Un shot de nefericire

Publicat în Dilema Veche nr. 493 din 25-31 iulie 2013
Un shot de nefericire jpeg

● Pescăruşul de A.P. Cehov, regia: Yuri Kordonsky; scenografia: Dragoş Buhagiar. Cu: Ioana Iacob, Horia Săvescu, Franz Kattesch, Olga Török, Rareş Hontzu, Enikö Blénessy, Anne-Marie Waldek, Radu Vulpe, Georg Peetz, Konstantin Keidel, Aljoscha Cobeţ, Dana Borteanu, Isa Berger, Paul Cebzan. Teatrul German de Stat Timişoara.

Yuri Kordonsky este un clasic updatat. Regizorul rus, şcolit de Lev Dodin (patriarhul teatrului rus, guru de la Malîi Teatr), ajuns şeful catedrei de teatru de la Wesleyan University, Middletown, SUA, nu s-a convertit la dramaturgia americană, nici măcar la cea contemporană, nici la vreo estetică nonconformistă. Kordonsky rămîne preocupat de marile texte clasice, în special ruseşti. A montat Cehov, Gogol, a dramatizat Dostoievski şi Bulgakov. Excepţiile s-au petrecut cu textele montate în ultimii ani – rusul Pavel Sanaev, cu Îngropaţi-mă pe după plintă, la Bulandra, şi polonezul Tadeusz Konwicki, cu Ultima zi a tinereţii, la Sibiu, amîndoi romancieri contemporani, dar păstrînd o anume eleganţă clasică a scriiturii. Cu Pescăruşul de la Teatrul German de Stat Timişoara, Kordonsky revine la Cehov (prima sa montare în România a fost Unchiul Vanea, la Bulandra, în 2001).

În Pescăruşul, mutaţia esenţială pe care o operează regizorul – cu ajutorul scenografului Dragoş Buhagiar – este includerea spectatorilor în spectacol şi a personajelor în public. Este o funcţie ambivalentă: spectatorul devine un voyeur, face un pas spre scenă, iar personajele fac un pas în afara scenei. Ambivalenţele continuă. Spectacolul începe şi se termină cu două secvenţe de teatru în teatru: piesa lui Treplev din deschidere, artificială, demonstrativă, căutat inovatoare („formele noi“) lasă loc, în final, unui alt spectacol – real, distrugător, despre „viaţa frumoasă şi grea“, cum spune Tuzenbach în Trei surori: povestea de iubire neîmplinită, dintre Nina Zarecinaia şi Treplev. Teatrul „cade“ în viaţă. Pistolul agitat de Treplev în prima parte (pentru pocnetul căruia spectatorii sînt „trataţi“ cu felii de lămîi verzi, ca la un shot de tequila) va ucide, la sfîrşit, fără sunet. Sinuciderea s-a produs deja; Treplev, dirijînd publicul cu pistolul, îşi coregrafiază propria moarte.

Textul lui Cehov rămîne neschimbat, toţi aleargă ca nebunii unii după alţii, îndrăgostindu-se de persoana care nu îi iubeşte (esenţa iubirii: un strop de pasiune şi multă suferinţă), povestea unor neîntîmplări, a unor neîmpliniri. Iubirile sînt torturante şi melodramatice. Personajele care iubesc intră în hainele celor iubite (unul se ascunde într-un costum agăţat în cuier şi rămîne aşa, spînzurat, dependent de „pielea“ celui adorat), o formă maladivă de tandreţe şi dor (regăsită într-o poveste reală, spusă de rezidenţii Căminului „Moses Rosen“ din Bucureşti în spectacolul Post-Scriptum, în care un personaj purta puloverul primit cadou de la iubita lui, sub uniforma de licean). Şi costumul Ninei „de actriţă“, mulat şi alb, are dublu sens: o transformă într-un embrion care conţine promisiunea unei vieţi şi, în acelaşi timp, pare o rochie de mireasă, aşa cum hainele sale din ultima scenă, ponosite, informe, de o culoare nedefinită, par de văduvă. Între cele două momente, Nina este „ucisă“. Pescăruşul adus însîngerat într-un sac face parte dintr-un necesar ritual de sacrificare, imaginea grotescă a pierderii inocenţei.

Ca în toate spectacolele sale, Kordonsky este atent la detalii şi maestru în coregrafierea scenelor de plan secund. Doctorul Dorn – Georg Peetz – oscilează între Polina, pe care nu o iubeşte, şi atracţia pentru Nina. Furia Polinei, cînd îi cere doctorului trandafirii galbeni primiţi de la Nina, pe care îi sfîşie cu dinţii, are ca pereche o altă furie, cînd Dorn, aflînd de nenorocirile cauzate Ninei de către Trigorin, refuză să dea mîna cu acesta şi îl fixează agresiv, gata să îl lovească. Două furii, două neîmpliniri. Piesa lui Cehov este plină de ele. Încă una: informată de Nina că Trigorin pescuieşte, Arkadina îi răspunde maliţios: „Nu s-a săturat?“, în timp ce îi încheie nasturele de la bluză. Este prima încleştare a celor două femei pentru acest bărbat şi primul semn că, în această luptă, amîndouă îl vor abandona pe Treplev.

Kordonsky operează o mutaţie asupra cuplului Arkadina – Trigorin. Jucată de Ioana Iacob, Arkadina este o femeie tînără, frumoasă, sofisticată, îndreptăţită să pretindă dragostea lui Trigorin – Radu Vulpe –, un bărbat dezirabil doar prin notorietatea sa ca scriitor, altfel şters, şleampăt, banal. Rateul matern al Arkadinei devine plauzibil, în viaţa ei boemă copilul este o povară neplăcută, ca o poznă povestită în public. Pe Treplev cel nevrotic – Horia Săvescu –, luciditatea îl face febril şi periculos. Salvarea lui e Nina – Olga Török –, cu puritatea ei adolescentină şi provincială, dar ea este fragilă şi influenţabilă. Arkadina, Trigorin, Nina, Treplev. Prima şi ultimul – lucizi; cei din mijloc – vulnerabili; primii doi au instinctul supravieţuirii, ultimii doi sînt victime. Un careu al rateurilor, manipulabil ca un sistem de scripeţi.

Pescăruşul este un spectacol clasic, solid construit, a cărui inovaţie constă în ambivalenţa privirii. Scenografia creează un spaţiu ponosit, în care se adună lucruri vechi, ca amintirile de care nu mai scapi – scaune desperecheate, pe care se aşază personajele şi spectatorii, canapele, cufere, mese, sfeşnice, samovare, cuiere, colivii fără păsări –, avînd în mijloc scena pentru teatrul lui Treplev, pe care aceste lucruri migrează, un timp, ca un mucegai afectiv, pentru ca apoi să o elibereze pentru actul final dintre Nina – Treplev. Acest spaţiu „accidentat“ relativizează privirea spectatorului. Publicul poate vedea doar o parte din acţiuni, obiecte de decor obturează imaginea sau punctul în care e plasat spectatorul, nu permit vizibilitate totală. Relaţiile de plan secund, derulate în penumbră, sînt vizibile uneori doar pentru cei din proximitate. Jocul penumbrelor serveşte ideii de intimitate violată, de dramă expusă, dar are revers în frustrarea spectatorului, care nu poate vedea integral edificiul relaţional pe care îl construieşte Kordonsky. Cumva, spaţiul funcţionează în egală măsură în favoarea şi în defavoarea spectacolului. Sau poate Hala Balanţa de la Sibiu – spectacolul a fost prezentat în Festivalul Internaţional de Teatru – a „înghiţit“ decorul. Nu însă şi cele „cinci tone de dragoste“.

Oana Stoica este critic de teatru.

Afis 9 dec Sala Radio jpg
CHRISTIAN BADEA DIRIJEAZĂ SIMFONIA „DIN LUMEA NOUĂ” LA SALA RADIO
Vineri, 9 decembrie 2022 (de la 19.00), veți asculta lucrarea compozitorului ceh în interpretareaORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.
973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.

Adevarul.ro

image
Alina Pușcaș, internată în spital cu o afecțiune rară. „ Nu am știut că există așa ceva“ | adevarul.ro
Prezentatoarea emisiunii „Te cunosc de undeva“ are probleme de sănătate și se află în spital de câteva zile.
image
21 de ani de închisoare pentru unul dintre răpitorii câinilor cântăreţei Lady Gaga | adevarul.ro
Unul dintre cei trei indivizi acuzaţi că au împușcat un angajat al cântăreţei americane Lady Gaga pentru a răpi câinii vedetei a fost condamnat luni, la Los Angeles. Pedeapsa primită de individ este de 21 de ani de închisoare, relatează AFP

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.