Un hop spectaculos

Publicat în Dilema Veche nr. 501 din 19-25 septembrie 2013
Un hop spectaculos jpeg

Cînd Uniter a anunţat că noul director artistic al Galei „Hop“ a Tînărului Actor este regizorul Radu Afrim (care îi succede lui Cornel Todea, dispărut anul trecut), s-au reactivat speranţele în renaşterea acestui concurs de actorie, plasat într-o zonă de penumbră din cauza unui cumul de sincope (încremenirea într-o formulă competiţională nestimulativă şi plictisitoare, lipsită de miză, sentimentul de eveniment „bifat“ etc). Afrim avea capacitatea să revitaliezeze Gala, pe asta a mizat Uniter-ul şi aceasta a fost aşteptarea generală. Doar că, în stilu-i caracteristic, Afrim a oferit mai mult, a transformat totul într-un spectacol. A modificat conceptul concursului, a mutat accentul pe „spectaculos“ (tema din acest an: „Sînt actor, sînt spectaculos“), a schimbat proba impusă de pînă acum – un text, de regulă nedramatic, rostit de toţi concurenţii, motiv de plictiseală generalizată – cu interpretarea unui idol (actor, personaj de desene animate, muzician etc.), ceea ce a transformat Gala „Hop“ într-un show. Frank Sinatra, Tom Waits, Margareta Pîslaru, Audrey Hepburn, Leonardo DiCaprio s-au perindat pe scenă, în roluri celebre sau în ipostaze cunoscute (discursul lui Nicole Kidman la Oscar şi al lui Kennedy cu prilejul aselenizării, Salvador Dalí acordînd un interviu etc). Procesul de reinventare a Galei a fost un spectacol în sine, a demonstrat că, în momentul în care ceva merge prost, ceea ce trebuie schimbat este conceptul. Cosmetica nu ajută. Principiul este valabil şi în teatrele de stat, înţepenite în repertorii haotice şi desuete, şi la festivaluri unde noţiunea de „concept“ lipseşte cu desăvîrşire sau este tradusă prin suveranitatea gustului personal. Afrim a reinventat Gala Hop pe ideea actorului-spectacol, cu glamour şi nebunie. Şi a reuşit de minune. În primul rînd, în concurs s-au înscris tineri actori valoroşi, entuziaşti – cerinţă neexplicită, dar subînţeleasă –, dornici să-şi dovedească imaginaţia. Apoi, a fost spectacolul produs în cele trei zile la Costineşti – Gala s-a întors de la Mangalia în locul în care a început – în workshop-ul lui Vlaicu Golcea (muzician fabulos de talentat şi profesionist, combinaţie care i-a cucerit pe concurenţii cu care a lucrat), din cîntecele Mariei Tănase (Afrim nu-şi dezminte bunul gust în materie de muzică şi preferinţa pentru dive). Şi spectacolele invitate au ţinut cont de spectaculozitate, de la Emilian Marnea şi Petre Ancuţa, care pot face orice cu un pian şi alte chestii cîntătoare – de văzut neapărat show-ul lor Variaţiuni la invenţiuni OP 2 –, la Zic Zac, spectacolul Andreei Gavriliu şi al lui Ştefan Lupu, un pop show coregrafiat deconstructivist, despre Music is Life & God is a DJ. Deci Afrimiadă în toată regula.

Despre concurenţi ar fi multe de scris pentru că au fost buni, inventivi şi fără limite. Nu toţi, dar cei mai mulţi dintre ei. Anghel Damian este un june prim comic, cameleonic şi sexy, un foarte bun Tom Hanks în Forrest Gump. Mădălina Craiu e de nerecunoscut în Duffy în concert, cu vocea piţigăiată şi spartă. Diana Roman are nesiguranţa adolescenţei în Pisica Verde şi vulnerabilitatea sexoasă cînd o joacă pe Marilyn Monroe. Alexandra Caras – premiul special al juriului – este o apariţie de forţă, frumoasă şi puternică în Marlene Dietrich. Sau Ilona Brezoianu, o Patricia Kaas agresivă, dar comică, personaj prelungit în spectacolul Aproape. Sau Lorena Luchian – o Amy Winehouse degradată, descompunîndu-se pe scenă. Ori Timea Udvari, în Daffy Duck, cu vocea inconfundabilă şi fundul legănat, de un umor delicios. Salvador Dalí – divă mizantropă în interpretarea lui Andrei Sabău, care devine, apoi, copil fragil în Omul pernă. Simona Arsu improvizează magistral în Borat, folosindu-se de public. Dorel Vişan, în Cel mai iubit dintre pămînteni, ridică sala în picioare. Ioan Paraschiv este plin de forţă şi de senzualitate, are charisma unui star de cinema. El împarte premiul pentru Cel mai bun actor cu Dumitru Georgescu, actor de o vulnerabilitate bolnăvicioasă, uneori comică. Două tipologii diferite, la fel ca la premiul pentru Cea mai bună actriţă, care revine ex aequo lui Emöke Pál – o actriţă de o frumuseţe care îţi taie respiraţia şi care se foloseşte bine de umor în discursul lui Nicole Kidman la Oscar – şi Aidei Avieriţei, care are o nebunie pe care o transpune diferit în copila din De ce fierbe copilul în mămăligă, fragilă şi inocentă, şi Liza Minnelli din Cabaret, uşor dementă, dar şi în concertul Mariei Tănase, unde cîntă zguduitor „Trei focuri arde pe lume“, cu o tuşă la Björk. A fost şi Cristian But în monologul lui Roberto Benigni din Viaţa e frumoasă, în care trimite la revolta împotriva exploatării miniere de la Roşia Montană (lucru pe care colegii săi clujeni l-au făcut şi în spectacolul Omul pernă, în care un personaj poartă o cămaşă cu celebra frunză verde-roşie). Ori Tilda Swinton în performance-ul de la MoMa, în care doarme în vitrină, excelentă alegere a Melaniei Rusu. Sau Pisica verde, spectacolul premiat al UNATC-iştilor, pe textul Elisei Wilk, în regia lui Cristi Juncu, o incursiune în psihicul adolescentin, motivată de uciderea unei tinere. Şi a mai fost Ruxandra Maniu, marea cîştigătoare, cu un umor demenţial, subtil şi firesc, o actriţă-spectacol care a dat o interpretare revigorantă unui monolog din Rîs nervos de Christopher Durang, jucat de regulă isteric (ea a mizat pe naturaleţe şi comic „involuntar“). Tot ea a jucat cu infinită ironie diva trash interpretată de Liana Mărgineanu în Cîtă speranţă, la Teatrul Odeon.  

Premiile au fost multe şi totuşi insuficiente (www.uniter.ro). Preşedinta juriului, Oana Pellea, a iniţiat Premiile „Amza Pellea“, care au revenit Amaliei Huţan pentru un monolog dificil din Medeea Redux de Neil LaBute, şi lui Octavian Costin pentru un Tom Waits ironic. Oana Pellea a acordat încă două premii – unul pentru pedagogie teatrală, profesorului Miklós Bács de la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca şi altul pentru excelenţă – lui Radu Afrim. Cu aceste premii, Oana Pellea a surprins două nevoi acute ale teatrului din România: nevoia de educaţie şi cea de spectacol.  

La Gala „Hop“ au fost întîmplări fericite. S-a creat o solidaritate a artiştilor dincolo de competiţie. Au jucat unii în show-ul altora şi au făcut împreună un spectacol în trei zile – concertul Maria Tănase creat la Costineşti va fi reluat, într-o formulă îmbunătăţită, în Capitală. Artistă generoasă, Ada Milea, membră a juriului, a împărţit la ultimul mic dejun propriile ei premii şi i-a invitat pe concurenţi să se producă în concertele ei, ca o formă de promovare artistică. 

Gala „Hop“ 2013 a fost bine. Ştii asta cînd te duci acasă şi asculţi Maria Tănase pe repeat şi la „Trei focuri arde pe lume“ – varianta senzaţională cu Fărîmiţă Lambru – ţi se pare ciudat că nu auzi vocea Aidei Avieriţei şi beat-urile lui Vlaicu Golcea.  

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: A. Bulboacă

p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara
p 16 Dan Barbilian adevarul ro jpg
Viața sau opera
„Personal, mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.