Un spectacol normal

Publicat în Dilema Veche nr. 454 din 25-31 octombrie 2012
Un spectacol normal jpeg

● Platonov, de A.P. Cehov. Regia: Alexandru Dabija. Cu: Nicu Mihoc, Serenela Mureşan, Cristina Flutur, Ofelia Popii, Adrian Matioc, Marius Turdeanu; Teatrul Naţional „Radu Stanca“ Sibiu 

Spectacolul Platonov în regia lui Alexandru Dabija este unul normal. Normalitatea lui variază însă în funcţie de reper. Într-un peisaj teatral profesionist, în căutare de limbaje/teme/estetici/interpretări noi, Platonov ar reprezenta normalul. Universul teatrul românesc este însă diferit de această situaţie ideală, este dominat de conservatorism, chiar rigiditate estetică, manierism, suficienţă, teribilism etc. În acest context, spectacolul lui Dabija este extra-ordinar, adică excede sferei normalului.

Punctul forte al show-ului sibian este coerenţa. Din piesa lungă, cu o structură arborescentă, oarecum dezlînată a lui Cehov (ca viaţa, incoerentă şi surprinzătoare), Dabija a făcut un scenariu cursiv despre un bărbat care se dezintegrează sub iubirea sufocantă a femeilor. Platonov este un anti-erou, un intelectual ratat, eşuat la ţară, adulat de femei ca singurul bărbat „valabil“ din împrejurimi, care şi-a dat seama că în nefericirea monotonă a stepei ruse, între iernile interminabile şi plictiseala de vară, femeile dezvoltă o doză suficientă de masochism încît să fie dependente de cea mai fragilă dintre speranţe, aceea că vor fi iubite. Dramele pulsatile, jucate de obicei melodramatic, în ciuda indicaţiilor explicite ale autorului care insista pe ideea că piesele sale sînt „comedii“, pierd la Dabija potenţialul lacrimogen. Rămîn fruste, comice, uneori penibile, dar nu derizorii. Se construiesc stanislavskian relaţii logice şi personaje durabile, oamenii sînt vii, suferinţa lor e reală, ca şi bucuria, ambele durează o clipă, uneori puţin mai mult.

Spectacolul se deschide cu o scenă memorabilă care parafrazează celebra replică a lui Cehov: „Dacă un pistol apare în primul act, acesta pînă la sfîrşit se va descărca“. „Pistolul“ lui Dabija este chiar cadavrul lui Platonov. Conversaţia banală cu care începe piesa, despre bani şi dragoste, purtată ca să întreţină plictiseala, are loc nu într-o zi oarecare, ci la un priveghi. Întins într-un dric decorat cu amoraşi vineţii, mortul pare a fi generalul Voiniţev, dar ceva e în neregulă în tabloul funerar. Plînse şi ofilite, o cohortă de femei îl veghează pe defunct. Printre ele sînt unele care, teoretic, nu pot fi acolo, întrucît nu există încă în economia piesei, precum Sofia Egorovna. Şi tot inexplicabil, scîncind de durere, Saşa stă pierdută lîngă dric. Aşadar, cine e mortul? Iată întrebarea al cărei răspuns răstoarnă spectacolul. Dabija pune o acţiune de final în scena de deschidere. Căci cadavrul jelit de adulatoare este al lui Platonov şi tronează ca elefantul în mijlocul plictisitoarei conversaţii de după-amiază. Acesta este subiectul!

Scenograful Dragoş Buhagiar a construit un spaţiu modular, pe sistemul matrioştilor. Camera de priveghi este strîmtă şi face să pară cu atît mai mare dricul cu amoraşi. Pereţii tapetaţi se dovedesc a fi nişte pînze mătăsoase care se deschid către un alt spaţiu, mărginit de voaluri albe în spatele cărora se ghiceşte un chioşc de vară şi un pian. Desigur, şi aceste voaluri vor dispărea, ba chiar spaţiul se va deschide generos şi lateral. De la o închidere completă a scenei (o cortină de voal negru filtrează lumina pîlpîietoare a unor lumînări şi funcţionează ca al patrulea perete în timpul intrării publicului) se ajunge la un spaţiu amplu cît stepa rusă, respirabil şi fluid. Vaporoase sînt şi rochiile din satin, drapate cu voaluri transparente. Texturile din decor sînt diferite. Pavajul (o mochetă) alternează cu podiumuri (dramele sînt expuse scenic) şi plafon de lemn. Scenografia potenţează eclectismul stilistic al textului. Dramele amoroase sînt fracturate de tăceri bergmaniene, lemnul este fluidizat de voal.

Recunoscut ca unul dintre cei mai abili şi generoşi regizori în lucrul cu actorul, Dabija orchestrează în acest spectacol 18 partituri. Reuşita constă în omogenitatea valorică a interpretărilor. Nicu Mihoc face un Platonov cinic, răutăcios în bonomia lui, dar nevolnic. Un bărbat contemplativ, depăşit de propria inacţiune, a cărui reflexie este tînărul Voiniţev (Adrian Matioc). În fond, Sofia alege acelaşi tip de bărbat, astfel că, în scena finală, cei doi nu îşi vor disputa neapărat femeia, ci îşi vor măsura neputinţele. O sinusoidală a emoţiilor pe care Mihoc şi Matioc o ţes ca pe o dantelărie de lux. În primul ei rol în teatru după Palme d’Or, Cristina Flutur construieşte un personaj dominat de bunătate. Pînă şi dojenile ei sînt blînde. „Porcule“, îi spune lui Platonov, iar cuvîntul sună aproape ca un alint. Cînd el sărută ostentativ-pasional o altă femeie sub ochii ei, Saşa scînceşte ca un copil. E un tip de personaj complet diferit de cel pe care Cristina Flutur îl făcea în Viaţa cu un idiot – tot o soţie, dar una secătuită de dragoste, sufocată de prezenţa insuportabilă a soţului care o duce în pragul demenţei. Atuul Cristinei sînt ochii – mari, blînzi, senini sau în lacrimi. Generăleasa Anna Petrovna este o femeie inteligentă. Pe această caracteristică mizează Serenela Mureşan care creează un personaj de o senzualitate dominatoare, o Anna Magnani. Un alt tip de energie aduce Grekova pe care Cristina Ragos evită să o asemene prea mult cu şleampăta Nataşa din Trei surori, păstrîndu-i totuşi o stîngăcie agresivă care concentrează atenţia spectatorului. Cea mai puternică dintre femeile lui Platonov este Sofia, pe care Ofelia Popii o face aventuroasă şi explozivă (se aruncă de pe masă în braţele lui Voiniţev), dar lucidă. E singura dintre ele care poate reacţiona la inacţiunea fatală a lui Platonov. E singura care, în ciuda suferinţei, poate pune punct acestui joc mutilant.

Partitura doctorului este aproape mereu generoasă în piesele lui Cehov. Trileţki nu face excepţie. Beţiv, indolent şi probabil incompetent, doctorul suferă şi el de un blestem al lucidităţii, e bîntuit de aceeaşi neputinţă angoasantă ca şi Platonov. Marius Turdeanu face un personaj vulnerabil, cinic, care se salvează din melodramă, dar nu şi din tragedia pe care o presimte (o ameninţă intens pe Sofia cu degetul, deşi nu se întîmplase încă nimic).

Toată această simfonie fluidă de nefericiri şi voaluri este învăluită de muzica lui Vasili Şirli, insiduoasă, cuceritoare, dar nu dominatoare, ca un bun prieten, ca o iubită înţelegătoare (cu pasaje interpretate live la pian de Pali Vecsei).

Platonov este un spectacol de actori, de scenografie, de muzică, o demonstraţie de regie inteligentă. Este, în fond, doar un spectacol normal.

Oana Stoica este critic de teatru. 

Foto: P. Baila

p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara
p 16 Dan Barbilian adevarul ro jpg
Viața sau opera
„Personal, mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.