Vocile părinţilor: mamele

Publicat în Dilema Veche nr. 801 din 27 iunie – 3 iulie 2019
Vocile părinţilor: mamele jpeg

● Baby Blues, dramaturgia: Adriana Sână, documentare: Alina Căprioară, regia: Victor Olăhuț. Cu: Alina Mîndru, Florentina Năstase, Ana Turos. Proiect derulat de Fundaţia de Sprijin Comunitar în parteneriat cu Asociaţia Mutatis Mutandis și Asociația Cultură’n Șură, finanțat prin programul „În stare de bine“, susținut de Kaufland România și implementat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. 

Teatrul pentru şi despre copii şi adolescenţi a devenit vizibil în ultimii ani şi se află într-un proces de dezvoltare. Meritul acestui avînt stă, în primul rînd, în abordarea unor subiecte legate direct de cotidianul copiilor, de multe ori abraziv: lipsurile sistemului de învăţămînt, eşuarea familiei pe fondul migraţiei economice a părinţilor, dificultatea de a fi copil într-o societate instabilă, în care cerinţele sociale fluctuează dramatic şi predomină principiile conservatoare etc. Dar la fel de dificilă ca poziţia copilului pare a fi şi postura de părinte, căruia îi revine responsabilitatea ghidării minorului prin viaţă, sarcină aproape herculeană din cauza impredictibilităţii societăţii autohtone. Nu poţi pregăti un copil pentru înot dacă nu ştii unde o să înoate, în bazin sau în ocean.

Un spectacol recent, creat independent şi prezentat într-un turneu naţional, aduce în dezbatere una dintre problemele grave ale „meseriei“ de mamă: depresia postnatală. Spectacol intersecţional, Baby Blues explorează depresia postnatală în contexte sociale marginale – mamele provin din familii disfuncţionale, bîntuite de precaritate, cu un istoric de abuz şi violenţă domestică – sau vulnerabile – mamele minore (fenomen la care România deţine primul loc în Uniunea Europeană ca urmare a lipsei de educaţie sexuală în şcoală şi acasă, pe fondul unui conservatorism pudibond promovat în discursul public). Boala nu este o consecinţă a fragilităţii statutului social – nu este generată direct de sărăcie, lipsă de educaţie, abuz sau violenţă, ci este determinată de modificările hormonale care apar imediat după naştere –, dar este agravată în aceste condiţii. Precaritatea materială, statutul de mamă singură sau cel de mamă minoră favorizează apariţia depresiei postnatale, agravează simptomele şi prelungesc durata ei. În plus, persoanele cu un statut social vulnerabil sînt mai expuse efectelor depresiei prin faptul că nu apelează sau nu beneficiază de ajutor medical şi nici nu au parte de susţinerea şi înţelegerea celor din jur (ideea că depresia e „doar un moft“ parazitează mentalul colectiv autohton, ca multe alte prejudecăţi care denotă lacune de educaţie la nivel de masă). Depresia postnatală este încă departe de a fi cunoscută pe scară largă astfel încît viitoarele mame şi apropiaţii lor să fie pregătiţi în caz de nevoie. Nici doctorii nu pot face prea mult, haosul şi lipsurile materiale din sistemul medical nu susţin îngrijirea mamelor cu tulburări psihice. Pe scurt, de multe ori aceste femei sînt lăsate singure într-o situaţie de criză care necesită tratament şi supraveghere (cazurile de pruncucidere în România au, de regulă, două elemente comune: situaţia materială precară a mamei şi lipsa de susţinere cu care ea se confruntă).

rosencrantz foto victor olahut 3 jpg jpeg

Baby Blues are la bază o documentare realizată de Alina Căprioară prin intervievarea unor mame din judeţul Bacău, materialul rezultat fiind prelucrat de Adriana Sână în șapte episoade, cărora li se adaugă încă trei episoade ficţionale, care identifică structuri comportamentele ale părinţilor, două scrise de actriţa Florentina Năstase şi unul de regizorul Victor Olăhuţ. Prin urmare, spectacolul este modular şi fragmentar dramaturgic, determinîndu-le pe cele trei actriţe, Florentina Năstase, Alina Mîndru şi Ana Turos, să fie extrem de ludice, pe de o parte, pentru a susţine varietatea de personaje (adulţi şi copii) din cele zece schiţe, pe de altă parte, pentru a contrabalansa austeritatea scenografică. Ca orice spectacol independent, Baby Blues a avut un buget mic, aşa că punctul său forte nu este vizualul, ci relaţia dintre temă, cu toate calităţile ei (puţin dezbătută, documentare cu subiecţi reali, extragerea unor tipare comportamentale nocive etc.), şi modul inventiv, dinamic, în care este prezentată. Poveştile din Baby Blues nu sînt simple: este vorba de violenţă fizică, mame cu mulţi copii sau minore, comunitatea mamelor şi bunicilor din parcuri, ale căror abordări diferite în educaţie se ciocnesc. Regizorul Victor Olăhuţ optează pentru un mix de realism şi minimă caricaturizare – pentru că actriţele interpretează tipologii inspirate de cazuri reale – în care tuşele de comic şi dramatic se intersectează sau chiar se suprapun. Perspectivele asupra subiectului se schimbă de la un episod la altul, însă domină, desigur, cele ale mamelor, doar că ele au istorii şi contexte diferite şi fiecare poveste reprezintă o situaţie specifică (din care se extrag tipologiile). Este meritul actriţelor că jonglează abil cu personajele şi naraţiunile, dar şi cu registrele, păstrînd nuanţele comice şi dramatice la un nivel moderat astfel încît să nu dezechilibreze întreaga arhitectură performativă. E o actorie fluidă, care coagulează spectacolul: Florentina Năstase, cu alura ei adolescentină, poate fi o bunică – arhivă de prejudecăţi şi credinţe cicălitoare, bonoma Alina Mîndru poate juca un copil abuzat psihic de părinţi sau o femeie dominatoare şi intimidantă, Ana Turos, cu aparenta ei asprime care este, de fapt, un înveliş pentru tristeţe, poate fi o mamă „teroristă“, ea însăşi terorizată de soţ.

Baby Blues vine în succesiunea unui spectacol creat în 2014 de Elena Vlădăreanu şi Robert Bălan, Habemus bebe, care explora problemele maternităţii, şi concomitent cu un alt show al lui Robert Bălan, Cocoţat pe schele, care panoramează paternitatea. Creat de mai multe asociaţii independente (printre care Asociaţia Cultură’n Șură, care derulează programe culturale în zonele rurale, prezentînd spectacole de teatru în hambarele sătenilor – un serviciu public absolut necesar), Baby Blues are o utilitate socială acută care reclamă reluarea lui în stagiunea viitoare. Sper ca artiştii să găsească soluţia financiară pentru reprezentarea lui în continuare sau, poate, vreo instituţie de spectacol să „îl adopte“. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Victor Olăhuț

1026 16 impostorul webp
Impostor ca mine
Impostorul își propune să readucă la viață toate frămîntările sociale ale unei epoci, prin intermediul cîtorva personaje situate de ambele părți ale baricadei.
p 17 jpg
Joker
Aici e de găsit un oarecare merit al filmului: în secvențele în care Ridley Scott minte conștient, de dragul cinema-ului.
p 17 Audio jpg
Voci umane, voci artificiale
Am sentimentul că, în cazul tehnologiei de simulare a vocii umane, sfîrșitul jocului va veni cînd nu vei putea face diferența între vocile AI și cele umane.
1025 16 coperta corin braga jpg
Străinătăți, stranietăți și alte fantasme literare
Mi‑e greu să cred că proza lui Mircea Eliade ar putea fi înțeleasă pe deplin fără dialectica sacru‑profan.
p 17 2 jpg
Pînă la capătul drumului
Filmul vorbește despre condiția de a ajunge mereu prea tîrziu.
1025 17b cover1 jpg
Solo & solos
Curînd ne vor vizita artiști de la celălalt capăt al lumii, din Noua Zeelandă și Australia, care au acumulat cu sîrguință simpatie internațională și și-au făcut în cele din urmă curaj să ne caute și pe noi pe hartă.
image png
O călătorie narativă ajunsă la final: Asociația Heart a încheiat cu succes proiectul „Povești de familie”
Asociația Hearth are plăcerea de a anunța încheierea cu succes a proiectului cultural “Povești de familie” – o inițiativă recuperatoare și artistică
1024 16 cop1 png
Anxietatea lucrurilor definitive
Cele două cărți discutate în această pagină au în comun o anumită anxietate (aparentă sau nu) a definitivului.
1024 17 Am avut o livada foto Sabina Costinel jpg
Livezile noastre de vișini
Într-un fel sau altul, noile perspective asupra Livezii de vișini explorează răsturnarea vremurilor de care tot avem parte în ultimii ani.
Doru Covrig Doua maini,model cu roșu și negru, polimer, 17x25x18cm, 1995 jpg
Expoziție personală DORU COVRIG - sculptură mică și desene - la un an de la dispariția artistului
Doru Covrig este pentru arta contemporană un reper al sculpturii conceptuale
Poster orizontal 23 11 2023 Gianni Gagliardi Nomadic Nature jpg
„NOMADIC NATURE”: jazz cu saxofonistul spaniol GIANNI GAGLIARDI, la Sala Radio
A înregistrat peste 40 de albume, dintre care 5 ca solist, albume ce au primit aprecieri foarte bune din partea presei internaționale.
1023 16 antologia palatina cartea a v a produs galerie mare jpg
p 17 2 jpg
Bîrfoteca
Jeanne du Barry îneacă monarhia franceză în unsoarea tabloidelor.
1023 17 Kenny Garrett jpg
Jazz Syndicate Festival
Pentru un succes total însă, festivalul ar fi meritat o promovare mai extinsă.
1023 21 Iamandi coperta jpg
Adio, Europa de Est!
Aș adăuga: poate noua formă a folclorului est-european.
1022 16 donnatela jpg
Black Hole Sun
Cred că o iniţiativă a traducerii lui ar fi cu profit pentru literatura română contemporană.
p 17 2 jpg
Zeița
Și ne arată că această utopie e la îndemînă.
1022 17 The Beatles Now And Then jpg
Beatleși și Stoneși în 2023
The Rolling Stones este o formație în (plină) activitate, niciodată întreruptă, niciodată scurtcircuitată de ego-urile supraexpandate ale componenților.
1022 21 Florescu jpg
Brâncuși, Picasso: artiști, expoziții, efecte în paralelă
Dar acesta e un alt artist, un alt efect în paralel, un alt posibil subiect al unei alte expoziții „în paralelă” care va avea loc cîndva, în viitor.
Poster orizontal09 11 2023 Contemporan în România 2 jpg
„CONTEMPORAN ÎN ROMÂNIA” – seară de jazz și vernisajul expoziției „Centaur”, la Sala Radio
Prin Proiectul Cultural dorim să oferim o revelatoare experiență multimedia
1021 16 coperta jpg
„Grecia călătorește, călătorește mereu”
Grecia călătorește, călătorește mereu.
p 17 jpg
Detalii
Frumusețea filmului e inseparabilă de o stare de plutire a tuturor lucrurilor.
1021 17 cover1 jpg
Încredere
Lansările din acest an au arătat un grup în formă maximă.
1021 21 moscova inhata romania robert bishop e s crayfield editura corint istorie 01 jpg
Origini românești ale Războiului Rece
Ordinele noastre erau să ne ocupăm de naziști, dar am aflat curînd că urgia comunistă „este mai rea decît cea nazisă”, au mărturisit autorii.

Adevarul.ro

image
Soluția unei femei medic pentru salvarea soțului infectat cu o bacterie mortală: un tratament obscur cu virusuri
Când niciun antibiotic nu a mai funcționat în cazul soțului său infectat cu o bacterie periculoasă, o femeie medic a apelat la un tratament considerat obscur, folosind un inamic natural al bacteriilor pentru a-i salva viața.
image
Ce se întâmplă în timpul unei circumcizii. Care sunt riscurile și beneficiile procedurii
Deși considerată cea mai veche și cea mai frecventă operație din lume, circumcizia - îndepărtarea chirurgicală a prepuțului - este încă o procedură controversată, potrivit Yahoo! Life.
image
Piscină și elicopter pe cel mai mare super-iaht submarin din lume, în valoare de 2 miliarde de dolari
Compania producătoare a lansat, de asemenea, insule unice în felul lor, pe care se poate naviga sau poate acosta super-submarinul.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.