Înapoi în Est - tehnici zilnice de supravieţuire

Şerban SAVU, Mihai POP
Publicat în Dilema Veche nr. 431 din 17-23 mai 2012
Înapoi în Est   tehnici zilnice de supravieţuire jpeg

Şerban Savu este unul dintre artiştii români cunoscuţi pe scena de artă internaţională, listat de către The New York Times şi Phaidon Press ca unul dintre cei mai promiţători artişti contemporani ai acestor ani (Vitamin P2 – New Perspectives in Painting, Phaidon Press, 2011 şi Younger than Jesus: Artist Directory, Phaidon Press, 2009). În decembrie 2009, Dilema veche publica „Amintiri din Est“, un interviu între Şerban Savu şi Mihai Pop. Dialogul de faţă între artist şi galerist, realizat cu ocazia deschiderii expoziţiei „Daily Practice for the End of the World“ la Galeria Plan B Berlin pe 27 aprilie, este o continuare a discuţiei din 2009 şi un jurnal al colaborării în timp şi al procesului de lucru la noua expoziţie.

Mihai Pop: În ultimii trei ani te-ai axat pe compoziţii de mari dimensiuni, care cuprind mai multe situaţii; aceste scene pot constitui, fiecare în sine, cîte un tablou de-al tău de altădată. Priveşti realitatea cu acuitatea dintr-un „observator“ aflat la înălţime; lucrul ăsta e mai clar ca niciodată.

Şerban Savu: Ştii de ce? Pentru că pot să văd mai mult, atît personaje, cît şi ceea ce le înconjoară, lucru care pentru mine e foarte important. Spaţiul din jur defineşte foarte bine personajul. De aici tendinţa de a avea privirea asta de ansamblu, de a prinde mai mult, de a înţelege mai mult şi mai bine. E ca în literatură, cînd începi o scenă şi întîi descrii peisajul, atmosfera, mirosurile, apoi ajungi la personaje, descrii hainele şi apoi caracterul lor.

M.P.: Personajele tale compun împreună geometria tabloului, dînd senzaţia de real. Alăturările nu sînt forţate; pare că, pictînd, clarifici poziţiile personajelor tale. Ce aduce în plus acest subiect multiplu?

Ş.S.: Oferă o imagine mai amplă, în primul rînd. Sînt personaje care nu ştiu unele de celelalte. Cu cît sînt mai multe scene, cu atît definesc realitatea mai bine. Lipesc şi adun aceste scene într-un mod organic sau încerc să urmăresc mai multe zile la rînd acelaşi lucru. Pe parcursul unei săptămîni, se întîmplă lucruri diferite în acelaşi loc. Apoi adun tot şi am peisajul complet al activităţilor, al realităţii, al vieţii dintr-un perimetru. Prin el poţi citi o întreagă realitate mai largă.

M.P.: O pictură care să le includă pe toate?

Ş.S.: Bine, lucrul acesta e imposibil, dar asta-i ţinta. Nici aglutinarea nu trebuie să fie forţată. Îmi imaginez lucrurile posibile şi reale. Adun realităţile, le pun cap la cap, vreau să le înţeleg mai bine.

M.P.: În aceste compoziţii mari citesc mai uşor decît în scenele izolate, peisajul devine şi el un personaj, şi arhitectura devine un personaj.

Ş.S.: Eu nu pictez peisaje. Peisajul e acolo pentru că are ceva de zis. Dacă te uiţi în istoria artei, sînt marile compoziţii în care peisajul spune nişte lucruri, nu întîmplător cerul e tulburat sau... Îmi aduc aminte o pictură mică de Bruegel. Ninge, e o scenă dintr-un sat. Şi într-un colţ mic e Isus prunc, e toată scena biblică a Naşterii Domnului. Peisajul e plasat atît de firesc, încît ai senzaţia că Naşterea a fost iarna, într-un sat din Flandra. Te face să crezi lucrul acesta cu atîta putere...

M.P.: De ce titlul acesta, „Daily Practice for the End of the World“? Sîntem într-un fel de practică zilnică de supravieţuire?

Ş.S.: Cred că viaţa zilnică de aici, din Estul Europei, e la fel de interesantă ca şi viaţa din New York sau Berlin, la fel de umană şi care merită să fie povestită. Sînt lucruri care s-au perpetuat de-a lungul anilor. Toată tradiţia de a-ţi cultiva pămîntul în orice mediu, de exemplu...

M.P.: Grădina din spatele blocului.

Ş.S.: Dacă te-ai mutat de la ţară la oraş, ai rămas cu acest obicei. Mă interesează aceste metode de supravieţuire în egală măsură într-un mediu urban sau într-o societate mai puţin dezvoltată. Mă interesează de ce oamenii se duc în pădure şi taie lemne. Sigur că e împotriva legilor sociale, dar, pe de altă parte, oamenii aceia se încălzesc cu lemne, cum făceau strămoşii noştri întotdeauna, e ceva uman, un fel de a supravieţui firesc. Toate aceste acţiuni sînt de fapt moduri de supravieţuire în orice condiţii, inclusiv în cultura occidentală, care îţi livrează tot mai multe produse indoielnice. Pentru mine e o luptă să îmi caut hrana.

M.P.: E fantastic să spui asta! E paradoxală această luptă pentru supravieţuire într-o societate avansată care îţi dă, de fapt, totul. Mă întorc la pictură. La un moment dat, în pictura ta era o temă unică. Ea ne aducea aminte multora de realismul socialist, unii spun că pictura ta e un realism socialist din care lipseşte propaganda. Mi se pare că e vorba tot mai puţin de o eroizare în pictura ta. Lucrurile astea s-au topit în altceva, au apărut alţii în tablourile tale. Sau şi alţii.

Ş.S.: De fapt, a apărut, să zicem, lumea obişnuită din România. Sînt oamenii care muncesc zilnic, care îşi văd de viaţă. Mă interesează oamenii care nu sînt cineva, poate nici nu au un mod de viaţă foarte urban. Nu mă interesează viaţa mondenă, viaţa din oraş, nu mă interesează neapărat studenţimea, tineretul. Nu. Mă interesează lumea rutinată, obosită, plictisită. Sau se bucură de viaţă, face grădinărit. Acei anonimi care îţi alcătuiesc o societate. Fără categorii. Pe de altă parte, ajung la ei prin alte conexiuni, mă atrage ceva în oraş sau în afara lui şi revin acolo şi urmăresc ce se întîmplă. După un alt timp mă întorc şi populez peisajul cu lucrurile şi oamenii văzuţi pe parcurs. Mi-am format probabil o rutină în a privi ceea ce mă înconjoară. Dar lucrurile astea se întîmplă doar treptat. Acum fac această pictură cu scene multiple, nu ştiu care va fi pasul următor. Ştiu doar că va veni, nu pot stagna, mă plictisesc într-o formulă pe care tot eu am creat-o. Lucrurile curg firesc, ca şi experienţa privirii, la un moment dat vrei să investighezi altceva.

M.P.: Cît e de divers ceea ce vezi pe geam? Cît e de relevant?

Ş.S.: Eu sap la tranşee, pot vedea din mai multe unghiuri ce se întîmplă. Cum am tot timpul camera de fotografiat la mine, ca să prind repede o scenă dacă e interesantă, sînt ca la pescuit sau ca un muncitor care sapă aceeaşi groapă mai adînc, tot mai adînc, pînă dă de o piatră şi iar mai sapă şi tot aşa. Mi-am format probabil o rutină în a privi ceea ce mă înconjoară. Şi mai ales că ştiu la ce să mă uit, mi-e uşor să înot în apele pe care le-am scos la suprafaţă. Nu pot să nu consum un spaţiu, îl urmăresc pînă îl înţeleg.

M.P.: Din punctul meu de vedere, tu eşti unul dintre artiştii constanţi, schimbi organic, evoluezi; apariţia subiectelor multiple e un pas esenţial, bine aşezat. Nu a apărut peste noapte. Te apropii foarte mult de adevăr, în mod paradoxal, prin colajul situaţiilor. Lucrările dinainte aveau ceva înrudit cu propaganda, acestea au ceva mult mai înrudit cu viaţa şi cu ce vedem în jur.

Ş.S.: Mă interesează realitatea. Viaţa reală îmi dă energie şi mă motivează. Pentru mine arta nu e un joc intelectual care face referire la el însuşi. E alt joc intelectual, conectat direct la priza realităţii, a vieţii imediate. 

Născut în 1978 în Sighişoara, Şerban Savu este artist vizual; trăieşte şi lucrează în Cluj. Născut în 1974 în Cluj, Mihai Pop este artist vizual şi coordonator al Galeriei Plan B Cluj şi Berlin.

964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.

Adevarul.ro

DN73C drumul care leagă Râmnicu Vâlcea de Tigveni Argeș Foto Google Maps jpg
Drumul expres menit să lege Râmnicu Vâlcea de Autostrada A1 Sibiu – Pitești, o incertitudine
Secțiunea 6 a autostrăzii A1 Sibiu - Pitești este în pericol să nu se mai construiască. Fondurile pentru drumul expres Râmnicu Vâlcea - Tigveni au fost blocate, după cum a anunțat deputatul Cristian Buican.
1 pozitie somn jpg jpeg
Obiceiuri de somn care cresc riscul de demență STUDIU
Durata somnului și ora la care oamenii dorm ar putea influența riscul de demență, arată rezultatele unui nou studiu,
Sumudica2 jpg
Șumudică, dans oriental pe pista stadionului: Imagini prezentate de televiziunea saudită VIDEO
Marius Șumudică (51 de ani) are un stil inconfundabil, aproape la toate echipele sale.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.