Războiul de după colţ

Publicat în Dilema Veche nr. 696 din 22-28 iunie 2017
Războiul de după colţ jpeg

● Life de Ion Borș, cu Nora Dorogan, Nicoleta Esinencu, Alice Monica Marinescu, Kira Semionov, Doriana Talmazan, un spectacol comisionat de Hebbel am Ufer, Berlin, produs de Teatru-Spălătorie, coprodus de HAU, Berlin, Zürcher Theater Spektakel, FFT Düsseldorf, cu susținerea Fundației Federale Culturale Germane, în cadrul festivalului „Estetica Rezistenței – Peter Weiss 100“. Turneul Teatrului-Spălătorie la Bucureşti face parte din programul „Arta de rezistență“, proiect cofinanţat de AFCN. Teatru-Spălătorie, Chişinău. 

„To be a writer is more cool than to be an artist“, scrie Alevtina Kakhidze, artist vizual, ca titlu pentru o serie de poeme autoreflexive. Textul este tăiat, o negaţie care restabileşte supremaţia performance-ului în faţa cuvîntului. Alevtina Kakhidze se joacă, de fapt, de-a confuzia artelor (şi sincretismul lor), iar citarea ei aici are două mize, ambele legate strîns de spectacolul Teatrului-Spălătorie, Life. Pe de o parte, discuţiile telefonice ale Alevtinei Kakhidze, rezidentă la Kiev, cu mama ei, care locuieşte la Jdanovka, în regiunea Doneţk, în timpul conflictului ruso-ucrainean care a urmărit separarea Doneţk-ului de Ucraina, au stat la baza spectacolului. Pe de altă parte, fraza de mai sus zice ceva, ironic, desigur, despre importanţa textului în raport cu performance-ul şi asta se poate regăsi în mai toate spectacolele din sfera teatrului social/politic/de atitudine, pe scurt, teatrul care nu doarme. Piesele Nicoletei Esinencu sînt poeme pline de forţă şi complet ireverenţioase, care atacă direct retorica ipocrit-măsluită a autorităţilor şi a mentalului colectiv. Ele predomină în economia spectacolelor care sînt forme de livrare performativă, cu impact vizual şi construcţie corală, a acestor texte.

Între 31 mai şi 3 iunie, Teatru-Spălătorie a prezentat la Bucureşti patru spectacole (Life, Vorbind despre vreme, Clear History, Uneducated) în programul „Arta de rezistență“ conceput de Macaz Bar Teatru Coop. Acesta este unul din evenimentele teatrale ale acestui an, în condiţiile în care Teatru-Spălătorie, pe care instituţiile avangardiste de spectacole din Occident îl apreciază oferindu-i granturi şi finanţări pentru producţii, a venit în România de puţine ori şi aproape exclusiv la invitaţia unor operatori culturali independenţi (excepţie face Teatrul Naţional din Tîrgu Mureş, care l-a invitat anul trecut). O microstagiune Teatru Spălătorie este astfel un eveniment valoros, consistent şi rar (negîndit de nici un programator de festival „de stat“ şi de nici o instituţie oficială) în peisajul artistic autohton.


Foto: Nicu Lazur

foto nicu lazur jpg jpeg

Trei dintre spectacolele Teatrului-Spălătorie tratează în diverse feluri tema războiului. Ceea ce diferă de la un spectacol la altul este războiul însuşi: al Doilea Război Mondial în Clear History, cel din spatele Cortinei de Fier în Vorbind despre vreme şi conflictul separatist din regiunea Doneţk în Life. În primele două spectacole – despre care am mai scris – este vizată istoria (aproximativ) recentă, dar în cel de-al treilea povestea vizează prezentul, cu un subiect superficial abordat în România: conflictul din Ucraina. Războiul vine la Jdanovka ca deus ex machina, adică pe neaşteptate şi reconfigurînd surprinzător traiul zilnic al oamenilor, dar nu într-un final fericit, ci într-o interminabilă perioadă de luptă. Practic, oamenii s-au trezit peste noapte cu războiul în bătătură, fără să înţeleagă de ce şi cine sînt acum „ai noştri“. Divizarea s a produs în primul rînd în comunitatea locală, unde oamenii au aderat alternativ la retorica rusă şi la cea ucraineană, între ale căror bătălii s-a pierdut identitatea locală. Viaţa de zi cu zi, cu lipsurile ei – apă, mîncare, bani, curent electric, semnalul companiei de telefonie mobilă locală, Life, captat intermintent doar în cimitir (ce ironie absurdă!) –, înregistrează uriaşe victorii: fiecare zi în care supravieţuiesc atacurilor este o formă de sfidare. Retoricile naţionaliste, de o parte sau alta (rusă şi ucraineană), nu sînt doar revoltătoare în intenţia lor manipulatorie şi prin capacitatea de a penetra în toate straturile societăţii (la şcoală, de pildă, unde prenumele sînt redesenate în funcţie de etnie), ci şi tragicomice prin rapiditatea cu care îşi schimbă direcţia: azi pro-rus, mîine, pro-ucrainean sau invers. Eroizarea patriotardă se produce de ambele părţi – comic-grotescă este cea a lui Putin, printr-un cîntec-osana prezentat într-o emisiune TV de căutare de talente –, contaminînd populaţia. Mesajul Rusiei ca ocupant şi cel al NATO ca eliberator sînt populiste, interpretînd realitatea după interesul propriu şi pe deasupra oamenilor. Există o scenă în care se testează opţiunea publicului pentru o tabără sau alta, demonstrînd cît de uşor sau de greu se acceptă şi se însuşeşte discursul oficial. Mi se pare relevantă această scenă (una similară este în Clear History, cînd publicul e pus să repete un fragment din discursul lui Antonescu) ca demonstraţie a uşurinţei cu care se empatizează cu retoricile populiste, fie ele şi criminale. Spectacolul aduce în discuţie şi perspectiva economică, a beneficiilor obţinute sau pierdute într-un context politic, şi asta este important fiindcă, pentru a putea trăi, oamenii sînt obligaţi să empatizeze cu o parte sau alta.

Cu două actriţe, Alice Monica Marinescu (Alevtina) şi Doriana Talmazan (mama), şi doi creatori de context performativ (sunet, video, uneori text, mînuire de obiecte etc.), Ion Borş şi Kira Semionov, spectacolul se constituie într-un performance polifonic despre singurătatea individului în timp de război şi capacitatea de procesare a suferinţei şi lipsurilor. Practic, este vorba despre adaptabilitatea omului la vremuri grele şi despre „normalizarea“ vieţii în timpul războiului, cînd atrocităţile şi traiul la limita rezistenţei sînt parte din cotidian. Textul este livrat rapid, ca un ping-pong verbal sau, dacă vreţi, ca tirurile de mitraliere care zguduie casele noaptea.

Statutul regiunii Doneţk este incert şi astăzi. O reprezentanţă oficială a sa a fost descoperită de curînd la Atena. Lumea este profund absurdă. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto sus: Nata Moraru

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Când ajunge din nou în România un val de aer polar: unde se anunță ger cumplit, cât mai ninge la munte
Trei zile de iarnă autentică se anunță în mai multe județe din zona de munte. Meterologii anunță ninsori puternice și viscol. Începând de duminică însă un val de aer polar lovește România. Sunt așteptate temperaturi de până la minus 20 de grade Celsius.
image
Trufia îngroapă România. De ce nu putem fi cel mai de preț aliat pentru Occident: „Suntem ca ruda aia săracă...”
România nu reușește să profite de oportunităţi și să-și exploateze potențialul. Marius Ghincea, profesor la Universitatea Johns Hopkins, explică ce-i lipsește României.
image
Netflix, accesat doar din propria locuinţă. Compania ia măsuri drastice: care va fi singura excepţie
Netflix urmează să ia măsuri drastice, astfel încât utilizatorii să nu îşi mai poată împărţi contul cu alte persoane. Decizia a venit, după ce datele statistice au arătat că peste 100 de milioane de utilizatori din întreaga lume folosesc, de fapt, contul altcuiva.

HIstoria.ro

image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.