P.: Grădina din spatele blocului.

Ş.S.: Dacă te-ai mutat de la ţară la oraş, ai rămas cu acest obicei. Mă interesează aceste metode de supravieţuire în egală măsură într-un mediu urban sau într-o societate mai puţin dezvoltată. Mă interesează de ce oamenii se duc în pădure şi taie lemne. Sigur că e împotriva legilor sociale, dar, pe de altă parte, oamenii aceia se încălzesc cu lemne, cum făceau strămoşii noştri întotdeauna, e ceva uman, un fel de a supravieţui firesc. Toate aceste acţiuni sînt de fapt moduri de supravieţuire în orice condiţii, inclusiv în cultura occidentală, care îţi livrează tot mai multe produse indoielnice. Pentru mine e o luptă să îmi caut hrana.

M.P.: E fantastic să spui asta! E paradoxală această luptă pentru supravieţuire într-o societate avansată care îţi dă, de fapt, totul. Mă întorc la pictură. La un moment dat, în pictura ta era o temă unică. Ea ne aducea aminte multora de realismul socialist, unii spun că pictura ta e un realism socialist din care lipseşte propaganda. Mi se pare că e vorba tot mai puţin de o eroizare în pictura ta. Lucrurile astea s-au topit în altceva, au apărut alţii în tablourile tale. Sau şi alţii.

Ş.S.: De fapt, a apărut, să zicem, lumea obişnuită din România. Sînt oamenii care muncesc zilnic, care îşi văd de viaţă. Mă interesează oamenii care nu sînt cineva, poate nici nu au un mod de viaţă foarte urban. Nu mă interesează viaţa mondenă, viaţa din oraş, nu mă interesează neapărat studenţimea, tineretul. Nu. Mă interesează lumea rutinată, obosită, plictisită. Sau se bucură de viaţă, face grădinărit. Acei anonimi care îţi alcătuiesc o societate. Fără categorii. Pe de altă parte, ajung la ei prin alte conexiuni, mă atrage ceva în oraş sau în afara lui şi revin acolo şi urmăresc ce se întîmplă. După un alt timp mă întorc şi populez peisajul cu lucrurile şi oamenii văzuţi pe parcurs. Mi-am format probabil o rutină în a privi ceea ce mă înconjoară. Dar lucrurile astea se întîmplă doar treptat. Acum fac această pictură cu scene multiple, nu ştiu care va fi pasul următor. Ştiu doar că va veni, nu pot stagna, mă plictisesc într-o formulă pe care tot eu am creat-o. Lucrurile curg firesc, ca şi experienţa privirii, la un moment dat vrei să investighezi altceva.

M.P.: Cît e de divers ceea ce vezi pe geam? Cît e de relevant?

Ş.S.: Eu sap la tranşee, pot vedea din mai multe unghiuri ce se întîmplă. Cum am tot timpul camera de fotografiat la mine, ca să prind repede o scenă dacă e interesantă, sînt ca la pescuit sau ca un muncitor care sapă aceeaşi groapă mai adînc, tot mai adînc, pînă dă de o piatră şi iar mai sapă şi tot aşa. Mi-am format probabil o rutină în a privi ceea ce mă înconjoară. Şi mai ales că ştiu la ce să mă uit, mi-e uşor să înot în apele pe care le-am scos la suprafaţă. Nu pot să nu consum un spaţiu, îl urmăresc pînă îl înţeleg.

M.P.: Din punctul meu de vedere, tu eşti unul dintre artiştii constanţi, schimbi organic, evoluezi; apariţia subiectelor multiple e un pas esenţial, bine aşezat. Nu a apărut peste noapte. Te apropii foarte mult de adevăr, în mod paradoxal, prin colajul situaţiilor. Lucrările dinainte aveau ceva înrudit cu propaganda, acestea au ceva mult mai înrudit cu viaţa şi cu ce vedem în jur.

Ş.S.: Mă interesează realitatea. Viaţa reală îmi dă energie şi mă motivează. Pentru mine arta nu e un joc intelectual care face referire la el însuşi. E alt joc intelectual, conectat direct la priza realităţii, a vieţii imediate. 

Născut în 1978 în Sighişoara, Şerban Savu este artist vizual; trăieşte şi lucrează în Cluj. Născut în 1974 în Cluj, Mihai Pop este artist vizual şi coordonator al Galeriei Plan B Cluj şi Berlin.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Județ sub teroarea urșilor și a șerpilor. Localnicii dintr-un municipiu se tem de trei zile să iasă din case VIDEO
Urșii au dat iama în mai multe zone locuite din Vâlcea. În reședința de județ, într-un cartier al orașului, fiarele au ajuns să se plimbe pe străzi, iar o familie s-a trezit cu un șarpe în casă.
image
De ce a „înghețat” la nivel ridicat prețul legumelor românești. Explicațiile unui fenomen neobișnuit
Legumele românești se vând la fel de scump ca la începutul sezonului, iar obișnuita pantă descendentă nu se face simțită ca în alți ani. De peste două săptămâni, prețurile la tarabe au înghețat, la propriu
image
Teoriile conspiraționiste și reticența la vaccin anulează un secol de cercetare medicală. Ce boli grave revin în forță
Medicii trag un semnal de alarmă și dau de înțeles că din cauza reticenței la vaccinare riscăm să anulăm aproape un secol de cercetare medicală. Boli care erau ținute în frâu, unele aproape eradicate, se întorc amenințător, făcând victime, tocmai fiindcă găsesc teren propice.

HIstoria.ro

image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.
image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.